Nicolae Filipescu, un ┬źprizonier al onoarei┬╗ jpeg

Nicolae Filipescu, un ┬źprizonier al onoarei┬╗

­čôü Biografii
Autor: Corneliu Senchea

Cu riscul de a copia titlul unui interesant film despre ÔÇ×afacerea DreyfusÔÇŁ, ├«n regia lui Ken Russell, nu putem s─â nu-i atribuim aceast─â etichet─â, din subtitlul articolului, conservatorului Nicolae Filipescu, unul dintre cei mai combativi oameni politici bucure╚Öteni de la cump─âna veacurilor XIX-XX, at├ót ├«n discursurile parlamentare c├ót ╚Öi ├«n strad─â sau pe terenul de duel.

A fost, pe r├ónd, primar al Bucure╚Ötiului ╚Öi ministru de R─âzboi ╚Öi a ╚Ötiut s─â-╚Öi apere convingerile at├ót prin cuv├ónt c├ót ╚Öi prin spad─â sau pistol, dovedindu-se un element incomod, nu at├ót pentru rivalii liberali, c├ót mai ales pentru colegii s─âi conservatori sau chiar pentru... autorit─â╚Ťile statului. Onoarea de a r─âm├óne consecvent ├«n ap─ârarea principiilor l-a antrenat ├«ntr-o lupt─â istovitoare care l-a epuizat ╚Öi i-a gr─âbit sf├ór╚Öitul, rezerv├óndu-i destinul nedrept de a nu-╚Öi vedea ├«mplinit idealul pentru care militase o via╚Ť─â ├«ntreag─â: Marea Unire a tuturor rom├ónilor.

ÔÇ×├Änchisoarea oblig─â, ca ╚Öi noble╚Ťea.ÔÇŁ (Nicolae B─âlcescu)

Unul dintre cei mai tineri membri ai partidului conservator, ├«n anul 1887 (avea doar 25 de ani), Nicolae Filipescu avea s─â se remarce pentru prima dat─â, ca om politic cu atitudine de ÔÇ×frondeurÔÇŁ, ├«ntr-un moment de criz─â a Partidului Liberal, aflat atunci la putere. Se putea l─âuda cu studii ├«n drept la Paris ╚Öi Geneva ╚Öi... cu faptul c─â era vl─âstarul a dou─â mari familii boiere╚Öti, ca fiu al lui Grigore Filipescu ╚Öi al Anastasiei Rosetti. A╚Öadar, o partid─â bun─â! ├Än aceste condi╚Ťii, ├«n ce prive╚Öte c─âs─âtoria, o alt─â alternativ─â dec├ót unirea cu un neam la fel de ilustru nu putea intra ├«n discu╚Ťie. Fericita aleas─â a fost Maria de Blaremberg, fiica generalului rus ├«mp─âm├óntenit la noi, sub domniile regulamentare, Vladimir de Blaremberg ╚Öi a Mariei B─âleanu.

Familia Blaremberg ├«╚Öi avea casele ├«ntre strada Bati╚Ötei ╚Öi strada Snagov. Una dintre acestea, care ad─âposte╚Öte actualmente Consulatul american, a revenit fericitului ginere. ├Änc─â de t├ón─âr, Filipescu s-a remarcat ca un risipitor pasionat al averii p─ârinte╚Öti, dar nu ├«n aventuri galante ╚Öi alte soiuri de orgii bahice, alimentare sau la jocuri de noroc, ci ├«n interesul Partidului Conservator ╚Öi (o spunem f─âr─â niciun strop de falsitate, dac─â lu─âm ├«n calcul m─ârturiile contemporane) ├«n interes na╚Ťional. ├Änc─â din 1885 pusese pe picioare ziarul Epoca, publica╚Ťie care va deveni, al─âturi de Timpul, condus de Mihai Eminescu, al doilea oficios al conservatorilor.

├Än leg─âtur─â cu aceast─â atitudine timonian─â (de la Timon din Atena, personajul lui Shakespeare, prototip al generosului cu ÔÇ×m├ón─â larg─âÔÇŁ), mama lui Nicu, Asica Filipescu, s-a pl├óns b─âtr├ónului lider conservator Lasc─âr Catargiu. Dar venerabilul om politic s-a mul╚Ťumit s─â-i laude t├ón─ârului latura ÔÇ×jertfelnic─âÔÇŁ, atr─âg├óndu-i totodat─â aten╚Ťia mamei asupra temperamentului s─âu impulsiv: ÔÇ×b─âietul aista are s─â fac─â multe pozne partidului.ÔÇŁ ╚śi a avut dreptate, dup─â cum se va vedea.

Mai mult dec├ót pozne... a f─âcut ├«ns─â cinste... cu excep╚Ťia unui trist ╚Öi tragic eveniment care a v─âduvit gazet─âria rom├óneasc─â de un condei deosebit de talentat. P├ón─â atunci, s─â vedem cum ╚Öi-a f─âcut debutul ├«n politic─â Nicolae Filipescu. ├Än anul 1887 se ├«mplineau doi ani de c├ónd fiin╚Ťa Epoca. ├Än a╚Öteptarea unei ocazii favorabile afirm─ârii, Filipescu nu a stat prea mult timp pe bar─â. Aceast─â ocazie i-a fost oferit─â de criza guvernului liberal condus de I. C. Br─âtianu.

P├ón─â ├«n acel an, Partidul Liberal se putea m├óndri cu o suit─â remarcabil─â de realiz─âri... de la proclamarea ╚Öi c├ó╚Ötigarea Independen╚Ťei la proclamarea Regatului ╚Öi ├«nfiin╚Ťarea B─âncii Na╚Ťionale, sub patronajul lui Eugeniu Carada ╚Öi al lui I. C. Br─âtianu. Mateiu Caragiale, obsedat de ideea rat─ârii personale, aducea ├«n discu╚Ťie cazurile unor personalit─â╚Ťi care au a╚Öteptat o via╚Ť─â ├«ntreag─â pentru a cuceri notorietatea pe t─âr├óm politic, ating├ónd gloria la v├órste venerabile: cardinalul Fleury, la ╚Öaptezeci ╚Öi trei de ani, Thiers la ╚Öaptezeci ╚Öi patru, cancelarul Hohenlohe la ╚Öaptezeci ╚Öi cinci. ÔÇ×Ca s─â a╚Ötep╚Ťi norocul trebuie s─â ai timpÔÇŁ, remarca dezam─âgit autorul ÔÇ×Crailor...ÔÇŁ.

Nicolae Filipescu nu a fost obligat s─â a╚Ötepte at├ót de mult. ╚śi a probat cu v├órf ╚Öi ├«ndesat valabilitatea replicii lui don Rodrigo, din tragedia ÔÇ×CidulÔÇŁ de Corneille: ÔÇ×Valoarea nu a╚Öteapt─â trecerea anilor.ÔÇŁ ├Än anul 1887, a╚Öa cum noteaz─â Titu Maiorescu, ÔÇ×corup╚Ťia partidului guvernamental ├«i sap─â existen╚ŤaÔÇŁ. La aceasta se mai adaug─â ╚Öi constatarea unor abuzuri privind furniturile armatei. Pentru procurarea acestora, Camera Deputa╚Ťilor votase un credit de 30 de milioane, dar ministrul de R─âzboi generalul Alexandru Anghelescu nu supraveghease cu aten╚Ťie achizi╚Ťionarea materialului militar.

Descoperirea unor leg─âturi de afaceri ├«ntre colonelul ╚Öi generalul Maican- Dumitrescu (fra╚Ťi) ╚Öi americanul Broadwel, reprezentantul fabricii furnizoare, a aprins spiritele. Ancheta, condamnarea celor doi, ├«ncerc─ârile de remaniere guvernamental─â ├«ntreprinse de primul-ministru I. C. Br─âtianu, nu au mai putut salva partidul de guvern─âm├ónt, amenin╚Ťat de o ÔÇ×Opozi╚Ťie Unit─âÔÇŁ, ├«n fruntea c─âreia figurau conservatori ca prin╚Ťul Alexandru ╚śtirbei, Take Ionescu, Alexandru Marghiloman, Nicolae Filipescu, dar ╚Öi liberali disiden╚Ťi ca turbulentul Nicolae Fleva. Criza s-a prelungit p├ón─â ├«n anul 1888.

C─âl─âtoria regelui Carol I la Berlin pentru a lua parte la funeraliile ├«mp─âratului Wilhelm I a am├ónat tulbur─ârile publice, dar, dup─â ├«ntoarcerea suveranului, ele au izbucnit cu o violen╚Ť─â previzibil─â... ├«ntr-o zi de luni, chiar cu ocazia anivers─ârii Regatului. Dup─â o adunare zgomotoas─â a Opozi╚Ťiei ├«n sala ÔÇ×OrfeuÔÇŁ, manifestan╚Ťii, condu╚Öi printre al╚Ťii de Filipescu, goni╚Ťi de armat─â, p─âtrund ÔÇ×cu gr─âmada prin dosul Str─âzii Academiei ├«n curtea Palatului, strig├ónd ┬źJos Br─âtianu!┬╗ÔÇŁ (Titu Maiorescu). Acolo sunt lua╚Ťi ├«n primire de jandarmii c─âl─âri ai maiorului F─ânu╚Ť─â, care ╚Öarjeaz─â cu s─âbiile. ├Än timp ce Pia╚Ťa Palatului r─âsun─â de pocnete de pu╚Öc─â ╚Öi revolver, la Teatrul Na╚Ťional are loc un banchet oferit de comercian╚Ťii bucure╚Öteni lui Ion Br─âtianu.

Evenimentul are darul de a indigna ╚Öi mai mult Opozi╚Ťia Unit─â, care, a doua zi, organizeaz─â un mar╚Ö de la Clubul Conservator ÔÇ×UnireaÔÇŁ de pe Bulevard la Camer─â, ├«n dealul Mitropoliei. Aici, la intrarea ├«n Camer─â, apari╚Ťia sergen╚Ťilor ╚Öi a v├ón─âtorilor provoac─â ├«mpu╚Öc─âturi, c─ârora le cade victim─â un nevinovat u╚Öier. ├Än cele din urm─â ordinea este restabilit─â prin interven╚Ťia prompt─â a armatei, din dispozi╚Ťia generalului Dimitrie Lecca, pre╚Öedintele Camerei ╚Öi a procurorilor ╚Öi judec─âtorilor de instruc╚Ťie care ├«i perchezi╚Ťioneaz─â, c─âut├ónd arme, pe deputa╚Ťii b─ânui╚Ťi de opozi╚Ťie (act f─âr─â precedent ├«n analele parlamentare, dup─â Titu Maiorescu, ╚Öi sub un regim liberal). Ce mai putea urma, dec├ót demisia guvernului Br─âtianu ╚Öi numirea unuia conservator?

├Än ce-l prive╚Öte pe Nicu Filipescu, reputa╚Ťia lui de agitator politic l-a dus (ca ╚Öi pe liberalul Fleva) la ├«nchisoarea V─âc─âre╚Öti, de unde a fost eliberat ├«n aceea╚Öi zi ├«n care avea loc formarea no ului guvern junimist. Departe de a-l potoli, aceast─â experien╚Ť─â ├«l va ├«nver╚Öuna ╚Öi mai mult. Filipescu p─ârea a-╚Öi fi ├«nsu╚Öit deviza lui Nicolae B─âlcescu (la ie╚Öirea de la M─ârgineni): ÔÇ×├Änchisoarea oblig─â, ca ╚Öi noble╚Ťea!ÔÇŁ Da... deten╚Ťiunea politic─â ├«i putea conferi titlul de ÔÇ×martir al neamuluiÔÇŁ! Nu trebuie s─â ne mire aceast─â atitudine. ├Än comedia bucure╚Ötean─â ÔÇ×Dansul milioanelorÔÇŁ de Victor Eftimiu, un personaj ├«i recomanda t├ón─ârului ziarist Camil Valonidy experien╚Ťa recluziunii la V─âc─âre╚Öti, ca pe o etap─â obligatorie ├«n traseul unui viitor om politic, ├«n construirea unei cariere de succes.

Primar, capșist și... adversar al antisemitismului

Primar al Bucure╚Ötiului ├«ntre anii 1893-1895, Nicu Filipescu s-a remarcat printr-o activitate edilitar─â remarcabil─â care a avut drept rezultate, printre alte ├«mbun─ât─â╚Ťiri adu se aspectului ╚Öi salubriz─ârii capitalei, amenajarea Parcului Filipescu ╚Öi l─ârgirea Bulevardului Col╚Ťei, cu pre╚Ťul unor exproprieri, ├«ntre victimele c─ârora figura ╚Öi casa B─ârc─ânescu. Epoca, gazeta al c─ârei proprietar ╚Öi director era, i-a sus╚Ťinut politica administrativ─â, dar ╚Öi-a c├ó╚Ötigat un plus de prestigiu datorit─â unei campanii pentru ap─ârarea drepturilor evreilor p─âm├ónteni care nu dob├óndiser─â naturalizarea.

Este vorba despre un proiect de lege emis ├«n anul 1897 de ministerul de R─âzboi condus de generalul Anton Berindei, prin care aceast─â categorie era exclus─â de la serviciul militar. S─â nu uit─âm c─â suntem ├«n anul ├«n care ├«n Fran╚Ťa se desf─â╚Öoar─â r─âsun─âtorul proces al c─âpitanului de origine evreiasc─â Alfred Dreyfus, acuzat, ├«n baza unor probe false, de spionaj ├«n favoarea Germaniei. La protestele evreilor p─âm├ónteni, studen╚Ťii bucure╚Öteni r─âspund cu devastarea magazinelor evreie╚Öti, f─âr─â interven╚Ťia Poli╚Ťiei Capitalei al c─ârei prefect Caton Lecca era ╚Öi el antisemit ╚Öi se ocupase ├«n mod special de recrutarea studen╚Ťimii ├«n solda institu╚Ťiei pe care o conducea.


bulevardul Coltei jpg jpeg

Bucure╚Öti, bulevardul Col╚Ťei

Totul se petrecea sub guvernul liberal (culmea!) condus de Dimitrie A. Sturdza, un motiv ├«ntemeiat pentru Nicolae Filipescu de a lua pozi╚Ťie, prin gazeta pe care o conducea, ├«mpotriva acestei m─âsuri. ╚śi acesta era doar ├«nceputul unei r─âfuieli cu respectivii guvernan╚Ťi ╚Öi cu numitul Caton Lecca, r─âfuial─â care va sf├ór╚Öi ├«ntr-un incident pe strada Enei, ├«n urma c─âruia un alt guvern liberal va c─âdea, pentru a face loc unuia conservator. Dar, toate la timpul lor!

Dup─â cum se observ─â, ÔÇ×rotativa guvernamental─âÔÇŁ nu putea func╚Ťiona f─âr─â convulsii ├«n care demagogia se amesteca des cu afirmarea marilor principii. Un asemenea personaj pitoresc nu putea lipsi de la reuniunile pe teme politice care se ├«ncingeau la vestitul restaurant ÔÇ×Cap╚ÖaÔÇŁ. Aici, Nicu Filipescu, dup─â cum ne informeaz─â Bacalba╚Öa, ÔÇ×perora ├«n grupul s─âu ca un simplu ┬źfrondeur┬╗ politic ╚Öi nu oferea niciodat─â sticle de ╚ÖampanieÔÇŁ.

La polul opus se situa liberalul Anastase Stolojan, care, tot con formm─ârturiilor lui Bacalba╚Öa, ÔÇ×aduna ├«n jurul s─âu pe reporterii ziarelor de toate culorile politice ╚Öi ╚Ťinea conferin╚Ťe. De cele mai multe ori oferea ╚Öi sticle de ╚Öampanie c─âci... era un mare iubitor al bunei m├ónc─âri ╚Öi b─âuturi.ÔÇŁ Filipescu nu avea ├«ns─â nevoie de ziari╚Öti chema╚Ťi ├«n mod expres la masa lui. Firea sa impulsiv─â ╚Öi instabil─â, generatoare de scandaluri politice, putea atrage presa, avid─â de senza╚Ťional, a╚Öa cum ÔÇ×siropul atrage viespileÔÇŁ (ca s─â-l citez pe au torul de romane poli╚Ťiste de buzunar San Antonio).

Drumurile lui Filipescu la ÔÇ×Cap╚ÖaÔÇŁ se vor fi intersectat destul de des cu ale gazetarului George Em. Lahovary, ╚Öi el un cunoscut al localului, directorul ziarului ÔÇ×LÔÇÖInd├ępendance RoumaineÔÇŁ, de nuan╚Ť─â liberal─â. ├Än cur├ónd soarta ├«i va pune fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â ├«ntr-o ├«mprejurare nefast─â care, pentru Lahovary, va ├«nsemna sf├ór╚Öitul unei prodigioase cariere de jurnalist, iar pentru Filipescu ├«nceputul unei lungi agonii morale, ├«nc─ârcat─â de remu╚Öc─âri ╚Öi regrete t├órzii.

Spada ÔÇô supremul ╚Öi fatalul argument

Profesionist ╚Öi discipol fidel al armei albe, Nicolae Filipescu lua frecvent lec╚Ťii de scrim─â ├«n particular, cu maestrul Guyon. ╚śi pentru el, ÔÇ×onoarea era o poft─âÔÇŁ (ca s─â-l cit─âm pe Gerald Vaughan-Hughes, scenaristul filmului ÔÇ×Dueli╚ÖtiiÔÇŁ, ├«n regia lui Ridley Scott, ecranizarea unei povestiri de Joseph Conrad). Poft─â pe care duelistul ╚Öi-o potolea prin s├óngele v─ârsat pe teren, nu neap─ârat ├«nso╚Ťit─â de dorin╚Ťa de a face moarte de om.

ÔÇ×A ob╚Ťine satisfac╚ŤieÔÇŁ: justificarea elegant─â a unei s─âlbatice ╚Öi sanguinare pasiuni a violen╚Ťei! Ocazia de a se afirma ca spadasin i s-a oferit lui Filipescu nu de pu╚Ťine ori, dar ├«nt├ómplarea care a st├órnit v├ólv─â ╚Öi un val de revolt─â, ├«n lumea politic─â a Bucure╚Ötiului sf├ór╚Öitului de secol, a fost duelul cu George Em. Lahovary, desf─â╚Öurat ├«n acela╚Öi an cu reac╚Ťia antisemit─â a ministrului de r─âzboi Berindei. Motivul ie╚Öirii pe teren a celor doi ar fi fost, dup─â amintirile lui Iancu Cerchez, un articol al lui Lahovary, ├«n care acesta ├«i repro╚Öa lui Filipescu faptul c─â ÔÇ×patima politic─â prea ├«nfocat─â ├«l duce uneori la neconsecven╚Ť─â, c─â de exemplu Epoca a atacat cea dint├ói pe fostul mitropolit [Ghenadie Petrescu] ╚Öi apoi tot Epoca l-a ap─ârat cu cea mai mare ├«nver╚Öunare.ÔÇŁ

Acestei cauze ne├«nsemnate i s-a mai ad─âugat un alt articol semnat de acela╚Öi Lahovary, intitulat LÔÇÖHistoire dÔÇÖune Fiction care dezv─âluia manevrele ziaristului pentru a-l men╚Ťine ├«n postul de ministru al Rom├óniei la Paris pe fratele s─âu, Alexandru Lahovary. Criticile aduse cu aceast─â ocazie conservatorului nostru, aspirant la aceast─â func╚Ťie, ar fi determinat provocarea la duel din partea lui Filipescu care i-a trimis lui Lahovary doi martori: pe Alexandru S─âulescu ╚Öi Victor Ionescu.

├Änt├ólnirea a avut loc ├«n sala Societ─â╚Ťii de Dare la Semn (de tir) de pe cheiul D├ómbovi╚Ťei (ulterior Teatrul de Operet─â). Arma aleas─â a fost spada. Martorii lui Lahovary au oferit explica╚Ťii, propun├ónd o ├«mp─âcare, refuzat─â de martorii Filipescului. Duelul a ├«nceput cu un schimb de lovituri precise de ambele p─âr╚Ťi. Filipescu nu avea de g├ónd s─â-╚Öi ucid─â adversarul. Dar rezisten╚Ťa lui Lahovary l-a determinat s─â-l ├«mping─â spre zid pe gazetar ╚Öi, la o mi╚Öcare violent─â imposibil de controlat, l-a str─âpuns ├«n piept, omor├óndu-l pe loc. Pl├óngerile venite din partea familiei victimei au avut drept rezultat arestarea duelistului ╚Öi condamnarea lui la ╚Öase luni de ├«nchisoare. Pentru a doua oar─â ├«n via╚Ť─â, Filipescu f─âcea cuno╚Ötin╚Ť─â cu V─âc─âre╚Ötii.

La ie╚Öirea din temni╚Ť─â, se jur─â c─â nu se va mai bate dec├ót cu pistolul... at├ót de tare trebuie s─â fi ap─âsat asupra con╚Ötiin╚Ťei lui moartea lui Lahovary. ├Äns─â acest duel n-a fost primul ╚Öi nici ultimul. Nicolae Filipescu a mai ├«ncruci╚Öat spada (fiind u╚Öor r─ânit la gur─â) cu Leon Ghica-Dumbr─âveni, partizan al lui Take Ionescu, coleg de partid ╚Öi rival al conului Nicu. Motivul? Acuza╚Ťia de pung─â╚Öie adus─â numitului Ghica, ├«n urma ├«nsu╚Öirii de c─âtre acesta a unui patronim ce nu-i apar╚Ťinea, prin c─âs─âtoria cu b─âtr├óna Catinca Bal╚Ö, proprietara mo╚Öiei B─âl╚Öe╚Öti-Dumbr─âveni.


cercul militar jpg jpeg

Cercul Militar

├Än sf├ór╚Öit, un alt duel, de data aceasta cu pistolul, ar fi putut s─â-l coste via╚Ťa pe Filipescu. ╚śerban Cantacuzino, alt partizan al lui Take Ionescu, i-a c─âutat nod ├«n papur─â pe motiv c─â atac─â b─âtr├ónele f─âr─â ap─ârare (aluzie la duelul cu Leon Ghica). ├Än ├«nt├ólnirea care a avut loc pe terenul hipodromului de la B─âneasa, Filipescu a tras ├«n aer, ├«n timp ce Cantacuzino s-a str─âduit c├ót putea de bine s─â-l nimereasc─â, f─âr─â a reu╚Öi.

Mai t├órziu, Filipescu ar fi declarat c─â a auzit glon╚Ťul ╚Öuier├óndu-i pe l├óng─â ureche. ├Än cercare de sinucidere superioar─â? C─â u tare a isp─â╚Öirii prin moarte? Sau doar respectarea, cu pre╚Ťul vie╚Ťii, a unei promisiuni f─âcute ├«naintea duelului unchiului lui ╚śerban, Ghi╚Ť─â Cantacuzino, c─â ├«i va cru╚Ťa nepotul (precum personajul lui Dumas, contele de Monte-Cristo, iubitei sale Mercedes, ├«naintea duelului cu fiul acesteia, Albert de Morcerf)? Oricum ar sta lucrurile, nu se putea spune c─â Filipescu nu ╚Öi-a ├«nfruntat destinul cu onoare, gata s─â r─âspund─â ├«n orice clip─â pentru p─âcatul s─âu capital.

Amurgul unui lupt─âtor

Militant asiduu pentru drepturile rom├ónilor din Transilvania, Filipescu s-a folosit ├«n anul 1899 de gre╚Öelile s─âv├ór╚Öite de guvernul liberal condus de Dimitrie A. Sturdza, compromis de rela╚Ťiile cu baronul B├ínffy, prim-ministru al guvernului maghiar ╚Öi inspiratorul legisla╚Ťiei dure care lovea ╚Öcolile rom├óne╚Öti din Ardeal. S-a num─ârat printre organizatorii unei manifesta╚Ťii stradale pe Calea Victoriei ╚Öi Bulevardul Academiei, oprit─â de cavaleria scoas─â ├«n strad─â de acela╚Öi prefect de poli╚Ťie Caton Lecca.

Urmarea a fost o s├óngeroas─â ├«nc─âierare cu for╚Ťele de ordine, ├«n strada Enei, provoc├ónd rapid c─âderea guvernului. ├Änceputul de secol inaugura o nou─â er─â conservatoare, dar ╚Öi debutul lui Filipescu ├«n calitate de ministru, mai ├«nt├ói la Domenii, apoi la R─âzboi, de╚Öi, ├«n perioada c├ót a fost primar al Bucure╚Ötiului, cunoscut fiind ╚Öi pentru atacurile aduse monarhiei ├«n Epoca, declarase c─â ÔÇ×locul lui nu poate fi niciodat─â pe banca ministerial─â.ÔÇŁ

╚śi totu╚Öi, ├«n ciuda acestei sc─âp─âri demagogice nu ╚Öi-a f─âcut de r├ós numele. Ca ministru de R─âzboi a patronat ├«nfiin╚Ťarea Cercului Militar, pe terasa c─âruia l-a ├«nfruntat (din nou!) pe un alt prefect al Poli╚Ťiei Capitalei, Emil Petrescu, amenin╚Ť├óndu-l cu p─âlmuirea, a comandat material de r─âzboi, echipament ╚Öi armament, a construit caz─ârmi ╚Öi a stabilit criterii precise pentru ├«naintarea ├«n grad. C├ónd mandatul i-a expirat, ╚Öi-a reg─âsit voca╚Ťia de ÔÇ×frondeurÔÇŁ, interpel├ónd la Camer─â pe cel care i-a succedat ├«n func╚Ťie, generalul Gh. Manu, ├«n leg─âtur─â cu indiferen╚Ťa manifestat─â fa╚Ť─â de ├«nzestrarea o╚Ötirii.

Tot ca ministru s-a remarcat ╚Öi prin dineurile ╚Öi recep╚Ťiile organizate la Cercul Militar ╚Öi la propria re╚Öedin╚Ť─â, unde invita╚Ťii au savurat meniurile Casei ÔÇ×Cap╚ÖaÔÇŁ. ├Än sf├ór╚Öit, duelul s─âu verbal ╚Öi ideologic cu Take Ionescu, cealalt─â personalitate a Partidului Conservator, a luat sf├ór╚Öit ├«n anul 1916, c├ónd cei doi colegi de partid ╚Öi adversari ne├«mp─âca╚Ťi ╚Öi-au dat m├óna, uni╚Ťi de acela╚Öi crez: intrarea Rom├óniei ├«n Primul R─âzboi Mondial al─âturi de Antant─â, ├«mpotriva Puterilor Centrale.

Tot Filipescu, ├«n ciuda suferin╚Ťei fizice care avea s─â-l r─âpun─â ├«n cur├ónd, anim─â, al─âturi de Take Ionescu, o ultim─â manifesta╚Ťie pentru a determina guvernul liberal al lui Ionel Br─âtianu s─â ia o hot─âr├óre grabnic─â, ├«ndemn├óndu-i, de la balconul Clubului Conservator, pe solda╚Ťii sco╚Öi ├«n strad─â de colonelul Boboc, comandantul garnizoanei Bucure╚Ötiului, s─â nu trag─â ├«n mul╚Ťime. De╚Öi de regele Ferdinand ├«l lega o animozitate reciproc─â (pe care C. Argetoianu o punea pe seama unei pasiuni comune pentru doamna Prezan, afirm├ónd c─â ÔÇ×gelozia de pe terenul sentimental se transformase ├«n ur─â pe cel politicÔÇŁ), Filipescu a ╚Ötiut s─â fie loial p├ón─â la cap─ât regelui s─âu.

╚śi, spre a ├«nt─âri eticheta pe care i-am pus-o, de ÔÇ×prizonier al onoareiÔÇŁ, trebuie spus c─â la Consiliul de Coroan─â de la Cotroceni, care avea s─â decid─â intrarea Rom├óniei ├«n r─âzboi, de╚Öi bolnav, s-a t├ór├ót cu ultimele puteri, pentru a-i spune regelui Ferdinand cuvintele memorabile: ÔÇ×M─âria Ta, ori mori pe crestele Carpa╚Ťilor, ori te ├«ncununezi la Alba Iulia!ÔÇŁ Nu a mai avut timp s─â-l vad─â pe suveranul s─âu ├«ncoronat ca rege al tuturor rom├ónilor, sting├óndu-se din via╚Ť─â ├«n acela╚Öi an 1916 ÔÇô anul intr─ârii Rom├óniei ├«n r─âzboi.

BIBLIOGRAFIE:

Victor Bilciurescu, București și bucureșteni de ieri și azi, Editura Universul, București 1945

Ion Bulei, Atunci când veacul se năștea, Editura Eminescu, București 1990 Ion Bulei, Arcul așteptării, Editura Eminescu, București 1981

Maria-Magdalena Ioni╚Ť─â, Casa ╚Öi familia Cap╚Öa ├«n Rom├ónia modern─â 1852-1950, Editura Publimpres, Bucure╚Öti 2000

Emanoil Hagi-Mosco, Bucure╚Öti. Amintirile unui ora╚Ö, Editura Funda╚Ťiei Culturale Rom├óne, Bucure╚Öti 2000

Titu Maiorescu, Istoria contemporană a României, Editura Librăriei Socec & Co, București 1925