Moartea lui Grigore Preoteasa jpeg

Moartea lui Grigore Preoteasa

├Än ajunul festivit─â┼úilor care celebrau ├«mplinirea a 40 de ani de la Revolu┼úia din Octombrie, pe aeroportul Vnukovo din Moscova avea loc un accident ├«n care ├«┼či pierdea via┼úa unul dintre cei mai promi┼ú─âtori lideri ai PMR, Grigore Preoteasa. Moartea sa nu a umbrit s─ârb─âtoarea, dar istoria ar fi putut fi alta dac─â ├«n locul lui Preoteasa ar fi fost Nicolae Ceau┼čescu.

S─ârb─âtorirea a patru decenii de la ÔÇ×Octombrie ro┼čuÔÇŁ urma s─â se desf─â┼čoare cu mare fast la Moscova, ├«n prezen┼úa reprezentan┼úilor comunismului din lumea ├«ntreag─â, ├«n data de 7 noiembrie 1957. Delega┼úia rom├óneasc─â ar fi trebuit s─â fie condus─â de Gheorghiu-Dej, ├«ns─â, ├«n ultimul moment, acesta a anun┼úat c─â nu poate pleca din motive medicale.

Din delega┼úia pus─â sub ┼čefia lui Chivu Stoica f─âceau parte Nicolae Ceau┼čescu, Grigore Preoteasa, Alexandru Moghioro┼č, Leonte R─âutu ┼či ┼×tefan Voitec, restul de p├ón─â la zece persoane fiind ÔÇ×personal tehnicÔÇŁ. Grigore Preoteasa a fost cel anun┼úat ├«n ultima clip─â c─â trebuie s─â mearg─â la Moscova. ├Än mod normal trebuia s─â mearg─â fie el, fie Ceau┼čescu. P├ón─â la urm─â, au mers am├óndoi. Dup─â tipicul vremii, avionul era sovietic, dup─â cum era sovietic ┼či personalul care ├«l deservea;oameni deta┼ča┼úi ├«n interes de serviciu la Bucure┼čti.

pr2 jpg jpeg

(13 noiembrie 1957. ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇŁ anun┼úa, pe prima pagin─â, sosirea trenului mortuar. Presa de la Bucure┼čti nu a scris nimic cu privire la accident p├ón─â ├«n data de 6 noiembrie, de┼či accidentul a avut loc pe 4. Zilele dedicate ceremoniilor de la Moscova nu puteau fi umbrite de moartea ministrului de Externe. Informa┼úiile despre moartea acestuia apar pe prima pagin─â, abia ├«ncep├ónd cu 12 noiembrie.)

Dup─â o escal─â la Kiev, ├«n condi┼úii meteorologice dificile, avionul s-a pr─âbu┼čit ├«n ├«mprejurimile pistei de aterizare, pe aeroportul Vnukovo (Moscova). Accidentul a avut loc la orele 17.58. Concluziile comisiei care a investigat accidentul au fost urm─âtoarele:ÔÇ×Cauza nemijlocit─â a avarierii este gre┼čeala comandantului avionului, Sleakov, care a executat bine zborul de direc┼úie, dar dup─â ce a v─âzut (dup─â raportul lui) luminile pistei, probabil, ┼či-a concentrat toat─â aten┼úia la observarea pistei de aterizare ┼či, ├«n ciuda comenzii date de la p─âm├ónt, de a nu cobor├« mai jos, a continuat escala ┼či a admis pierderea timpurie a ├«n─âl┼úimiiÔÇŁ. De fapt, s-a stabilit c─â avionul a cobor├ót mai devreme ┼či s-a ag─â┼úat de v├órfurile copacilor din p─âdure, la o ├«n─âl┼úime de 10-15 m, pe un parcurs de 120 m, iar ├«n urma acestui fapt a c─âzut ├«n p─âdure, f─âc├ónd o ├«nclinare spre st├ónga, ┼či a luat foc.

ÔÇ×Asta nu era ├«n programÔÇŁ

To┼úi membrii echipajului au decedat, iar dintre c─âl─âtori doar Grigore Preoteasa. Ceilal┼úi au suportat r─âni u┼čoare. R─âm─â┼či┼úele arse ale lui Grigore Preoteasa au fost depuse, pentru o zi, ├«n sicriu sigilat, la Casa Sindicatelor din Moscova, flancat de g─ârzi de onoare alc─âtuite din lideri comuni┼čti din lumea ├«ntreag─â. Sicriul a fost transportat apoi la Bucure┼čti, cu trenul. Mortului i s-au f─âcut funeralii na┼úionale dup─â care a fost ├«nhumat la Cimitirul Militar Ghencea. Deloc lipsit de interes pentru evolu┼úia acestei lumi este traseul r─âm─â┼či┼úelor p─âm├ónte┼čti ale defunctului lider:din cimitirul unde fuseser─â ├«ngropate ele au fost mutate, ├«n 1963, ├«n ÔÇ×Panteonul EroilorÔÇŁ, dup─â 1990 fiind exhumate iar─â┼či ┼či ├«ncredin┼úate familiei.

Potrivit m─ârturiilor celorlal┼úi membri ai delega┼úiei, Preoteasa era singurul pasager ├«n picioare la momentul accidentului ┼či se bucura c─â pilo┼úii nu le-au cerut s─â poarte centura de siguran┼ú─â. C├ónd s-a pierdut controlul avionului, acesta ar fi spus:ÔÇ×Asta nu era ├«n programÔÇŁ.

Portret de lider comunist

Grigore Preoteasa s-a n─âscut ├«n 1915, la Bucure┼čti. Pentru propaganda ├«n favoarea grevi┼čtilor din 1933 a fost arestat ┼či condamnat la doi ani de ├«nchisoare. La Jilava, Doftana ┼či V─âc─âre┼čti a intrat ├«n contact cu capi ai mi┼čc─ârii comuniste. Ca militant ┼či ziarist ÔÇ×de st├óngaÔÇŁ, dup─â ascensiunea dreptei, a fost internat ├«n lag─ârele Ciuc, Caracal, T├órgu-Jiu (1940-1944). Dup─â 23 august 1944 a fost, printre altele, redactorul-┼čef al ziarului ÔÇ×Rom├ónia liber─âÔÇŁ, director al Agerpres, ministru de Externe (1955-1957).

pr3 jpg jpeg

(Cortegiul funerar,  la Bucure┼čti. Sicriul sigilat al lui Grigore Preoteasa este urcat pe tun)

Cu c├óteva luni ├«nainte de deces, Preoteasa fusese numit secretar al CC al PMR pentru sectorul cultur─â, agita┼úie, propagand─â. Era c─âs─âtorit cu Ecaterina ┼či avea doi copii:Gheorghe ┼či Ilinca. ├Än 1980, copiii fostului lider comunist au emigrat ├«n Statele Unite, dup─â ce fiica, Ilinca, a divor┼úat de Adrian N─âstase. Specula┼úiile ulterioare spun c─â accidentul din Vnukovo era destinat secretarului general al PMR, Gheorghiu-Dej, care ├«ncepuse s─â-i cam deranjeze pe ru┼či pentru c─â insistase pentru retragerea trupelor ┼či a consilierilor de la Bucure┼čti. Cum Dej ar fi avut informa┼úii c─â i se preg─âte┼čte ceva, ar fi pretextat c─â are grip─â pentru a sc─âpa din capcan─â. Oricum, moartea lui Grigore Preoteasa a ├«nlesnit drumul lui Ceau┼čescu spre ┼čefia partidului.