Mihály Károlyi, contele maghiar care s a opus Primului Război Mondial jpeg

Mihály Károlyi, contele maghiar care s-a opus Primului Război Mondial

­čôü Primul R─âzboi Mondial
Autor: Iulian Sîmbeteanu

Pacifist convins, contele Mih├íly K├írolyi a fost unul dintre pu╚Ťinii maghiari care s-au opus Primului R─âzboi Mondial, ╚Öi asta din func╚Ťia de membru al Parlamentului de la Budapesta. Marginalizat ├«n propria ╚Ťar─â, chiar ╚Öi ├«n partidul al c─ârui conduc─âtor a fost, considerat ÔÇ×tr─âd─âtorÔÇŁ de mul╚Ťi compatrio╚Ťi, K├írolyi a fost v─âzut la sf├ór╚Öitul conflagra╚Ťiei drept cel mai potrivit om pentru a salva Ungaria.  

N─âscut ├«n 1875, la Budapesta, Mih├íly K├írolyi era unul dintre cei mai boga╚Ťi oameni din Ungaria, av├ónd ├«n proprietate zeci de mii de hectare de p─âm├ónt, o fabric─â de sticl─â, o vil─â ├«n Budapesta ╚Öi un conac la ╚Ťar─â. Un copil singuratic, n─âscut cu un defect fizic vizibil (palatoschizis ÔÇô bala numit─â popular gur─â de lup), K├írolyi a crescut ├«nconjurat de rude ╚Öi servitori. La maturitate a avut dificult─â╚Ťi ├«n a se adapta ├«n societate, ├«ns─â a f─âcut eforturi importante pentru a deveni un bun orator ╚Öi a intra ├«n politic─â. Prima ├«ncercare de a intra ├«n Parlament, ├«n 1901, la v├órsta de numai 26 de ani, s-a soldat cu un e╚Öec. Patru ani mai t├órziu, doua ├«ncercare a fost o reu╚Öit─â. Datorit─â succesului ├«nregistrat pe scena politic─â maghiar─â la ├«nceputul secolului trecut, K├írolyi a devenit liderul Partidului Independen╚Ťei.

├Än momentul atentatului de la Sarajevo, K├írolyi se afla la Cleveland, ora╚Ö american cu o numeroas─â comunitate maghiar─â. El s-a pronun╚Ťat ├«mpotriva ultimatului austro-ungar impus Serbiei ╚Öi ├«mpotriva r─âzboiului, atitudine pe care a men╚Ťinut-o pe tot parcursul conflictului. De╚Öi mul╚Ťi ├«l considerau ÔÇ×tr─âd─âtorÔÇŁ, K├írolyi s-a ├«ntors ├«n Ungaria, unde a continuat s─â sus╚Ťin─â cauza pacifist─â de la tribuna Parlamentului. K├írolyi avea o viziune politic─â deosebit─â fa╚Ť─â de cei mai mul╚Ťi aristocra╚Ťi maghiari. El cerea reforma agrar─â ╚Öi sufragiul universal, sus╚Ťinea ÔÇ×uniunea personal─âÔÇŁ dintre Austria ╚Öi Ungaria, ├«ns─â era foarte reticent ├«n privin╚Ťa germanilor. K├írolyi nu se bucura de sus╚Ťinere nici m─âcar ├«n r├óndul propriului partid, a╚Öa c─â ├«n iulie 1916, a p─âr─âsit forma╚Ťiunea politic─â condus─â chiar de el ╚Öi a ├«nfiin╚Ťat Partidului Independen╚Ťei - K├írolyi, care cerea ie╚Öirea imediat─â din r─âzboi.

ÔÇ×Am pierdut r─âzboiul, acum e important s─â nu pierdem paceaÔÇŁ

├Än toamna anului 1918, pe m─âsur─â ce Primul R─âzboi Mondial se apropia de sf├ór╚Öit, Austro-Ungaria se confrunta cu o grav─â criz─â politic─â, economic─â ╚Öi militar─â. ├Än aceste condi╚Ťii, Carol I de Habsburg, ├«mp─ârat al Austriei ╚Öi rege al Ungariei, sub numele de Carol al IV-lea, a publicat un manifest intitulat ÔÇ×C─âtre popoarele mele credincioaseÔÇŁ, prin intermediul c─âruia ├«ncerca s─â salveze Dubla Monarhie, prin transformarea Austro-Ungariei ├«ntr-un stat federal. ├Än aceea╚Öi zi, Parlamentul de la Budapesta s-a ├«ntrunit pentru a discuta Manifestul Imperial. ├Än cadrul ╚Öedin╚Ťei Parlamentului, K├írolyi a sus╚Ťinut necesitatea lu─ârii unor m─âsuri urgente pentru a salva Ungaria: ÔÇ×Am pierdut r─âzboiul, acum e important s─â nu pierdem paceaÔÇŁ.

Mihaly Karolyi doc jpg jpeg

K├írolyi (foto sus) era convins c─â, ├«n lipsa unor reforme radicale, ╚Öi Ungaria era amenin╚Ťat─â de pericolul bol╚Öevismului. Pe 23 octombrie, premierul maghiar S├índor Wekerle a demisionat, iar K├írolyi se a╚Ötepta s─â fie numit prim-ministru. Pe 25 octombrie, el a devenit pre╚Öedintele unui guvern din umbr─â, Consiliul Na╚Ťional Maghiar, sus╚Ťinut de partidul s─âu, Partidul Social Democrat ╚Öi Partidul Radical al lui Oszk├ír J├íszi. Acesta din urm─â, a publicat ├«n aceea╚Öi zi o proclama╚Ťie ├«n 12 puncte, care reprezenta o platform─â program a Consiliului Na╚Ťional. Proclama╚Ťia sus╚Ťinea declararea independen╚Ťei Ungariei, ie╚Öirea imediat─â din r─âzboi, renun╚Ťarea la alian╚Ťa cu Germania, introducerea sufragiului universal. De asemenea, programul Consiliului prevedea introducerea libert─â╚Ťilor civile, amnistia tuturor de╚Ťinu╚Ťilor politici ╚Öi reforme socio-economice, precum redistribuirea p─âm├ónturilor ╚Öi na╚Ťionalizarea marii industrii.

Foarte important era punctul zece, care vorbea despre recunoa╚Öterea statelor nou formate pe fostul teritoriu austro-ungar, respectiv Polonia, Cehia, Austria, Ucraina ╚Öi Iugoslavia. Important de subliniat c─â textul vorbea despre recunoa╚Öterea Cehiei, nu a Cehoslovaciei. De asemenea, proclama╚Ťia nu f─âcea nicio referire la Transilvania. Consiliul Na╚Ťional Maghiar inten╚Ťiona s─â p─âstreze grani╚Ťele Ungariei mari ╚Öi nu era dispus s─â accepte secesiunea rom├ónilor ╚Öi slovacilor.

K├írolyi nu a fost ├«ns─â desemnat prim-ministru, regele Carol al IV-lea prefer├ónd s─â-l numeasc─â pe v─ârul s─âu, arhiducele Joseph August, ÔÇ×Homo RegiusÔÇŁ (ÔÇ×Omul RegeluiÔÇŁ), conduc─âtor provizoriu al Ungariei, p├ón─â la g─âsirea unui personaj considerat potrivit pentru conducerea guvernului de la Budapesta. Pe str─âzile capitalei maghiare, situa╚Ťia a sc─âpat rapid de sub control, solda╚Ťii maghiari au refuzat s─â mai asculte ordinele superiorilor ╚Öi s-au al─âturat maselor populare, care au declan╚Öat o revolt─â spontan─â. ├Än condi╚Ťiile ├«n care Carol al IV-lea nu mai avea niciun control asupra Budapestei, acesta a fost nevoit accepte desemnarea lui K├írolyi ├«n func╚Ťia de prim-ministru.

├Än zorii zilei de 31 octombrie, ├«n timp ce K├írolyi negocia formarea unui nou guvern la re╚Öedin╚Ťa arhiducelui Joseph August, revolu╚Ťionarii maghiari sprijini╚Ťi de solda╚Ťi, care purtau crizanteme la uniform─â, au ocupat sediile principalelor institu╚Ťii din Budapesta. Victoria Revolu╚Ťiei Crizantemelor, a╚Öa cum a r─âmas evenimentul cunoscut ├«n istorie, era recunoscut─â oficial la 8 diminea╚Ťa, c├ónd arhiducele Joseph August l-a numit prim-ministru al Ungariei pe Mih├íly K├írolyi.

Cum s-a ajuns la semnarea Tratatului de la Trianon? Descoperă istoria fascinantă a negocierilor de la Paris, de la finalul Primului Război Mondial, în revista Historia Special nr. 31, disponibilă în format digital pe platforma paydemic.com