Messalina, ├«mp─âr─âteasa nimfoman─â care reu┼čea s─â se culce cu mai mul┼úi b─ârba┼úi dec├ót o prostituat─â jpeg

Messalina, ├«mp─âr─âteasa nimfoman─â care reu┼čea s─â se culce cu mai mul┼úi b─ârba┼úi dec├ót o prostituat─â

­čôü Biografii
Autor: Redac╚Ťia

Valeria Messalina, cea de-a treia so┼úie a ├«mp─âratului Claudius, a r─âmas ├«n istorie sinonim─â cu viciul, desfr├ónarea ┼či manipularea.  Dio Cassius ne relateaz─â despre ea c─â ÔÇ×tr─âia ├«n desfr├óu ┼či silea ┼či pe cel─âlalte femei s─â se prostitueze. Pe unele le obliga s─â se supun─â la actul sexual chiar ├«n palat, ├«n prezen┼úa ┼či sub ochii b─ârba┼úilor lor. Pe acestea, care acceptau a┼ča ceva, le iubea ┼či le favoriza (iar pe b─ârba┼úii lor) ├«i atr─âgea de partea ei prin tot felul de cinstiri ┼či func┼úii ├«nalte. Alte familii ├«n schimb, care nu se ├«njoseau cu asemenea murd─ârii, erau ┼úinta urii ei, dac─â nu ┼či victimeÔÇŁ.

C─âs─âtorit─â la numai 20 de ani cu Claudius, care era cu aproape 30 de ani mai mare dec├ót ea, Messalina s-ar fi culcat cu 8.000 de b─ârba┼úi, vestite fiind concursurile ├«n care reu┼čea s─â satisfac─â mai mul┼úi parteneri dec├ót prostituatele ├«nfruntate.

N─âscut─â ├«n jurul anului 25 e.n, fiic─â a lui Marcus Valerius Messalla ┼či a aristocratei Domitia Lepida, despre Valeria Messalina nu se cunosc prea multe detalii dinainte de a c─âs─âtoria cu Claudius. ├Äns─â dup─â ├«ncheierea mariajului, cruzimea ┼či desfr├ónarea de care a dat dovad─â i-a ├«ngrozit pe contemporanii ei, fiind considerat─â o degenerat─â lacom─â ┼či periculoas─â.

Pliniu cel B─âtr├ón relata c─â Messalina obi┼čnuia s─â-┼či potoleasc─â poftele carnale ├«n timpul unor competi┼úii organizate ├«n bordeluri, ├«mpotriva celor mai bune prostituate. Messalina ar fi provocat-o la un moment dat pe cea mai faimoas─â prostituat─â din Roma, Scylla, pentru a vedea care rezist─â mai mult ├«n timpul unui astfel de maraton sexual. Dup─â ce au f─âcut sex am├óndou─â cu c├óte 25 de b─ârba┼úi, Scylla ar fi cedat, ├«ns─â Messalina a mai continuat c├óteva ceasuri. De┼či faima ├«mp─âr─âtesei ar fi putut s─â duc─â la exagerarea num─ârului de b─ârba┼úi care i-au trecut prin pat, cifra avansat─â este de 8.000. 

├Ämp─âr─âteasa nu accepta refuzuri, iar cei care ├«ndr─âzneau s─â nu i se supun─â pl─âteau scump ├«mpotrivirea. Un caz celebru este cel al frumosului dansator ┼či actor Mnester, artist foarte iubit de popor. Istoricul Dio Cassius poveste┼čte c─â t├ón─ârul a refuzat favorurile Messalinei, iar aceasta a reu┼čit gra┼úie unui decret semnat de Claudius s─â-l transforme ├«ntr-un soi de sclav, pus la dispozi┼úia ei sub pretextul ├«ndeplinirii anumitor servicii.

image

Messalina ├«n viziunea pictorului austriac Hans Makart, ├«ntruchipat─â de actri┼úa Charlotte Wolter, ├«n 1875. FOTO commons.wikimedia.org

ÔÇ×Messalina, pentru care nu era destul s─â fie adulter─â, curtezan─â ┼či prostituat─â la palat, prostitu├ónd ┼či alte femei nobile, dorea ┼či mai mult, dup─â cum spune proverbul:s─â aib─â mai mul┼úi so┼úiÔÇŁ, mai scria Dio Cassius. Astfel, cea de-a treia so┼úie a lui Claudius era capabil─â s─â dezvolte adev─ârate obsesii pentru anumi┼úi b─ârba┼úi, pasiuni violente care se dovedeau adesea fatale pentru ace┼čtia. Cei mai mul┼úi sf├ór┼čeau uci┼či dup─â ce vicioasa ├«mp─âr─âteas─â se plictisea de ei, otr─âvirea fiind modalitatea preferat─â de aceasta, cu ciuperci sau venin, noteaz─â ancient.eu.

caligula ii messalina messalina movie poster 1977 1020465888 0 jpg jpeg

Secven╚Ť─â din filmul Caligula si Messalina 1977

Istoricul ┼či omul politic Tacitus a l─âsat m─ârturii despre sf├ór┼čitul Messalinei, sentin┼ú─â la moarte care i-a fost adus─â de iubirea vecin─â cu nebunia nutrit─â pentru un t├ón─âr aristrocat ambi┼úios, Caius Silius, care se visa ├«mp─ârat. Desemnat consul gra┼úie Messalinei, acesta a divor┼úat ┼či s-a dedicat cu totul ├«mp─âr─âtesei.

image

Sărbătoarea culesului viilor, pictură realizată de Gustave Surand, inspirată de orgia organizată de Messalina în palatul lui Claudius în onoarea amantului Silius

Influen┼úa exercitat─â de Messalina asupra lui Claudius a fost destul de puternic─â. A fost numit─â chiar ┼či ÔÇ×geniul cel r─âuÔÇŁ al lui Claudius. Unii istorici admit c─â ea era foarte t├ón─âr─â ┼či c─â a fost o unealt─â, manipulat─â de c─âtre experimenta┼úii curteni, func┼úionari imperiali ┼či oameni politici. Ea ┼či suporterii s─âi, cum am remarcat ┼či mai sus, impulsionau angoasele ┼či spaimele lui Claudius, ca s─â-l determine s─â-i lichideze fizic pe inamicii lor sau pe cei destesta┼úi de ei din diferite ┼či felurite motive. O avem pe Messalina prezent─â la s─ârb─âtorirea triumfului s─ârb─âtorit de Claudius dup─â cucerirea Britaniei:ÔÇ×so┼úia ├«mp─âratului, Messalina, a urmat ├«ntr-o tr─âsur─â carul triumfal al acestuiaÔÇŁ . Totu┼či, amestecul ├«n activitatea cancelariei, nu i-a permis Messalinei cu adev─ârat s─â controleze ├«n mod constant birourile acesteia,  scrinia.

Izvoarele literare ├«i atribuie Messalinei ┼či alte vicii. Aceasta dorea cu aviditate s─â acapareze mari cantit─â┼úi de numerar ┼či parcuri, domenii. Messalina nu era interesat─â de problemele de stat dec├ót numai ├«n m─âsura ob┼úinerii unor profituri personale. Este pretins ┼či faptul c─â Messalina, profint├ónd de pozi┼úie de┼úinut─â, ar fi v├óndut privilegii, comandamente militare, monopoluri acordate de c─âtre stat, chiar ┼či calitatea de cet─â┼úean roman. Se pare c─â ar fi ob┼úinut ┼či cru┼úarea unor liber┼úi meschini ┼či a anumitor conspiratori ├«mpotriva propriului ei so┼ú ÔÇ×contra costÔÇŁ, ├«n schimbul unor sume de bani.

├Än cele din urm─â Claudius a fost cel care a ordonat uciderea Messalinei, tem├óndu-se c─â aceasta ├«l va ├«ndep─ârta de la putere. Speriat, Claudius a fost sf─âtuit de libertul Narcissus s─â o ucid─â pe Messalina, dar ┼či pe to┼úi aman┼úii acesteia. Hot─âr├órea este luat─â dup─â ce, profit├ónd de absen┼úa lui Claudius, Messalina ┼či Silius se c─âs─âtoresc, gra┼úie dreptului de separarea unilateral─â existent la acel moment, a┼ča cum men┼úioneaz─â Tacitus.

Messalina este ├«mpiedicat─â s─â aib─â o ├«ntrevedere cu Claudius. Aceasta se refugiaz─â la mama sa, ├«n gr─âdinile de odinioar─â ale lui Valerius Asiaticus, pentru a-┼či preg─âti ap─ârarea.

1 1280px messalina by eugene cyrille brunet jpg jpeg

Messalina, sculptur─â realizat─â de artistul francez Eug├Ęne Cyrille Brunet.

Comportarea lui Claudius din acele clipe v─âde┼čte sl─âbiciunea ┼či teama acestuia de comploturi:ÔÇ×chiar dragostea ├«nfl─âc─ârat─â ce o avea pentru Messalina ┼či-a ├«n─âbu┼čit-o, nu at├ót din cauza ru┼činii publice, c├ót de team─â ca nu cumva iubitul ei Silius s─â-i ia tronul. Atunci, fugind la tabere ├«n mod ru┼činos ┼či tremur├ónd de fric─â, ├«ntreba tot drumul dac─â mai este ├«mp─ârat sau nuÔÇŁ.

├Äntre timp, Claudius se lini┼čtise ┼či chiar d─âdu porunc─â s─â i se ├«nf─â┼úi┼čeze Messalina. Narcissus realizeaz─â faptul c─â dac─â Messalina va ajunge la Claudius, zilele sale sunt num─ârate:ÔÇ×┼×i dac─â Narcissus nu ar fi gr─âbit uciderea ei ÔÇô scrie Tacitus ÔÇô moartea ┼či-ar fi ├«ndreptat pa┼čii c─âtre acuzatorÔÇŁ. Astfel c─â, din proprie ini┼úiativ─â, d─âdu ordin centurionilor s─â plece la locul de refugiu al Messalinei ┼či s─â o ucid─â. C├ónd i se aduce vestea mor┼úii Messalinei, Claudius nu ├«ntreab─â dac─â de ÔÇ×m├óna ei sau a altuiaÔÇŁ, ÔÇ×ceru s─â i se umple cupa ┼či osp─â┼úul urm─â ca de obiceiÔÇŁ. Claudius ÔÇ×nu d─âdu semne de ur─â, de bucurie, de m├ónie, de triste┼úe [├«ntr-un cuv├ónt] de niciun sim┼ú─âm├ónt omenesc, nici atunci c├ónd vedea veselia acuzatorilor, nici atunci c├ónd privea jalea copiilor s─âiÔÇŁ. A╚Öa a pierit cea mai mare ├«mp─âr─âteas─â ninfoman─â.

Mai cite╚Öte: Messalina ÔÇô ├«mp─âr─âteasa nimfoman─â