Laurenţiu Erbiceanu, inginerul care a modernizat portul Constanţa jpeg

Laurenţiu Erbiceanu, inginerul care a modernizat portul Constanţa

­čôü Biografii
Autor: Laurenţiu Ungureanu

Lauren┼úiu Erbiceanu (1876 ÔÇô 1936) a absolvit ┼×coala de Poduri ┼či ┼×osele de la Polizu, unde i-a avut drept profesori pe cei mai mari ingineri din Rom├ónia: Anghel Saligny, Elie Radu ┼či Ion Ionescu-Bize┼ú. Ajunsese acolo la recomandarea tat─âlui s─âu care se cuno┼čtea bine de la Ia┼či cu inginerul Gheorghe Duca, directorul ┼čcolii. 

Diploma sa de absolvire, din 19 iulie 1901, este semnat─â de ├«nsu┼či Ion I.C. Br─âtianu, ministru secretar de stat la Lucr─âri Publice din 1897, care-l urm─ârise ├«n ┼čcoal─â. Erbiceanu era primul inginer rom├ón absolvent ├«ntre promo┼úiile de ingineri al institu┼úiei. Liberalul este, a┼čadar, al doilea om care-i determin─â cariera, d├óndu-i o sarcin─â extrem de important─â: modernizarea portului Constan┼úa, aflat pe atunci ├«ntr-o criz─â istoric─â.

Adrian Hallier, a c─ârui antrepriz─â a fost sprijinit─â de b─ânci din Germania ┼či Fran┼úa ┼či de familia regal─â belgian─â, c├ó┼čtigase o mare licita┼úie organizat─â de Carol I pentru modernizarea portului. Mare proiect! La demararea lucr─ârilor, ├«n 1885, ├«nsu┼či Carol I f─âcuse prima s─âp─âtur─â.

 Dup─â patru ani de guvernare liberal─â ┼či dup─â ce statul pl─âtise deja 18 milioane de lei, rom├ónii observ─â ├«ns─â c─â planul era departe de-a fi ├«ndeplinit. Antrepriza Hallier nu respectase contractul. Aceasta este ÔÇ×afacerea HallierÔÇť, unul dintre primele mari ghe┼čefturi din istoria noastr─â, poate cunoa┼čte┼úi. ├Än fine, dup─â un proces interna┼úional de arbitraj, statul rom├ón a fost obligat s─â-i pl─âteasc─â lui Hallier peste 6,2 milioane de lei pentru ruperea contractului.

Afaceristul fusese reprezentat de c─âtre cunoscutul avocat Raymond Poincar├ę, autorul celebrei vorbe de duh: ÔÇ×suntem aici, la por┼úile Orientului, unde totul trebuie luat mai pu┼úin ├«n seriosÔÇť, dar ┼či viitor pre┼čedinte al Fran┼úei. ├Än ciuda consecin┼úelor unui arbitraj at├ót de costisitor, proiectul trebuia dus mai departe.

Portul Constan┼úa trebuia pus pe picioare. Ionel Br─âtianu, care fusese numit Secretar de Stat la Ministerul Lucr─ârilor Publice, ├«l convinge ├«ns─â s─â-┼či asume ├«ntregul proiect pe t├ón─ârul inginer Lauren┼úiu Erbiceanu. Nimeni nu ┼čtie cum. ├Äl trimisese, practic, ├«n pustiu.

Criv─â┼úul sufla ┼čase luni pe an, ├«nc─â mai alergau lupii la drumul mare, nu se g─âseau lemne de foc pentru sobe ┼či nici m─âcar sobe de teracot─â nu erau, ci doar godine de tabl─â. Br─âtianu nu-i oferise nici m─âcar cine ┼čtie ce salariu ÔÇô o mare parte dintre cheltuieli erau suportate de tat─âl acestuia, academicianul Constantin Erbiceanu. C├ó┼čtiga acolo 351 de lei, ├«n condi┼úiile ├«n care o p├óine era jum─âtate de leu, iar un costum de haine ÔÇô 2.000.

Un ÔÇ×┼úambalagiuÔÇť ├«n familia Erbiceanu

Mai mult, Lauren┼úiu Erbiceanu ar fi putut avea o via┼ú─â boem─â, aproape f─âr─â griji, dac─â ar fi r─âmas ├«n Capital─â: ├«n anul 1901, dup─â ce f─âcuse cursuri particulare de pian la Bucure┼či ┼či Ia┼či, fusese chiar selec┼úionat ├«n urma unui concert sus┼úinut pe scena Ateneului Rom├ón pentru perfec┼úionare la Conservatorul de Muzic─â din Paris!

Da, era ┼či un excelent pianist. La Ateneu interpretase Concertul nr. 2 de pian al lui Chopin. Era concertul s─âu de licen┼ú─â ÔÇô nu degeaba ├«mprumutase fracul lui Nicolae Iorga, vecinul s─âu ┼či prieten cu tat─âl lui Lauren┼úiu Erbiceanu, academicianul Constantin Erbiceanu. C├ónd Papa a aflat c─â fiul s─âu ar fi trebui s─â plece ├«n toamn─â la Paris, s-a f─âcut foc ┼či par─â: ÔÇ×├Ämi ajunge un ┼úambalagiu ├«n familie!ÔÇť. Acesta a fost momentul c├ónd t├ón─ârul de 25 de ani ┼či-a schimbat radical cariera, lu├ónd drumul Constan┼úei. ┼×i de atunci nu a ap─ârut niciodat─â ├«n public drept pianist.

La Constan┼úa, pe teren, Lauren┼úiu Erbiceanu era extrem de scrupulos, pe m─âsura responsabilit─â┼úii pe care o avea. De pild─â, ca s─â-i verifice pe scafandrii profesioni┼čti ai portului, care a┼čezau blocuri de beton de 40 de tone sub ap─â pentru construc┼úia digului de larg ├«n por┼úiunea sa terminal─â, spre Farul Carol I, a ├«mbr─âcat el ├«nsu┼či costumul de scafandru, cu casc─â, furtun de aer, telefon ┼či c─âl─âuz─â.

Unii spun c─â, din aceast─â cauz─â, ar fi c─âp─âtat ceea ce se cheam─â ÔÇ×boala de chesonÔÇť, lucru care i-a gr─âbit sf├ór┼čitul. Cei care l-au cunoscut ├«ns─â spun c─â, ├«ntr-una dintre scufund─âri, tubul de oxigen i-a fost t─âiat, inginerul fiind c├ót pe ce s─â se sufoce. Ar fi fost salvat in extremis, iar t─âietura brutal─â i-ar fi l─âsat sechele la inim─â.

În slujba reginei Elisabeta

├Än 1906, Anghel Saligny ├«i ├«ncredin┼úeaz─â misiunea de a construi ┼či amenaja Pavilionul Regal, unde regina Elisabeta urma s─â vin─â pentru tratament balnear la Constan┼úa. Avea 60 de ani atunci regina ┼či o sup─âra deja reumatismul.

├Än 1909, la sugestia lui Lauren┼úiu Erbiceanu, pavilionul a fost reamenajat. Pe terasa deschis─â de la est a pavilionului, ├«n 1914, a fost surprins un moment istoric: vizita imperial─â la Constan┼úa a ┼óarului Nicolae al II-lea Romanov al Rusiei, ├«nso┼úit de regele Carol I ┼či de principele mo┼čtenitor Ferdinand I (foto dreapta). Lauren┼úiu Erbiceanu a fost ┼či el acolo, a primit ├«n calitate de gazd─â capetele ├«ncoronate.

constantaorasiubit 1353876223 jpg jpeg

Dup─â ce-a ajuns directorul portului, s-a ocupat de recuperarea pagubelor aduse de rechizi┼úiile, furturile ┼či jafurile armatelor de ocupa┼úie din Primul R─âzboi: turce┼čti, bulgare ┼či germane. L-a ajutat mult prietenul s─âu, Anghel Saligny.

Un exemplu ├«l ofer─â Petre Covacef, ├«n volumul ÔÇ×Istoria portului Constan┼úaÔÇť, dedicat marelui inginer Lauren┼úiu Erbiceanu: la doar un singur an dup─â r─âzboi, ├«n 1919, magaziile cu silozuri, sta┼úia de petrol ┼či bazinul de petrol au atins capacitatea antebelic─â. Nu e pu┼úin lucru, mai ales c─â toate fuseser─â distruse ┼či dezmembrate de r─âzboi.

Efectul s-a v─âzut cel mai bine ├«n visteria ┼ú─ârii. Erbiceanu avea vechime de doar un an ├«n func┼úia de director al portului, de┼či atribu┼úiile sale erau acelea┼či cam din 1913. Din anul 1900 ┼či p├ón─â ├«n 1913, datorit─â ├«naint─ârii lucr─ârilor coordonate de nobilul inginer, importurile ┼či exporturile din port au crescut cu 850%! Pe c├ónd Erbiceanu era directorul portului, Ion Fluera┼č conducea sindicatul lucr─âtorilor porturari.

Socialistul chiar a organizat o grev─â legal─â fa┼ú─â de conducerea portului, f─âr─â m─âcar s─â b─ânuiasc─â faptul c─â, peste ani, se vor g─âsi ├«n aceea┼či familie, dup─â c─âs─âtoria copiilor lor. ├Än 1912, Lauren┼úiu se c─âs─âtore┼čte cu domni┼čoara Eufrosina Popovici-B├ózno┼čanu, din familie veche de boieri mari. Luna de miere ┼či-o petrec la Paris ┼či, ├«ntr-un an, se na┼čte ┼či primul copil: Constantin (Dinu) Erbiceanu. ├Än 1915 apare pe lume ┼či Florica Erbiceanu.

├Än 1922, c├ónd Lauren┼úiu Erbiceanu ┼či-a ├«ncheiat misiunea ├«n port, bilan┼úul anual era uluitor: cheltuieli de 5,5 milioane de lei aur ┼či venituri de 6,1 milioane de lei aur. El avea salariul de 1.655 de lei, cu un spor de 500 de lei. Nu ├«n lei aur, ci ├«n leii devaloriza┼úi de dup─â r─âzboi. ├Än 1923, a p─âr─âsit portul Constan┼úa pentru un post la Societatea Creditul Industrial. Fusese ofertat de economistul Victor Sl─âvescu, pe care-l cunoscuse la Ia┼či, ├«n timpul r─âzboiului. ├Än sfertul de veac petrecut la Marea Neagr─â, atinsese acela┼či grad ingineresc precum Anghel Saligny, fostul s─âu profesor. La plecare, Pio Benzi, cel care avea s─â-i succead─â ├«n func┼úie, ├«i d─âruie┼čte un album omagial ┼či un pendul lucrat ├«n dalta unui sculptor renumit. Dar cel mai frumos cadou ├«l reprezint─â buchetul de discursuri ├«mp─ânate cu complimente ┼či omagii al subalternilor s─âi.

├Än 1927, pentru c─â statutul func┼úion─âresc ├«l cam obliga s─â renun┼úe la locuin┼úa de pe strada Polon─â, din Bucure┼čti, Lauren┼úiu Erbiceanu, acum director tehnic la Societatea Creditul Industrial, construie┼čte o superb─â cas─â ├«n stil neorom├ónesc, la doar o strad─â distan┼ú─â, pe strada Pia Br─âtianu.

Citește mai multe amănunte despre istoria familiei Erbiceanu pe adevarul.ro