Isoroku Yamamoto, ┬źNelsonul┬╗ for┼úelor navale japoneze jpeg

Isoroku Yamamoto, ┬źNelsonul┬╗ for┼úelor navale japoneze

Atacul japonez de la Pearl Harbour din 7 decembrie 1941 a determinat intrarea Statelor Unite ale Americii în cel de-al doilea război mondial, la finele acestei conflagraţii dobândind statutul de putere mondială . În spatele atacului a stat una dintre personalităţile remarcabile ale lumii militare japoneze, comandantul Isoroku Yamamoto (1884-1943).

    Supranumit ┼či ÔÇťNelsonul for┼úelor navale japonezeÔÇŁ, Yamamoto Isoroku, purt├ónd ini┼úial numele de Takano Isoroku, s-a n─âscut la 4 aprilie 1884, fiind cel de-al ┼časelea copil al dasc─âlului Takano Teikichi. Acesta apar┼úinea clanului r─âzboinic, cu o ├«ndelungat─â existen┼ú─â, Echigo, care se opusese procesului de unificare a Japoniei din perioada ├«mp─âratului Meiji. Tat─âl s─âu ├«l numise Isoroku (├«nsemn├ónd 56 ├«n japonez─â) pentru c─â aceasta era v├órsta pe care o avea la momentul na┼čterii lui.

    La v├órsta de 16 ani, Isoroku s-a ├«nrolat ├«n Academia Naval─â de la Etajima, de pe coasta ora┼čului Hiroshima. A absolvit ├«n anul 1904, fiind al ┼čaptelea din clasa sa. A participat la confruntarea cu flota baltic─â a Rusiei, fiind apoi deta┼čat pe cruci┼č─âtorul Nishin, f─âc├ónd parte din convoiului amiraluilui Togo Heihachiro, Mikasa. Isoroku a avut astfel ocazia de a urm─âri tacticile unuia dintre cei mai importan┼úi amirali ai lumii, de la acesta ├«nv─â┼ú├ónd un lucru fundamental, importan┼úa ├«n lupt─â a elementului surpriz─â.

    ├Än luna decembrie a anului 1936, Yamamoto a fost desemnat ministru inferior al for┼úelor navale japoneze, devenind astfel membru al elitei ce includea factorii de decizie la nivel politic. De┼či a acceptat postul, a p─âstrat rezerve ├«n raport cu domeniul politic. ├Än perioada ├«n care a de┼úinut aceast─â func┼úie a promovat dezvoltarea for┼úelor aeriene, opun├óndu-se f─âr─â succes ├«ns─â construc┼úiei de noi nave de lupt─â, sus┼úin├ónd faptul c─â puteau fi scufundate de avioane torpil─â.Yamamoto a citat un vechi proverb japonez care spunea c─â ┼či cel mai fioros ┼čarpe poate fi r─âpus de o armat─â de furnici, consider├ónd navele de lupt─â o chestiune de credin┼ú─â popular─â, care nu corespunde realit─â┼úilor r─âzboiului modern.

Yamamoto 2 gif gif

     De asemenea, ├«n perioada ├«n care a de┼úinut func┼úia de  ministru inferior  s-a opus dorin┼úelor armatei de a ├«ncheia o alian┼ú─â cu Germania, tem├óndu-se de faptul c─â o astfel de ├«n┼úelegere ar putea conduce la un eventual r─âzboi cu Statele Unite ┼či Marea Britanie, cele dou─â puteri navale de anvergur─â mondial─â, sau cu Uniunea Sovietic─â. Yamamoto a subliniat faptul c─â for┼úele navale imperiale ┼či ├«ntreaga economie a Japoniei depindeau de importurile de materie prim─â din Statele Unite. ├Än anul 1937 acesta s-a opus invaziei japoneze din China, ├«n acela┼či an, ├«n luna decembrie, ca urmare a bombard─ârii de c─âtre avioanele japoneze a unei nave de lupt─â american─â, soldat─â cu moartea a patru persoane ┼či r─ânirea c├ótorva zeci, Yamamoto prezent├ónd personal scuze ambasadorului american, Joseph C. Grew. 

    Aceste lu─âri de pozi┼úie asumate ├«n mod public de c─âtre Yamamoto ├«l vor transforma ├«ntr-o figur─â antipatic─â, acesta devenind ┼úinta atacurilor extremiste. ├Än luna august a anului 1939, cu dou─â zile ├«nainte ca armata german─â s─â invadeze Polonia, Yamamoto a fost desemnat comandantul suprem al flotei mixte. De┼úin├ónd func┼úia de amiral, acesta a devenit ┼čeful opera┼úional al ├«ntregii marine nipone. Era cea mai ├«nalt─â distinc┼úie care se putea acorda ├«n cadrul ierarhiei militare navale.

  C├ónd ├«n luna septembrie a anului 1940, Japonia a aderat la Pactul Tripartit al─âturi de Germania ┼či Italia, Yamamoto l-a avertizat pe prim-ministrul Konoye Fumimaro asupra unui posibil r─âzboi cu Statele Unite. ├Än toamna aceluia┼či an acesta a descris natura noului r─âzboi ├«n felul urm─âtor:ÔÇťDin punctul meu de vedere, viitoarele opera┼úiuni navale vor avea ca scop capturarea unei insule, apoi construirea unei baze aeriene ├«n cel mai scurt timp, mobilizarea unit─â┼úilor aeriene ┼či folosirea lor pentru a c├ó┼čtiga control asupra zonei proxime de oceanÔÇŁ. Acesta ├«ncheia descrierea pun├óndu-┼či ├«ntrebarea dac─â Japonia avea capacitatea industrial─â de a purta un astfel de r─âzboi.

  ├Än perioada manevrelor executate de flota japonez─â ├«n prim─âvara anului 1940, Yamamoto s-a g├óndit la posibilitatea unui atac asupra flotei americane sta┼úionate la Pearl Harbour, ├«n Hawaii. Acesta i-a prezentat planul ┼čefului Statului Major al flotei mixte, Fukudome Shigeru, consider├ónd c─â ├«n eventualitatea unui r─âzboi ├«mpotriva Statelor Unite ale Americii singura ┼čans─â a Japoniei de a evita un conflict simultan cu cele dou─â puteri navale mondiale, cea american─â ┼či britanic─â, era distrugerea flotei americane de la Pearl Harbour.

  La 25 iulie 1941, Franklin D. Roosevelt a dispus sistarea fondurilor pentru Japonia ca represalii pentru ocuparea acesteia a sudului Indochinei. Astfel, Japonia pierdea cel mai important furnizor de petrol, fiind nevoit─â s─â ├«┼či impun─â domina┼úia asupra Indiilor de Est olandeze bogate ├«n petrol, risc├ónd astfel declan┼čarea unui r─âzboi cu America ┼či Marea Britanie.

State funeral of Isoroku Yamamoto jpg jpeg

  Yamamoto a considerat c─â ├«n cazul ├«n care r─âzboiul ├«mpotriva Statelor Unite nu putea fi evitat, Japonia ar trebui s─â renun┼úe la planurile tradi┼úionale bazate pe ideea a┼čtept─ârii flotei de r─âzboi americane ┼či prinderea acesteia ├«ntr-o ambuscad─â ├«n apropierea Japoniei. Acesta propunea ca ├«n locul permiterii unei consolid─âri a for┼úelor americane, s─â se opteze pentru un atac preemptiv, distrug├ónd flota Statelor Unite pe propriul teritoriu. Aceast─â ofensiv─â putea schimba balan┼úa strategic─â ├«n favoarea Japoniei, putea proteja flancul de sud al sud-estului Asiei, put├ónd conduce chiar la ├«nceputul negocierilor de pace.

    Planul lui Yamamoto a antrenat un atac aerian masiv, implic├ónd toate cele ┼čase nave purt─âtoare ale Flotei Aeriene I, fiind necesar ca acestea s─â se apropie la 200 de mile de Hawaii f─âr─â a fi descoperite. Conform biografului John Dean Potter, planul i-a apar┼úinut ├«n totalitate lui Yamamoto, acesta supraveghind cele mai mici detalii, oferindu-se s─â conduc─â opera┼úiunea personal ┼či amenin┼ú├ónd cu demisia ├«n cazul ├«n care nu primea aprobarea forurilor superioare.

    ├Än luna octombrie a anului 1941, Osami Nagano, ┼čeful Statului Major al For┼úelor Navale Imperiale Japoneze, ┼či-a dat acordul cu reticen┼ú─â asupra planurilor g├óndite de Yamamoto. La 1 decembrie, cel mai ├«nalt for de decizie nipon, a hot─âr├ót s─â declarare r─âzboi Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii ┼či Olandei. ├Ämp─âratul Hirohito personal i-a ├«nm├ónat ordinul lui Yamamoto, acesta transmi┼ú├ónd ordinul de atac codat, ÔÇťEscalada┼úi Muntele NiitakaÔÇŁ, o referin┼ú─â la un pisc din Formosa care era cel mai ├«nalt punct din imperiul nipon.

    Pe data de 7 decembrie, a avut loc faimosul atac al lui Yamamotu asupra bazei militare americane de la Pearl Harbour, cea mai mare opera┼úiune pe care lumea o cunoscuse p├ón─â la acel moment. Dintr-o singur─â lovitur─â, 353 de avioane lansate de pe ┼čase vase purt─âtoare au distrus flota din Pacific a Statelor Unite. Bilan┼úul a fost unul catastrofal:18 vase ┼či aproape 200 de avioane au fost scufundate sau distruse, 2 335 de militari ┼či 68 de civili pierz├óndu-┼či via┼úa.      Comandantul Genda Minoru a recomandat un al doilea atac, dorind s─â loveasc─â dou─â vase purt─âtoare de avioane ┼či rezervoarele care nu fuseser─â distruse de la Oahu, ├«ns─â amiralul Nagumo Chuichi a refuzat. Acesta a considerat c─â un al doilea atac ar ├«nsemna for┼úarea propriului noroc, argument├ónd c─â vasele purt─âtoare de avioane erau solicitate ├«n ofensiva de amploare care se preg─âtea ├«n sud-estul Asiei. Nagumo era specialiazat ├«n vase torpil─â, lipsindu-i imagina┼úia pentru a g├óndi o astfel de opera┼úiune, primind comanda datorit─â prestigiului ┼či experien┼úei.  

    De┼či o parte a ├«nal┼úilor demnitari din cadrul for┼úelor armate au considerat oportun─â ├«nl─âturarea lui Nagumo pentru a putea lansa un al doilea atac, Yamamoto s-a opus, tem├óndu-se ca acesta s─â nu fie ofensat, ┼či s─â comit─â hara-kiri. Din cauza unor asemenea re┼úineri, amiralul american Edwin T. Layton observa c─â Pearl Harbour fusese un dezastru, ├«ns─â era departe de a fi lovitura fatal─â, care anihileze for┼úele navale americane.

    ├Än luna aprilie a anului 1943, serviciul de spionaj american a interceptat rapoartele care detaliau traseul urmat de Yamamoto. Optsprezece avioane americane au fost mobilizate pentru prima ├«ncercare din istorie de a prinde ├«n ambuscad─â un comandant ├«n aer. La 18 aprilie, Isoroku Yamamoto a fost ucis ├«n avionul care ├«l transporta, ├«n apropiere de Kahili, ├«n sudul insulei Bougainville. Pe 5 iunie, memoria amiralului a fost onorat─â la Tokyo printr-o ceremonie de stat, tribut care ├«i mai fusese adus doar amiralului Togo, ├«n aceea┼či zi a anului 1934.

http://www.encyclopedia.com/topic/Isoroku_Yamamoto.aspx