Ion Ghica: ilustrul diplomat uitat al României jpeg

Ion Ghica: ilustrul diplomat uitat al României

­čôü Biografii
Autor: Mihai Popa

Descendentul a nu mai pu╚Ťin de 11 domnitori moldoveni ╚Öi valahi, Ion Ghica avea s─â aib─â o carier─â demn─â de celebrii s─âi ├«nainta╚Öi, a c─âror descenden╚Ťa princiar─â a fost recunoscut─â de ├«nsu╚Öi ├«mp─âratul Leopold I. Revolu╚Ťionar, prin╚Ť, politician ╚Öi diplomat, Ion Ghica are meritul de a fi pledat cauza unirii rom├ónilor de la Constantinopol p├ón─â la Londra. Cariera sa diplomatic─â avea s─â fie ├«ncununat─â cu succes, iar cea politic─â cu o oarecare reu╚Öit─â.

Începuturile

N─âscut ├«n Bucure╚Öti la 12 august 1816, ├«nv─â╚Ť─âtura lui Ion Ghica avea s─â ├«nceap─â tocmai ├«n perioada ├«n care se ├«nfruntau ├«n capitala ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti vechea tradi╚Ťie a ╚Öcolii grece╚Öti, sus╚Ťinut─â de domnii fanario╚Ťi, ╚Öi ╚Öcoala nou─â rom├óneasc─â introdus─â de Gheorghe Laz─âr.[1]

Studiaz─â franceza la Colegiul Sf├óntul Sava unde ├«i are colegi printre al╚Ťii pe C A. Rosetti ╚Öi Grigore Alecsandrescu. La 28 august 1832. i se elibereaz─â un certificat ├«n care se spune c─â a urmat cu mult─â silin╚Ť─â cursul public de aritmetic─â, precum ╚Öi ├«nv─â╚Ť─âturile umanioare, ie╚Öind pe locul ├«nt├ói cu primam cum eminentia. Continu─â studiile la Sf├óntul Sava, ob╚Ťin├ónd certificatul ├«n ├«nv├ó╚Ť─âtura trigonometriei ╚Öi a topografiei practice, certificatsemnat chiar de Petrache Poenaru. La colegiu, Ion Ghica ├«l ├«nt├ólne╚Öte pe Nicolae B─âlcescu, cu trei ani mai t├ón─âr dec├ót el. Ulterior, studiaz─â la Paris, unde ob╚Ťine bacalaureatul ├«n litere ╚Öi matematic─â, dup─â care urmeaz─â cursurile ╚ścolii de mine. ├Än 1843 devine profesor de economie politic─â la Academia Mih─âilean─â de la Ia╚Öi.

Revolu╚Ťia de la 1848

image

Ion Ghica devine membru al societ─â╚Ťii secrete ÔÇ×Fr─â╚ŤiaÔÇŁ ╚Öi public─â ╚Öi editeaz─â ├«n revista unionist─â ÔÇ×Prop─â╚ÖireaÔÇŁ din 9 ianuarie 1844 p├ón─â la suspendarea acesteia la 29 octombrie ├«n acela╚Öi an.

La 2/14 martie 1848, cu ├«nt├órziere de c├óteva zile, ajunge ╚Öi la Bucure╚Öti marea veste a izbucnirii revolu╚Ťiei din Fran╚Ťa, detronarea lui Ludovic-Filip, proclamarea republicii. Vestea d─â aripi g├óndurilor tuturor ÔÇ×fra╚ŤilorÔÇŁ care, pe linia vechiului plan al ÔÇ×Fr─â╚ŤieiÔÇŁ, socotesc potrivit momentul pentru ridicarea steagului revolu╚Ťiei rom├óne╚Öti.[2]Imediat dup─â aceea se constituie comitetul revolu╚Ťionar rom├ón, alc─âtuit din Ion Ghica, Ncolae B─âlcescu ╚Öi Al. G. Golescu. Ghica sus╚Ťine destul de aprig programul revolu╚Ťionar ini╚Ťiat de Nicolae B─âlcescu, care avea s─â fie punctul de plecare al Proclama╚Ťiei de la Islaz.

Ministrul de externe francez, Lamartine, ├«i sf─âtuie╚Öte pe revolu╚Ťionari s─â nu ac╚Ťioneze ├«nainte de a trata cu guvernul de la Constantinopol, unde noul ambasador francez, generalul Aupick avea s─â sus╚Ťin─â cauza rom├ónilor. ├Än acest context, sarcina de a comunica cu Constantinopolul ├«i revine lui Ion Ghica. La 17/27 mai Ion Ghica pleac─â la Constantinopol cu o plenipoten╚Ť─â semnat─â de membrii comitetului revolu╚Ťionar, ajun╚Öi la un total de 15 dup─â ├«n╚Ťelegerea cu gruparea lui Ion Heliade. La 9/21 iunie revolu╚Ťia izbucne╚Öte la Islaz, iar domnul Gheorghe Bibescu semneaz─â la Bucure╚Öti programul elaborat de revolu╚Ťionari, apoi abdic─â ╚Öi se refugiaz─â la Bra╚Öov. Ion Ghica devenea astfel reprezentantul unui guvern legitim.

Dup─â ce guvernul revolu╚Ťionar se impune ├«n ╚Ťar─â, Ion Ghica elaboreaz─â un amplu memoriu adresat Por╚Ťii.  Memoriul cuprindea cauzele revolu╚Ťiei ╚Öi nevoile rom├ónilor. Dintre cauze, el men╚Ťiona ├«n primul r├ónd abuzurile adminstra╚Ťiei lui Bibescu ╚Öi corup╚Ťia ei, fiscalitatea excesiv─â, cupiditatea justi╚Ťiei, politica ╚Öcolar─â gre╚Öit─â ╚Öi, totodat─â, duritatea cenzurii, c─âreia i-au c─âzut victime, prin suprimare, toate publica╚Ťiile periodice.

Ca prim scop al revolu╚Ťiei, el indica necesitatea unei administra╚Ťii corecte, devotate binelui public. Ceea ce vor rom├ónii ├«nainte de toate-preciza emisarul revolu╚Ťonar-este un guvern cinstit, onest ╚Öi civilizator. A le acorda un asemenea guvern ├«nseamn─â umanitate, justi╚Ťie, acesta fiind, totodat─â, ╚Öi interesul, datoria ╚Öi dreptul puterii suzerane. [3]

Dup─â ce Suleiman-pa╚Öa, trimisul Por╚Ťii la Bucure╚Öti, este ├«nlocuit, succesorul acestuia, Fuad pa╚Öa, prime╚Öte ordin s─â treac─â Dun─ârea cu 20.000 de osta╚Öi pentru a opri revolu╚Ťia din Valahia. La 12/25 septembrie, Fuad Pa╚Öa intr─â ├«n Bucure╚Öti ╚Öi demite guvernul revolu╚Ťionar. Principalii artizani ai revolu╚Ťiei, precum C. A. Rosetti, Nicolae B─âlcescu sau Ion C. Br─âtianu, sunt aresta╚Ťi ╚Öi apoi exila╚Ťi. Ion Ghica prime╚Öte ╚Öi el interdic╚Ťia de a reveni ├«n ╚Ťar─â,   hot─âr├ónd s─â r─âm├ón─â la Constantinopol pentru a-╚Öi continua activitatea.

Aventura din Samos

image

Dup─â revolu╚Ťie, Ghica petrece mare parte din timp la Constantinopol sus╚Ťin├ónd cauza rom├ónlor. Speran╚Ťa i se aprinde dup─â izbucnirea r─âzboiului ruso-turc ├«n 1853.

Foto: Ion Ghica ┼či Vasile Alecsandri la Istanbul, ├«n 1855

├Än timpul r─âzboiului, la propunerea ambasadorilor Angliei, lordul Redcliffe, ╚Öi celui al Fran╚Ťei, generalul Baraguaj dÔÇÖHilliers, precum ╚Öi a lui Re╚Öid pa╚Öa, Ghica a fost numit guvernator al insulei Samos din Marea Egee, st─âp├ónit─â de Turcia, cu misiunea de a st├órpi ac╚Ťiunea pira╚Ťilor din arhipelag, care provocau pierderi mari navelor engleze ╚Öi fanceze ce transportau  alimente ╚Öi muni╚Ťii pentru armatele aliate ce luptau ├«n Crimeea. ├Än 1884, ├«ntr-o scrisoare memorialistic─â adresat─â lui Alecsandri, Ghica va relata amicului s─âu cu mult─â satisfac╚Ťie ├«mprejur─ârile ├«n care s-a produs numirea sa ca ambasador, preciz├ónd, totodat─â, c─â acceptarea ei ÔÇô de╚Öi la ├«nceput propunerea l-a contrariat ÔÇô s-a datorat convingerii infiltrate de ambasadorul Angliei, c─â merg├ónd la Samos nu face dec├ót s─â aduc─â o contribu╚Ťie la c├ó╚Ötigarea r─âzboiului de c─âtre alia╚Ťi ╚Öi la eliberarea principatelor.[4]

Re╚Öid pa╚Öa ╚Öi ambasadorii Angliei ╚Öi Fran╚Ťei insist─â pe l├óng─â acesta s─â preia guvernarea insulei Samos m─âcar pentru trei luni, p├ón─â c├ónd situa╚Ťia s-ar fi ├«mbun─ât─â╚Ťit pentru alia╚Ťi ├«n Crimeea. Ghica avea s─â r─âm├ón─â ├«n Samos nu mai pu╚Ťin de patru ani ╚Öi jum─âtate. Ghica reu╚Öe╚Öte s─â opreasc─â pirateria, contribuind astfel la succesul alia╚Ťilor ├«n Crimeea.

La 18 februarie 1856, ca o r─âsplat─â a fecundei sale activit─â╚Ťi, sultanul ├«i atribuie titlul de bei de Samos (prin╚Ť), acord├óndu-i, totodat─â, ╚Öi favoarea unei audien╚Ťe personale de felicitare.[5]

├Äntoarcerea ├«n ╚Ťar─â

├Än 1859, dup─â numeroase insisten╚Ťe din partea unor oameni politici precum Mihail Kog─âlniceanu sau Ion Ionescu de la Brad, Ion Ghica revine ├«n ╚Ťar─â ╚Öi este numit de Al. I. Cuza pre╚Öedintele al consiliului de min╚Ötri ├«n Moldova. Colaborarea este scrut─â, Cuza neav├ónd ├«ncredere ├«n Ghica, numindu-l ├«n func╚Ťie doar la insisten╚Ťele lui Vasile Alecsandri. Ulterior, Ghica va face parte din monstruasa coali╚Ťie al─âturi de C.A. Rosetti ╚Öi Lascar Catargiu. De╚Ťine de trei ori func╚Ťia de prim-ministru al Rom├óniei, ├«ns─â f─âr─â succese notabile. Din 1881 este numit ministru la Londra, func╚Ťie pe care o va de╚Ťine p├ón├ó ├«n 1889.

Ion Ghica s-a remarcat pe parcursul vie╚Ťii ca un rom├ón care a sus╚Ťinut ne├«ncetat cauza na╚Ťional─â. Din p─âcate, locul ╚Öi meritele lui Ion Ghica sunt trecute ├«ntr-un plan secund al istoriei noastre, de╚Öi activitatea sa este cel pu╚Ťin egal─â cu a celorlal╚Ťi lupt─âtori pentru cauza rom├ónilor precum Nicolae B─âlcescu sau Ion Br─âtianu.

[1]Valentin Georgescu (╚Ö.a), Diploma╚Ťi Ilu╚Ötri, Editura Politic─â, Bucure╚Öti, 1973, p.223.

[2]Ibidem, p. 243.

[3]Ibidem, p. 248.

[4]Ibidem, p. 259.

[5]Ibidem, p. 260.