Gheorghe Br─âtianu   r─âzvr─âtitul din neamul liberalilor  jpeg

Gheorghe Br─âtianu - r─âzvr─âtitul din neamul liberalilor

­čôü Istorie contemporan─â
Autor: Nicolae Pepene

Anul 1930 g─âse╚Öte societatea rom├óneasc─â ├«ntr-o accentuat─â situa╚Ťie de criz─â politic─â. Regen╚Ťa, ce ├«╚Öi intrase ├«n atribu╚Ťii ├«n 1927, dup─â moartea regelui Ferdinand, se dovedise incapabil─â s─â conduc─â ╚Ťara. Pentru a-╚Öi atinge obiectivele politice, mul╚Ťi politicieni au ├«ntre╚Ťinut ├«n persoana fostului principe mo╚Ötenitor Carol un mit al ,,salvatorului ╚Ť─âriiÔÇŁ. De acum, ├«ntoarcerea ex-principelui Carol ├«n ╚Ťar─â ╚Öi ideea c─â el poate aduce ca regent sau rege o prefacere radical─â ├«n bine, c─â poate reprezenta ,,minuneaÔÇŁ care s─â scoat─â ╚Ťara din criz─â, devine o solu╚Ťie politic─â din ce ├«n ce mai des pomenit─â de c─âtre opinia public─â din Rom├ónia.

Familia Brătianu în 1886

Carol ├«╚Öi preg─âte╚Öte revenirea ├«n ╚Ťar─â

├Än prim─âvara anului 1930, cu excep╚Ťia P.N.L. - sau mai precis a grup─ârii ,,b─âtr├ónilor liberaliÔÇŁ, r─âmas─â credincioas─â liniei politice ,,mo╚ÖteniteÔÇŁ de la Ionel Br─âtianu - toate partidele politice de guvern─âm├ónt aveau o atitudine favorabil─â revenirii lui Carol. ├Äncurajat de num─ârul tot mai mare de sus╚Ťin─âtori, dotat cu o real─â abilitate politic─â, ex-principele ├«╚Öi urgenteaz─â re├«ntoarcerea ├«n ╚Ťar─â pentru ocuparea tronului. El era con╚Ötient c─â revenirea sa se putea face profit├ónd de ne├«n╚Ťelegerile existente ├«ntre partidele politice, f─âr─â s─â apeleze la sprijinul direct al unei singure for╚Ťe politice.

├Än aceste condi╚Ťii, principele nu era interesat de originea politic─â a adep╚Ťilor s─âi, ci de eficien╚Ťa acestora la momentul ├«ntoarcerii sale ├«n ╚Ťar─â. Faptele au demonstrat c─â ╚Öi acum ╚Öi ├«n viitoarea domnie, Carol ├«╚Öi creeaz─â o ierarhie a oamenilor politici ├«n ordinea utilit─â╚Ťii ╚Öi nu a importan╚Ťei lor. ├Än aceast─â regul─â a jocului politic carlist va intra spectaculos un t├ón─âr om politic al c─ârui nume avea o rezonan╚Ť─â deosebit─â: Gheorghe I. Br─âtianu.

Familia Br─âtianu ocup─â un loc privilegiat ├«n istoria Rom├óniei prin prezidarea celor mai mari acte ale fond─ârii statului rom├ón modern. Aceast─â situa╚Ťie a fost pentru Gheorghe, unicul fiu al lui Ionel Br─âtianu, mo╚Ötenitor al averii morale a familiei sale, at├ót un privilegiu, c├ót ╚Öi o povar─â. Fiind fiul omului politic liberal sub al c─ârui ,,atent patronajÔÇŁ se realizase actul deposed─ârii principelui Carol de drepturile de mo╚Ötenitor al Coroanei Rom├óniei, Gheorghe Br─âtianu a debutat ├«n via╚Ťa politic─â sub semnul acestei mo╚Öteniri ,,p─ârinte╚ÖtiÔÇŁ. ╚śi, cum era de a╚Öteptat, acest debut are loc ├«n cadrul Partidului Na╚Ťional Liberal.

Gheorghe Brătianu intră în PNL

La 12 mai 1926, moare George G. M├órzescu (7 iunie 1877ÔÇô12 mai 1926), o personalitate marcant─â a P.N.L. Membru al Parlamentului Rom├óniei, s-a distins ├«n timpul primului r─âzboi mondial ├«n func╚Ťia de primar al Ia╚Öiului. Dup─â r─âzboi, a condus diverse ministere ├«n guvernele Ion I. C. Br─âtianu: ministru de interne - ├«n perioada 29 noiembrie/12 decembrie 1918-27 septembrie 1919 -, ministru al muncii ╚Öi ocrotirii sociale - ├«n perioada 19 ianuarie 1922-26 aprilie 1922 -, ministru al s─ân─ât─â╚Ťii publice - ├«n perioada 26 aprilie 1922-29 octombrie 1923 - ╚Öi ministru al justi╚Ťiei - ├«n perioada 30 octombrie 1923-29 martie 1926.

Astfel, George G. M├órzescu a fost ╚Öeful de necontestat al organiza╚Ťiei liberale ie╚Öene. Moartea sa la doar 59 de ani i-a g─âsit pe liberalii ie╚Öeni nepreg─âti╚Ťi pentru alegerea unui succesor la ╚Öefia organiza╚Ťiei ╚Öi, ├«n nota obi╚Önuit─â a vie╚Ťii politice rom├óne ╚Öti, prestigiul ╚Öi avantajele func╚Ťiei vacante au provocat o lupt─â surd─â pentru putere, limitat─â ca efecte doar de autoritatea de temut a lui Ionel Br─âtianu.

Numirea ├«n fruntea organiza╚Ťiei P.N.L. Ia╚Öi a lui Constantin Crupenschi nu a rezolvat criza. Liberalii au sesizat sl─âbirea organiza╚Ťiei ╚Öi au trecut imediat la ├«nnoirea acesteia. ╚śi nu oricum, ci prin ├«nscrierea ├«n P.N.L., la 12 ianuarie 1927, a lui Gheorghe Br─âtianu, fiului pre╚Öedintelui P.N.L. Ionel Br─âtianu, ├«mpreun─â cu c├óteva personalit─â╚Ťi ale lumii culturale ie╚Öene: I. Simionescu, membru al Academiei Rom├óne, O. Tafrali, Ilie Minea ╚Öi N. ╚śerban.

Odat─â cu noii membri, la Ia╚Öi ├«╚Öi ├«ncepe activitatea ,,Cercul de studii P.N.L.ÔÇŁ, prin constituirea sec╚Ťiunii culturale, conduse de I. Simionescu - pre╚Öedinte, N. Popea - vicepre╚Öedinte ╚Öi Gheorghe Br─âtianu - secretar raportor. ├Än discursul ╚Ťinut cu acest prilej, Gheorghe Br─âtianu expune punctele principale din programul de activitate al sec╚Ťiunii:

ÔÇ×Nevoia de a studia legile care se propun cu privire la ├«nv─â╚Ť─âm├ónt, biseric─â, chestiuni propagandistice culturale la sate ╚Öi chestiunea preseiÔÇŁ.

Un pas spre afirmarea politic─â a t├ón─ârului Br─âtianu l-a reprezentat ╚Öi alegerea sa, de c─âtre Consiliul Eparhial al Moldovei, la 22 mai 1927, ├«n Consiliul Na╚Ťional Bisericesc, ├«n detrimentul reprezentantului guvernului, I. Petrovici. Imediat dup─â alegere, Gheorghe Br─âtianu se pronun╚Ť─â ├«mpotriva politicianismului ├«n Biseric─â, consider├ónd c─â aceasta se poate dezvolta numai prin cultur─â. ├Än iunie 1927, Gheorghe Br─âtianu particip─â la prima sa campanie electoral─â pentru alegeri parlamentare.

Acum, la Ia╚Öi se strig─â ,,Tr─âiasc─â P.N.L.!ÔÇŁ, ,,Tr─âiasc─â Crupenschi!ÔÇŁ, dar ╚Öi ,,Tr─âiasc─â Gheorghe Br─âtianu!ÔÇŁ Prestigiul numelui ╚Öi activitatea politic─â a proasp─âtului membru P.N.L. conduc la constituirea unei tabere de sus╚Ťin─âtori ai acestuia, cu implica╚Ťii ├«n stabilirea ierarhiei organiza╚Ťiei liberale ie╚Öene. ├Än lista celor opt candida╚Ťi P.N.L. pentru Camera Deputa╚Ťilor, Gheorghe Br─âtianu se afla pe pozi╚Ťia a doua, dup─â pre╚Öedintele organiza╚Ťiei Ia╚Öi, dar ├«naintea unui fost deputat, Victor Iamandi.

Liberalii c├ó╚Ötig─â alegerile la Ia╚Öi cu rezultate zdrobitoare: ╚Öapte locuri ├«n Camera Deputa╚Ťilor (Constantin S. Crupenschi, Gheorghe Br─âtianu, Victor Iamandi, Dimitrie Dimitriu, Constantin N. Ifrim, Osvald Racovi╚Ť─â ╚Öi Gheorghe Vasiliu-Voina) ╚Öi trei senatori (Constantin Toma, Xenofon Eraclide ╚Öi Ioan Zippa). Era un act istoric? A treia genera╚Ťie a Br─âtienilor d─âdea ╚Ť─ârii un nou om politic.

Dup─â un an - pre╚Öedinte al organiza╚Ťiei de la Ia╚Öi

├Äns─â succesul ├«n alegeri nu a rezolvat criza liberalilor ie╚Öeni. Crupenschi a r─âmas pre╚Öedinte p├ón─â la congresul organiza╚Ťiei. Sabina Cantacuzino, m─âtu╚Öa lui Gheorghe Br─âtianu, sus╚Ťine ├«n memoriile sale c─â t├ón─ârul Br─âtianu, impulsionat ╚Öi de ambi╚Ťiile so╚Ťiei sale, Elena Sturdza, ,,ceruse s─â fie numit ╚Öeful organiza╚Ťiei liberale din Ia╚ÖiÔÇŁ. Adversarii lui Gheorghe Br─âtianu considerau c─â t├ón─ârul Br─âtianu a fost influen╚Ťat ,,de cei din jur, trezindu-i-se perspective ademenitoareÔÇŁ ╚Öi c─â ,,a ├«nceput s─â-╚Öi ia rolul ├«n serios, crez├ónd c─â, ├«ntr-adev─âr, are de ├«ndeplinit ┬źo misiune istoric─â┬╗. Apoi beneficiind de aten╚Ťiunea ╚Öi de platitudinile ce i se ar─âtau de membrii organiza╚Ťiei liberale ie╚Öene (ÔÇŽ) a ajuns ╚Öef la Ia╚ÖiÔÇŁ.

O influen╚Ť─â foarte mare ├«n promovarea lui Gheorghe Br─âtianu o avea Constantin Toma, vicepre╚Öedinte al Senatului. La 12 octombrie 1927, sfatul parlamentar al organiza╚Ťiei PNL Ia╚Öi hot─âr─â╚Öte, dup─â ,,examinarea situa╚Ťiei ce s-a creat ├«n ultimul timp ├«n conducerea P.N.L. din localitateÔÇŁ, schimbarea ╚Öefiei organiza╚Ťiei, prin proclamarea lui Gheorghe Br─âtianu ca pre╚Öedinte, secondat ├«n continuare de aceia ╚Öi vicepre╚Öedin╚Ťi. La 1 noiembrie 1927, noul pre╚Öedinte se ├«ntoarce din Bucure╚Öti la Ia╚Öi.

Conducerea liberal─â local─â ├«i organizeaz─â pe peronul g─ârii o primire festiv─â. ├Äns─â ├«n lupta pentru ╚Öefia organiza╚Ťiei Ia╚Öi, alegerea lui Gheorghe Br─âtianu nu ├«ntrunea toate adeziunile frunta╚Öilor locali. Tab─âra contestatarilor era condus─â de deputatul Victor Iamandi. Ei ├«l considerau pe t├ón─ârul Br─âtianu f─âr─â experien╚Ť─â ╚Öi ignorant ,,├«n toate chestiunile referitoare la politic─â ╚Öi la ac╚Ťiunile fire╚Öti ale organiza╚Ťiei din care f─âcea parteÔÇŁ.

Brătianu își sfătuiește fiul să revină la catedră

O justificare pentru cea mai sensibil─â cauz─â a opozi╚Ťiei lor: nerespectarea ierarhiei ╚Öi vechimii ├«n partid ca principiu de baz─â ├«n alegerea conducerii partidului. Deoarece criticile lor ├«l vizau pe fiul lui Ionel Br─âtianu (foto dreapta), opozi╚Ťia contestatarilor a fost timid─â, de╚Öi ├«n 1932, c├ónd Gheorghe Br─âtianu ajunsese ╚Öi ├«n mod oficial adversarul lor politic, Victor Iamandi sus╚Ťine c─â, dup─â alegerile din 1927, Ionel Br─âtianu l-a chemat ├«n biroul pre╚Öedintelui Camerei Deputa╚Ťilor ╚Öi i-a comunicat:

IonICBratianu jpg jpeg

,,Ceea ce a╚Ťi f─âcut la Ia╚Öi este nu numai o ne├«ng─âduit─â gre╚Öeal─â, este o adev─ârat─â provocare fa╚Ť─â de mine: ├«nt├ói ca ╚Öef de partid care nu pot accepta asemenea procedee ╚Öi apoi ca p─ârinte care, cunosc├óndu- l bine pe Gheorghe, nu-i voi permite niciodat─â s─â-╚Öi ├«nceap─â cariera politic─â ├«n asemenea ├«mprejur─âri necorecte ╚Öi nedemne. Dumneavoastr─â nu-l cunoa╚Öte╚Ťi pe Gheorghe. Eu l-am consiliat, ├«nc─â din anul trecut, s─â nu se amestece ├«n politic─â, ci s─â r─âm├ón─â la catedra care i s-a dat numai ca o obliga╚Ťie pentru d├ónsul de a dovedi c─â reprezint─â ceva prin propriile lui str─âduin╚Ťe, c├ónd maturitatea ├«i va fi definit ╚Öi personalitatea ╚Öi capacitatea sa ├«n aceast─â direc╚Ťie, iar ca o prim─â ucenicie l-am sf─âtuit s─â se ├«nscrie ├«n organiza╚Ťia de la F─âlticeni ╚Öi nu la Ia╚Öi, unde situa╚Ťia e cu des─âv├ór╚Öire anevoioas─â (ÔÇŽ)

Numele pe care-l poart─â nu poate constitui, nici ├«ntr-un caz, titlul necesar, pentru a ob╚Ťine situa╚Ťii politice care se cuceresc treptat prin ac╚Ťiuni, merite reale ╚Öi sacrificii (ÔÇŽ) Am fost ├«mpotriva intr─ârii sale ├«n organiza╚Ťia de la Ia╚Öi, de aceea am considerat candidatura sa, ├«n alegerile din urm─â, numai dup─â c├óteva luni de la ├«nscrierea lui ├«n partid, ca o gre╚Öeal─â ╚Öi ca o ├«nc─âlcare a drepturilor altora, de aceea ╚Öefia sa de ast─âzi, smuls─â prin mijloace incalificabile, nu (o) voi admite niciodat─â. ├Äi voi interzice de a mai face politic─â, iar situa╚Ťia de la Ia╚Öi va r─âm├ónea a╚Öa precum am aranjat-o ├«n anul trecutÔÇŁ.

Informa╚Ťiile lui Iamandi, despre dezacordul exprimat de Ionel Br─âtianu fa╚Ť─â de ascensiunea politic─â rapid─â a fiului s─âu, sunt confirmate ╚Öi de Sabina Cantacuzino:

,,Tat─âl s─âu se opusese, ├«l g─âsea prea t├ón─âr, prea nou intrat ├«n lupt─â, pe l├óng─â al╚Ťii mai vechi, ca s─â treac─â ├«nainte numai pe temeiul numelui cel purtaÔÇŁ.

Moartea lui Ionel Br─âtianu - drum liber pentru fiul s─âu

Dar la 24 noiembrie 1927, Ion I. C. Br─âtianu moare ╚Öi liberalii pierd un ╚Öef, considerat ├«nc─â de atunci de ,,ne├«nlocuitÔÇŁ. Adversarii politici ╚Öi membrii familiei Br─âtianu l-au acuzat pe Gheorghe Br─âtianu c─â dup─â moartea tat─âlui s─âu, ,,f─âr─â a mai consulta pe noul ╚Öef, se proclam─â singur, ├«mpins de nevast─â ╚Öi de c├ó╚Ťiva amici a c─âror situa╚Ťiune beneficia de aceast─â promo╚ŤiuneÔÇŁ.

├Änc─â nu cunoa╚Ötem culisele ac╚Ťiunii liberalilor ie╚Öeni, ├«ns─â este cert c─â, la 4 decembrie 1927, congresul organiza╚Ťiei liberale din ora╚Öul ╚Öi jude╚Ťul Ia╚Öi ratific─â hot─âr├órea parlamentarilor s─âi, cu o zi ├«nainte, acela╚Öi lucru ├«l f─âcuse delega╚Ťia permanent─â, de╚Öi se pare c─â noul pre╚Öedinte al partidului, Vintil─â Br─âtianu, trimisese o telegram─â ,,am─ânun╚Ťit─âÔÇŁ la Ia╚Öi, prin care interzicea ratificarea alegerii lui Gheorghe Br─âtianu ca pre╚Öedinte al organiza╚Ťiei P.N.L. Ia╚Öi.

La acuza╚Ťiile adversarilor, Constantin Toma a r─âspuns c─â prin alegerea fiului lui Ionel Br─âtianu ,,organiza╚Ťia Ia╚Öi, r─âsturn├ónd poate o anumit─â ordine ├«n fixarea conduc─âtorului, s-a g├óndit la vrednicia lui Gheorghe I. Br─âtianu, nu numai la numele ce-l poart─âÔÇŁ. ├Ändoliat, Gheorghe Br─âtianu nu a participat la congres, deoarece se afla al─âturi de familia sa la Bucure╚Öti. Deoarece nu ╚Ötia care va fi reac╚Ťia noii conduceri centrale liberale, t├ón─ârul Br─âtianu ezit─â s─â accepte pre╚Öedin╚Ťia.

├Äns─â Vintil─â Br─âtianu, aflat ,,├«n primele greut─â╚Ťi ale guvernului s─âu, nu voi s─â ├«nceap─â lupta cu d├ónsul ╚Öi ├«i ced─âÔÇŁ, trimi╚Ť├óndu-i ├«n 29 decembrie o telegram─â nepotului s─âu, ├«n care confirm─â hot─âr├órile congresului ╚Öi, referindu-se la ├«mprejur─ârile politice grele pentru liberali dup─â moartea lui Ionel Br─âtianu, cere o ,,solidaritate des─âv├ór╚Öit─â ├«ntre to╚Ťi membrii organiza╚ŤieiÔÇŁ.

Mesajul lui Vintil─â Br─âtianu ├«l determin─â pe Gheorghe Br─âtianu s─â renun╚Ťe la rezervele sale ╚Öi s─â dea r─âspunsul a╚Öteptat de partizanii s─âi, care sau prezentat la locuin╚Ťa sa din Ia╚Öi pentru a s─ârb─âtori confirmarea primit─â de la pre╚Öedinte. Ace╚Ötia considerau c─â noul lor ╚Öef va reda ,,o veche tradi╚Ťie de idealism ╚Öi de prestigiuÔÇŁ, alegerea sa impun├óndu-se ca o necesitate pentru ÔÇ×ap─ârarea ╚Öi salvgardarea intereselor generale ╚Öi pentru fixarea definitiv─â a conducerii partiduluiÔÇŁ.

În expectativă, până în iunie 1930

M─âsura eficacit─â╚Ťii activit─â╚Ťii politice a noului lider liberal ie╚Öean a fost dat─â de prima mare ├«ntrunire a liberalilor dup─â alegerile din 1927. Organizat─â la Ia╚Öi, la 13 februarie 1928, manifesta╚Ťia a fost un r─âspuns la campania ├«nceput─â de opozi╚Ťie cu dou─â s─âpt─âm├óni ├«n urm─â. Cu excep╚Ťia lui Vintil─â Br─âtianu, la ├«ntrunire particip─â ├«ntreaga conducere P.N.L.: I.G. Duca, Ion Incule╚Ť, Ion Nistor, dr. Nicolae Lupu, Al. Lapedatu, N. S─âveanu, V.P. Sassu, Constantin Argetoianu, N. Chirculescu, gen. Traian Mo╚Öoiu, I. Pillat, ManolescuÔÇôStrunga, Constantin Banu.

Adunarea a fost un mare succes, organizatorii str├óng├ónd, potrivit oficiosului partidului, ziarul ÔÇťMi╚ÖcareaÔÇŁ, peste 30.000 de participan╚Ťi. Impresionat, I.G. Duca ├«l felicit─â pe Gheorghe I. Br─âtianu care a avut ,,inspira╚Ťiunea ╚Öi a organizat marele pelerinaj ├«n cetatea Ia╚ÖiuluiÔÇŁ.

Pe 14 martie 1928, Gheorghe I. Br─âtianu a debutat ├«n dezbaterile Camerei Deputa╚Ťilor printr-un discurs la Legea ├«nv─â╚Ť─âm├óntului secundar. Dup─â alegerea lui Gheorghe I. Br─âtianu ca membru corespondent al Academiei Rom├óne, la 2 iunie 1928 s-a comentat c─â voturile primite au fost dirijate de interese politice. Nicolae Iorga a intervenit ├«n favoarea lui Br─âtianu, consider├ónd c─â ,,nu pot l─âsa aceast─â b─ânuial─âÔÇŁ, ├«n condi╚Ťiile ├«n care t├ón─ârul istoric a fost ales ,,dintre acei care fac onoare ╚Ötiin╚Ťei rom├óne╚ÖtiÔÇŁ.

Gheorghe Br─âtianu, cu familia, la Sinaia

Gheorghe Bratianu familia Sinaia jpg jpeg

Gestul s─âu a fost cu at├ót mai important cu c├ót a venit din partea unui adversar politic ╚Öi nu a unui aliat. Mai mult, la ├«nceputul anului 1929, Nicolae Iorga, aflat ├«n conflict cu liberalii, a sugerat preluarea ╚Öefiei Partidului Liberal de c─âtre Gheorghe Br─âtianu. Propunerea a primit imediat o replic─â ├«n pres─â din partea lui Nae Ionescu, care a repro╚Öat ÔÇťlipsa de substan╚Ť─â a activit─â╚Ťii de p├ón─â atunci a candidatului lui IorgaÔÇŁ.

├Än general, p├ón─â ├«n iunie 1930, Gheorghe Br─âtianu adopt─â o atitudine politic─â rezervat─â, ├«ndeosebi preocup─ârile ╚Ötiin╚Ťifice ╚Ťin├óndu-l la o oarecare distan╚Ť─â de lumea politic─â. ├Äns─â at├ót ca istoric, c├ót ╚Öi ca om politic, trebuia s─â-╚Öi defineasc─â o op╚Ťiune politic─â fa╚Ť─â de viitorul statului rom├ón. Sabina Cantacuzino sus╚Ťine c─â nepotul s─âu s-a al─âturat principelui Carol, imediat dup─â ce a primit pre╚Öedin╚Ťia organiza╚Ťiei P.N.L. Ia╚Öi. Astfel, Vintil─â Br─âtianu ,,fu informat ╚Öi se convinsese c─â, ├«mpotriva hot─âr├órilor partidului, George se afiliase cu cei care complotau aducerea Prin╚Ťului Carol, c─â fusese ├«n str─âin─âtate s─â-l vad─â. N-avea probe materiale, dar indica╚Ťii destul de sigureÔÇŁ.

Începe să cocheteze cu ideea reîntoarcerii lui Carol

├Änt├ólnirea dintre Gheorghe Br─âtianu ╚Öi viitorul rege nu a fost confirmat─â p├ón─â ├«n prezent de nici o alt─â surs─â documentar─â, ├«ns─â exist─â un episod care poate fi relevant pentru op╚Ťiunile politice viitoare ale lui Gheorghe Br─âtianu, men╚Ťionat de Mihail Manoilescu ├«n memoriile sale. Astfel, ├«n octombrie 1927, c├ónd liderul liberal c─âl─âtorea ├«nt├ómpl─âtor cu Mihail Manoilescu ├«n acela╚Öi vagon, la revenirea frunta╚Öului carlist ├«n ╚Ťar─â, la grani╚Ť─â, la apari╚Ťia agen╚Ťilor Siguran╚Ťei, ÔÇ×George Br─âtianu extrem de amabil, dar tot at├ót de timid, s-a scuzat c─â nu se poate amestecaÔÇŁ.

├Äns─â la 9 mai 1930, ├«n ciuda atitudinii anticarliste a P.N.L., Gheorghe Br─âtianu r─âspunde mesajelor Principelui Carol prin promisiunea c─â atunci c├ónd s-ar pune problema ├«ntoarcerii sale ,,el nu s-ar ralia la punctul de vedere al Partidului LiberalÔÇŁ. ├Än preajma preg─âtirilor finale ale ├«ntoarcerii Principelui Carol, la ideea acestuia, Mihail Manoilescu ├«i trimite lui Gheorghe Br─âtianu un mesaj la Ia╚Öi, printr-un prieten comun (avocatul Nedelescu), anun╚Ť├óndu-l c─â ÔÇ×la re├«ntoarcerea prin╚Ťului, acesta va face evocarea trecutului ├«n leg─âtur─â cu alungarea prin╚Ťului s─â nu apese ├«n mod nedelicat asupra memoriei lui Ion Br─âtianu ╚Öi vor dirija concentrarea vinov─â╚Ťiilor mai mult asupra lui ╚śtirbeyÔÇŁ.

Gheorghe Br─âtianu r─âspunde principelui prin aceea╚Öi persoan─â, declar├óndu-╚Öi simpatia pentru principe, dar socotindu-se ,,prea legat de Partidul Liberal pentru a face singur vreo mi╚Öcare ├«n favoarea prin╚ŤuluiÔÇŁ. Manoilescu recunoa╚Öte c─â ,,acest lucru era perfect de ├«n╚Ťeles, c─âci nu s-ar fi putut cere fiului lui Ionel Br─âtianu s─â porneasc─â el ├«nsu╚Öi direct ├«mpotriva politicii tat─âlui s─âuÔÇŁ.

├Än ╚Ťar─â, Gheorghe Br─âtianu se pare c─â era capacitat pentru planurile lui Carol ╚Öi de colonelul Paul Teodorescu, unul din pionii viitoarei a╚Öa-zise Restaura╚Ťii. Interesul deosebit pe care-l poart─â principele ╚Öi apropia╚Ťii acestuia lui Gheorghe Br─âtianu putem presupune c─â se datoreaz─â mai multor cauze. Mai ├«nt├ói ar fi inten╚Ťia de a lovi, prin participarea t├ón─ârului Br─âtianu la actul ÔÇ×Restaura╚ŤieiÔÇŁ, ├«n principalul opozant al taberei procarliste: Partidul Na╚Ťional Liberal.

Astfel, se a╚Ötepta spargerea unit─â╚Ťii de vederi a liberalilor ╚Öi dezbinarea acestora prin racolarea a c├ót mai multor simpatizan╚Ťi liberali ├«n jurul disiden╚Ťei ce urma a fi afirmat─â de Gheorghe Br─âtianu. Principele Carol c─âuta s─â ia contact ├«n primul r├ónd cu genera╚Ťia ÔÇ×t├ón─âr─âÔÇŁ liberal─â. El miza pe disponibilitatea acestora pentru afirmare politic─â, pentru o primenire a conducerii ╚Öi a orient─ârii politice a partidului, pe voin╚Ťa lor de ├«nlocuire a ,,b─âtr├ónilorÔÇť liberali at├ót de devota╚Ťi ÔÇ×actului de la 4 ianuarie 1926ÔÇŁ.

Apoi, prin promisiunea cre─ârii acelui guvern de coali╚Ťie na╚Ťional─â ╚Öi a particip─ârii lui Gheorghe Br─âtianu la guvernare, se spera c─â mirajul puterii va atrage al╚Ťi aderen╚Ťi liberali. O alt─â cauz─â, deloc de neglijat, era puternica impresie ce o f─âcea, at├ót ├«n ╚Ťar─â c├ót ╚Öi ├«n str─âin─âtate, al─âturarea numelui de ÔÇ×Br─âtianuÔÇŁ actului ÔÇ×Restaura╚ŤieiÔÇŁ ╚Öi aderarea de partea lui Carol a ├«nsu╚Öi fiului celui care rezolvase ├«n 1926 ÔÇ×criza dinastic─âÔÇŁ at├ót de drastic pentru principe.

Carol ├«l cheam─â la Palat Pe 4 iunie 1930, contele Saint Aulaire se afla ├«n vizit─â la Ia╚Öi. Dup─â o vizit─â la morm├óntul eroilor francezi mor╚Ťi ├«n Primul R─âzboi Mondial, contele merge la vechiul cimitir catolic din Copou, la morm├óntul lui Victor Place, consulul Fran╚Ťei la Ia╚Öi ├«n timpul Unirii din 1859. Gheorghe Br─âtianu depune ╚Öi el o jerb─â ╚Öi ╚Ťine un discurs ├«n care mul╚Ťume╚Öte contelui Saint Aulaire, deoarece ÔÇťare meritul nepieritor de a fi ar─âtat marilor no╚Ötri alia╚Ťi c─â Rom├ónia ├«ncercuit─â pierduse totul, afar─â de onoare, ╚Öi c─â depun├ónd armele, dup─â Brest - Litovsk, ea nu f─âcea dec├ót s─â-╚Öi rezerve viitorulÔÇŁ.

Gheorghe Br─âtianu a evocat memoria tat─âlui s─âu ÔÇťsus╚Ťinut cu sprijinul ╚Öi sfatulÔÇŁ de consulul francez, Ionel Br─âtianu spun├óndu-i fiului s─âu ÔÇťadesea cu o ad├ónc─â emo╚Ťiune tot ce Rom├ónia Mare datora spiritului cavaleresc de lealitate ╚Öi dreptateÔÇŁ al contelui Saint Aulaire. Dup─â o vizit─â la conservatorul de muzic─â, unde fusese Ambasada Fran╚Ťei ├«n timpul r─âzboiului ╚Öi dup─â banchetul de la palatul administrativ, oaspetele a servit ceaiul la locuin╚Ťa profesorului Gheorghe Br─âtianu, pre╚Öedintele organiza╚Ťiei locale liberale, al─âturi de to╚Ťi frunta╚Öii vie╚Ťii politice ╚Öi culturale ie╚Öene. Seara, contele pleac─â spre Cern─âu╚Ťi.

Dup─â vizita ilustrului prieten al Rom├óniei, Gheorghe Br─âtianu se preg─âtea, ├«mpreun─â cu Ilie Minea, s─â fie gazda celui de-al IV-lea congres al profesorilor de istorie. ├Äns─â pe 6 iunie 1930, fostul Principe mo╚Ötenitor Carol sose╚Öte prin surprindere ├«n ╚Ťar─â. ├Än diminea╚Ťa zilei de 7 iunie, necunosc├ónd situa╚Ťia din Bucure╚Öti, Gheorghe Br─âtianu se preg─âtea s─â deschid─â lucr─ârile congresului, moment ├«n care este anun╚Ťat prin telefon, de c─âtre principele Nicolae, de revenirea lui Carol ╚Öi de faptul c─â acesta dore╚Öte s─â-l vad─â imediat.

De╚Öi a fost surprins, ╚Ötirea sosind, dup─â cum va declara mai t├órziu, ca un ÔÇ×tr─âsnetÔÇŁ, Gheorghe Br─âtianu, deja c├ó╚Ötigat de partea taberei carliste, se va gr─âbi s─â ajung─â la Bucure ╚Öti ├«n ├«nt├ómpinarea principelui. De acum, t├ón─ârul Br─âtianu f─âcuse pasul decisiv pentru viitoarea sa carier─â politic─â. ├Änainte de a pleca de la Ia╚Öi, Gheorghe I. Br─âtianu a anun╚Ťat inten╚Ťia sa conducerii P.N.L. prin Ion Incule╚Ť.

El ├«╚Öi motiveaz─â hot─âr├órea prin faptul c─â un refuz ar fi reprezentat o ÔÇ×necuviin╚Ť─âÔÇŁ ce ar provoca evidente prejudicii politice Partidului Liberal. ├Äntoarcerea principelui ├«n ╚Ťar─â provocase ├«n tab─âra liberal─â o mare emo╚Ťie ╚Öi o deosebit─â agita╚Ťie. ├Äntrunit ├«n diminea╚Ťa zilei de 7 iunie, Comitetul Executiv al P.N.L., credincios actului politic de la 4 ianuarie 1926, recomanda membrilor partidului o ÔÇ×intransigen╚Ť─â absolut─âÔÇŁ fa╚Ť─â de Carol ╚Öi califica revenirea principelui ca o ÔÇ×primejdioas─â aventur─âÔÇŁ.

De╚Öi I. G. Duca a declarat c─â ÔÇ×nu e vorba s─â se for╚Ťeze con╚Ötiin╚Ťa nim─ânui, fiecare s─â judece ╚Öi fiecare s─â se lase hot─âr├ót numai de interese superioare ╚Öi permanente ale ╚Ť─ârii pe care o slujimÔÇŁ, orice deviere de la pozi╚Ťia anticarlist─â era v─âzut─â ca o ÔÇ×tr─âdareÔÇŁ. Astfel, atitudinea lui George Br─âtianu, fiul lui Ionel Br─âtianu ╚Öi ╚Öeful organiza╚Ťiei P.N.L. Ia╚Öi, nu putea dec├ót s─â trezeasc─â reac╚Ťii negative din partea conducerii liberale.

Vintilă Brătianu se înfurie

Imediat dup─â ce a sosit ├«n Bucure╚Öti, Gheorghe Br─âtianu se pare c─â s-a ├«nt├ólnit cu Gabriel Marinescu, un personaj carlist important. ├Äns─â ├«nainte de a se ├«nt├ólni cu principele Carol, pre╚Öedintele organiza╚Ťiei liberale ie╚Öene l-a vizitat pe Vintil─â Br─âtianu, ╚Öeful Partidului Na╚Ťional-Liberal, pentru a-l convinge de oportunitatea ├«ntrevederii de la Palat. Nepotul ├«╚Öi g─âse╚Öte unchiul, care deja fusese anun╚Ťat de inten╚Ťiile sale, foarte agitat ╚Öi nervos, deloc dispus s─â fie contrazis ├«n privin╚Ťa atitudinii anticarliste.

Totu╚Öi, t├ón─ârul Br─âtianu a ├«ncercat s─â-l conving─â de necesitatea ├«ntrevederii cu Carol, de faptul c─â nu putea refuza o asemenea invita╚Ťie ╚Öi c─â este ├«n interesul partidului s─â vad─â ÔÇ×care este rostul acestei chem─âriÔÇŁ. ╚śeful partidului s-a opus ├«n continuare categoric ╚Öi ,,├«l pov─â╚Ťui s─â se ├«napoieze la Ia╚Öi ╚Öi s─â a╚ÖtepteÔÇŁ. El l-a amenin╚Ťat pe nepot:

ÔÇ×Cu mine nu mai ai a face de nu e╚Öti membru disciplinatÔÇŁ.

╚śi a ├«ncheiat discu╚Ťia spun├ónd:

ÔÇ×Te voi vedea m├óine ╚Öi te voi judeca dup─â faptele taleÔÇŁ.

Prin sosirea sa nea╚Öteptat─â ├«n ╚Ťar─â, Carol se pare c─â a pus autorit─â╚Ťile rom├óne ├«n fa╚Ťa unui fapt ├«mplinit. De╚Öi putea s─â-i impun─â principelui respectarea angajamentului luat ├«n decembrie 1925, guvernul Maniu, nerespect├ónd el ├«nsu╚Öi jur─âm├óntul de credin╚Ť─â fa╚Ť─â de regele Mihai I ╚Öi fa╚Ť─â de Regen╚Ť─â, ├«ncepe negocieri cu Carol pentru g─âsirea unei solu╚Ťii politice convenabile ambelor p─âr╚Ťi. ├Äncerc├ónd cu abilitate s─â profite de concuren╚Ťa partidelor pentru puterea politic─â, ├«nc─â din noaptea de 6/7 iunie, Carol a invitat la Cotroceni ╚Öi al╚Ťi frunta╚Öi politici dec├ót cei na╚Ťional-╚Ť─âr─âni╚Öti.

├Änc─â de la ├«nceput, viitorul rege a ╚Ötiut s─â aplice ├«n jocul politic principiul ÔÇ×divide et imperaÔÇŁ, prin ├«ntre╚Ťinerea ne├«n╚Ťelegerilor din interiorul partidelor sau chiar prin provocarea altora noi. Din acest punct de vedere, putem considera c─â invita╚Ťia f─âcut─â lui Gheorghe Br─âtianu ├«n diminea╚Ťa de 7 iunie 1930 era o prim─â manevr─â carlist─â ce ├«╚Öi propunea s─â loveasc─â ├«n unitatea principalului opozant al Restaura╚Ťiei, Partidul Na╚Ťional Liberal.

Gheorghe Br─âtianu are argumente

├Äncrez─âtor ├«n Principele Carol ╚Öi ├«n menirea sa pe l├óng─â acesta, Gheorghe Br─âtianu a acceptat invita╚Ťia viitorului suveran, f─âr─â a b─ânui inten╚Ťiile acestuia. Prezen╚Ťa liderului liberal la Cotroceni nu pare dictat─â de oportunism, ci un gest impus de noile necesit─â╚Ťi politice, deoarece, dincolo de simpatia fa╚Ť─â de Carol, Gheorghe Br─âtianu considera c─â interesul partidului s─âu nu era perseveren╚Ťa ├«n sus╚Ťinerea actului de la 4 ianuarie 1926, atitudine promovat─â de primele declara╚Ťii ale conducerii centrale liberale, ci ie╚Öirea din izolarea politic─â prin g─âsirea unei c─âi de ├«mp─âcare cu principele. La c├óteva zile dup─â audien╚Ť─â, ├«n expunerea de motive de la salonul Clubului na╚Ťional-liberal din Pia╚Ťa Unirii, Gheorghe Br─âtianu a descris astfel prima sa ├«ntrevedere cu viitorul suveran:

ÔÇ×ÔÇŽ prin╚Ťul Carol mi-a spus c─â dore╚Öte un guvern de concentrare f─âc├ónd apel la mine s─â fac parte din el. Am r─âspuns c─â o asemenea adeziune nu putea avea valoare dec├ót numai c├ónd reprezint─â punctul de vedere al P.N.L. Atunci Regele de ast─âzi ╚Öi-a exprimat dorin╚Ťa ca toate partidele s─â se str├óng─â ├«n jurul Coroanei ╚Öi c─â ├«╚Öi d─âdea seama de valoarea ╚Öi puterea partidului nostru. Venit ├«n ╚Ťar─â f─âr─â nici un resentiment, Regele ╚Öi-a exprimat dorin╚Ťa de a conlucra cu Partidul Liberal. Acesta a fost scopul chem─ârii meleÔÇŁ.

Mesajul regal trebuia transmis de Gheorghe Br─âtianu ÔÇ×╚Öefului partidului ╚Öi principalilor colaboratoriÔÇŁ. ├Än memoriile sale, principele Nicolae sus╚Ťine c─â Gheorghe Br─âtianu s-a gr─âbit ÔÇ×s─â-╚Öi pun─â serviciile ├«n slujba lui Carol, cu condi╚Ťia ca Lupeasca s─â r─âm├ón─â unde esteÔÇŁ, uit├ónd s─â men╚Ťioneze c─â el a fost cel care l-a anun╚Ťat de sosirea fratelui s─âu ╚Öi l-a chemat ,,de urgen╚Ť─âÔÇŁ la Bucure╚Öti.

Memoriile principelui Nicolae, scrise sub impulsul resentimentelor fa╚Ť─â de Regele Carol al II-lea ╚Öi Elena Lupescu, dup─â excluderea din familia regal─â din cauza c─âs─âtoriei morganatice cu Ioana Dolette S─âveanu, pot fi luate ├«n considerare numai cu rezerv─â, autorul deform├ónd inten╚Ťionat imaginea momentului revenirii fratelui s─âu ├«n ╚Ťar─â. Astfel, consider─âm c─â este pu╚Ťin probabil ca Gheorghe Br─âtianu s─â fi pus condi╚Ťii Principelui Carol, postura sa politic─â nepermi╚Ť├óndu-i o astfel de atitudine.

├Än dup─â-amiaza zilei de 7 iunie 1930, guvernul Maniu ╚Öi-a prezentat demisia. Viitorul guvern avea o misiune clar─â: organizarea actului proclam─ârii lui Carol ca rege. ├Än acest sens, a fost propus un guvern na╚Ťional compus din membrii majorit─â╚Ťii na╚Ťional-╚Ť─âr─âniste, la care s─â participe ╚Öi Nicolae Iorga, dr. Nicolae Lupu, Octavian Goga ╚Öi Gheorghe Br─âtianu.

Aceast─â formul─â a fost abandonat─â, deoarece negocierile ├«ntre liderii aminti╚Ťi necesitau timp, iar la acel moment Carol era pu╚Ťin dispus s─â a╚Ötepte. ├Än diminea╚Ťa zilei de 8 iunie, Gheorghe Br─âtianu a ├«ncercat s─â contacteze pe ╚Öeful P.N.L. pentru a-i expune mesajul viitorului rege. Vintil─â Br─âtianu a refuzat s─â-l asculte. Mai mult, lui Gheorghe Br─âtianu i s-a ar─âtat c─â audien╚Ťa sa la Principele Carol ,,provoac─â discu╚ŤiuniÔÇŁ asupra atitudinii sale ├«n partid ╚Öi c─â situa╚Ťia trebuia clarificat─â printr-o declara╚Ťie pe care trebuia s─â o citeasc─â la ├«ntrunirea Comitetului Executiv care urma s─â aib─â loc a doua zi. Conform lui Gheorghe Br─âtianu, textul declara╚Ťiei impuse avea urm─âtorul con╚Ťinut:

ÔÇ×Fiindc─â v─âd c─â atitudinea mea a fost pus─â ├«n discu╚Ťie ├«n ultimele zile, declar ├«n modul cel mai categoric c─â m─â solidarizez ├«n totul cu atitudinea luat─â de Partidul Na╚Ťional-Liberal ├«n chestia distrugerii actului de la 4 ianuarie ╚Öi solu╚Ťiei ce a dat chestiunii constitu╚Ťionale. De altminteri, ca fiu al lui Ion Br─âtianu, socotesc mai mult ca oricare altul c─â o asemenea atitudine se impune con╚Ötiin╚Ťei ╚Öi numelui pe care ├«l portÔÇŁ.

Dup─â ce a ├«nfruntat reac╚Ťia lui Vintil─â Br─âtianu, Gheorghe Br─âtianu s-a prezentat ├«n vizit─â la Nicolae Iorga pentru a-i cere ,,sfatulÔÇŁ. ├Äntre Iorga ╚Öi Br─âtianu exista de mult timp o pre╚Ťuire deosebit─â, dat─â ├«n primul r├ónd de recunoa╚Öterea reciproc─â a valorii ╚Ötiin╚Ťifice. Nicolae Iorga a sus╚Ťinut ac╚Ťiunea procarlist─â a lui Gheorghe Br─âtianu, aceasta fiind ├«n concordan╚Ť─â cu op╚Ťiunea sa politic─â de sprijinitor al noului rege.

ÔÇ×Craca putred─â din PNLÔÇŁ

La 9 iunie, a doua zi dup─â ce Carol a fost proclamat rege, a avut loc ╚Öedin╚Ťa Comitetului Central al P.N.L. S-a hot─âr├ót lansarea Manifestului P.N.L. c─âtre ╚Üar─â, ├«n care s-a definit pozi╚Ťia public─â a P.N.L. fa╚Ť─â de actul ÔÇ×Restaura╚ŤieiÔÇŁ, socotit ca o ,,lovitur─â de stat care a r─âsturnat ordinea constitu╚Ťional─âÔÇŁ ╚Öi fa╚Ť─â de care liberalii ,,nu se solidarizeaz─âÔÇť, denun╚Ť├ónd-o ca o ÔÇ×aventur─âÔÇŁ.

ÔÇ×Motive de ordin etic ╚Öi de ordin politic ╚Öi na╚ŤionalÔÇŁ ├«i ├«mpiedicau pe ,,b─âtr├ónii liberaliÔÇŁ, r─âma╚Öi credincio╚Öi deciziilor politice luate de Ionel Br─âtianu, s─â primeasc─â noua solu╚Ťie politic─â. Atitudinea lor a fost exprimat─â foarte clar de I.G. Duca:

,,A╚Ö considera c─â m─â dezonorez f─âc├ónd altfel ╚Öi deci s─â sf├ór╚Öesc cariera mea politic─â cu un act de dezonoare. A╚Ö trece totu╚Öi peste dezonoarea mea, dac─â a╚Ö avea con╚Ötiin╚Ťa c─â slujesc un mare interes politic ╚Öi na╚Ťional. Am ├«ns─â absolut convingerea contrarieÔÇŁ.

Trei ani mai t├órziu, I. G. Duca ├«╚Öi sacrifica ,,onoareaÔÇŁ pentru un interes na╚Ťional discutabil, dar pentru un interes politic esen╚Ťial: Regele Carol al II-lea dorea un guvern liberal. ├Än cadrul aceleia╚Öi ╚Öedin╚Ťe a fost discutat ,,cazul George Br─âtianuÔÇŁ. ÔÇ×Pentru a evita discu╚Ťiuni ╚Öi incidenteÔÇŁ pe care avea ,,motive ├«ntemeiateÔÇŁ s─â le b─ânuiasc─â, pre╚Öedintele P.N.L. Ia╚Öi a refuzat s─â participe la ├«nt├ólnire ╚Öi a trimis o scrisoare ├«n care a ar─âtat c─â r─âm├óne ,,credincios tradi╚Ťiei ╚Öi spirituluiÔÇŁ Partidului Liberal, convingerea sa fiind c─â ,,atitudinea prezent─â a Partidului Na╚Ťional-Liberal nu trebuie s─â conduc─â la o ac╚Ťiune de ├«nvr─âjbire na╚Ťional─â, (ÔÇŽ) la lupte l─âuntrice, de natur─â a tulbura lini╚Ötea ╚Öi siguran╚Ťa ╚Ť─âriiÔÇŁ.

Comitetul Central al P.N.L. a luat o m─âsur─â imprudent─â pun├óndu-l pe Gheorghe Br─âtianu ├«n fa╚Ťa unei situa╚Ťii f─âr─â ie╚Öire. Tonul a fost dat de Vintil─â Br─âtianu, hot─âr├ót s─â ,,taie craca putred─âÔÇŁ. Astfel, s-a cerut din partea lui Gheorghe Br─âtianu o declara╚Ťie cu titlu personal, prin care s─â-╚Öi afirme solidaritatea cu ,,actul de la 4 ianuarie 1926ÔÇŁ.

T├ón─ârului Br─âtianu nu i se permitea ,,atitudinea de prudent─â expectativ─âÔÇŁ, pe care acesta sus╚Ťinea c─â o are la acel moment, cer├óndu-i-se ,,intrarea ├«n plin conflict cu CoroanaÔÇŁ. El avea de ales ├«ntre a citi declara╚Ťia ce i se dictase sau a formula o declara╚Ťie contrar─â (mai mult sau mai pu╚Ťin voalat─â), deci ├«ntre a fi ├«n continuare membru al P.N.L. (├«ns─â era de prev─âzut c─â ar fi r─âmas ostracizat de c─âtre ceilal╚Ťi lideri liberali ╚Öi mai cu seam─â de c─âtre rege pentru inconsecven╚Ť─â) ╚Öi a fi exclus din P.N.L. (provoc├ónd din nou reac╚Ťii violente ├«mpotriva sa, f─âr─â a avea un viitor politic cert, dar demonstr├óndu-╚Öi loialitatea fa╚Ť─â de Regele Carol al II-lea).

Pentru c─â nu urm─ârea s─â provoace o disiden╚Ť─â ├«n cadrul P.N.L., Gheorghe Br─âtianu nu putea fi radical ├«n afirma╚Ťii. El ├«ncearc─â o ultim─â evitare a rupturii de vechii liberali ÔÇ×printr-o declara╚Ťie ce urm─ârea s─â ├«mpace pozi╚Ťia sa cu statutul s─âu de lider na╚Ťional-liberalÔÇŁ, afirm├ónd ,,solidaritatea cu P.N.L., fiind ├«ns─â ├«mpotriva unei ac╚Ťiuni de ├«nvr─âjbire na╚Ťional─âÔÇŁ. Pozi╚Ťia conducerii P.N.L. r─âm├óne ├«ns─â categoric─â, hot─âr├óndu-se excluderea lui Gheorghe I. Br─âtianu din partid.


Carol II Paris 1936 jpg jpeg

Carol al II-lea, la Paris, în 1936

├Äns─â Gheorghe Br─âtianu consider─â c─â decizia conducerii centrale liberale ,,nu m─â poate desp─âr╚Ťi de partidul cu care am luptat at├ót de loial, dup─â cum nu m─â poate lipsi nici de s├óngele ce-l am ├«n mine, nici de numele pe care-l port cu toat─â m├óndria ╚Öi cu toat─â con╚Ötiin╚Ťa marilor ├«ndatoriri ce mi le impuneÔÇŁ. Hot─âr├órea de excludere nu putea dec├ót s─â-l ├«nd├órjeasc─â pe Gheorghe Br─âtianu. El avea convingerea c─â pozi╚Ťia sa procarlist─â n-a fost dec├ót un pretext demult a╚Öteptat de c─âtre unii din membrii conducerii liberale, ├«n special I. G. Duca, de a-l ├«ndep─ârta de v├órful ierarhiei liberale.

Adversarii t├ón─ârului Br─âtianu profitau ╚Öi de antipatia pe care o aveau fa╚Ť─â de el unchii s─âi. Ruptura devenise de ne├«nl─âturat. ├Än seara zilei de 10 iunie, fostul ╚Öef al organiza╚Ťiei P.N.L. Ia╚Öi anun╚Ťa conducerea partidului c─â ╚Öi-a fixat definitiv atitudinea, ├«n sensul c─â Partidul Na╚Ťional-Liberal trebuie s─â ia contact imediat cu Coroana ╚Öi s─â recunoasc─â legalitatea actelor politice s─âv├ór╚Öite ├«n zilele de 7 ╚Öi 8 iunie 1930.

Se naște mișcarea georgistă

Motiva╚Ťiile disiden╚Ťei lui Gheorghe Br─âtianu nu puteau r─âm├óne f─âr─â ecou. Regele, deosebit de interesat de atitudinea lui Gheorghe Br─âtianu, ├«l invit─â din nou ├«n audien╚Ť─â ├«n seara zilei de 10 iunie. Deoarece Gheorghe Br─âtianu declar─â c─â ,,este dispus s─â lupte p├ón─â la cap─âtÔÇŁ, suveranul ├«l ├«ncurajeaz─â, ╚Ťin├ónd s─â fac─â public─â simpatia sa pentru disident, prezent├óndu-l drept viitorul lider principal al liberalilor.

├Änc─â din 9 iunie, avocatul D. I. Vasilescu Valjean, pre╚Öedintele ,,organiza╚Ťiei de culoare albastruÔÇŁ a P.N.L. Bucure╚Öti ╚Öi ,,prietenii s─âi politiciÔÇŁ trec de partea lui Gheorghe Br─âtianu. Decizia a fost rezultatul unei ac╚Ťiuni organizate de Valjean, ├«n noaptea de 8 iunie, c├ónd, vorbindu-se de ,,lupta ├«ntre fra╚Ťi, de baricade, de r─âzboiul civilÔÇŁ (conform m─ârturiei lui I. Costinescu)...

ÔÇ×ÔÇŽ s-a ├«ncercat o tr─âdare. ├Än acea noapte, acela care fusese rugat de noi s─â se ocupe de aceast─â culoare, ├«n credin╚Ťa c─â talentul s─âu ├«i supline╚Öte ╚Öi caracterul, f─âr─â s─â anun╚Ťe scopul convoc─ârii, f─âr─â ca membrii s─â ╚Ötie de ce sunt convoca╚Ťi la miezul nop╚Ťii, a c─âutat s─â-i scoat─â din calea cea bun─â ╚Öi s─â-i arunce ├«ntr-o aventur─â. Chiar ├«n noaptea aceea, eu am c─âzut acolo, b─ânuind despre ce este vorba. La sosirea mea, am g─âsit pe d. Valjean tulburat ╚Öi la observa╚Ťiunile mele ╚Öi-a recunoscut vina. S-a scuzat c─â a f─âcut aceast─â ac╚Ťiune, crez├ónd c─â a╚Öa trebuia s─â fac─âÔÇŁ.

La 15 iunie 1930, Gheorghe Br─âtianu ╚Öi-a convocat sus╚Ťin─âtorii ├«n sala cinematografului Frascati din Bucure╚Öti. Cuv├ónt─ârile adep╚Ťilor s─âi s-au concentrat pe criticarea atitudinii politice a ,,unui comitet de conducere vremelnicÔÇŁ care ,,n-are dreptul s─â angajeze partidul (liberal, n.a.) ├«ntr-o ac╚Ťiune negativ─â pentru c├óteva deceniiÔÇŁ.

Principalele adeziuni publice la mi╚Öcarea pro-carlist─â ini╚Ťiat─â de Gheorghe Br─âtianu au fost aduse de: I. Al. VasilescuÔÇô Valjean, prof. C. C. Giurescu, ╚śtefan T─ât─âr─âscu, I. S├ón-Giorgiu, V. G. Ispir, Horia Furtun─â, C. N. Ifrim, din partea sus╚Ťin─âtorilor din Ia╚Öi ╚Öi preot Nae Vasilescu, din partea unui grup de tineri din Prahova. Gheorghe Br─âtianu a ╚Ťinut un discurs ├«n care dup─â ce a reamintit c─â ,,de la moartea regelui Ferdinand ╚Öi a lui Ionel Br─âtianu, o atmosfer─â grea de nesiguran╚Ť─â exterioar─â ╚Öi de ├«nvr─âjbire l─âuntric─â a ├«n─âbu╚Öit dezvoltarea Rom├óniei MariÔÇŁ, a r─âspuns atacurilor venite dinspre Partidul Liberal ,,matc─âÔÇŁ fa╚Ť─â de atitudinea sa politic─â.

El a declarat c─â prin decizia sa politic─â ,,are credin╚Ťa nestr─âmutat─â c─â r─âm├óne ├«n tradi╚Ťia profund monarhic─â a tat─âlui meu, nu ap─âr├ónd litera unui act al trecutului, pe care ├«mprejur─ârile de ast─âzi l-au ├«nl─âturat, ci men╚Ťin├ónd spiritul care l-a c─âl─âuzit ├«n marile sale ├«nf─âptuiri, ce l-au legat at├ót de str├óns de ├«ntemeietorul regatului ╚Öi de Regele ├«ntregitor de neamÔÇŁ. Gheorghe Br─âtianu sus╚Ťinea c─â prin ac╚Ťiunea sa nu a ap─ârat cauza unui om, ci regimul monarhic constitu╚Ťional:

,,Acum 13 ani am stat ├«n ╚Öan╚Ťurile Oituzului, lupt├ónd pentru ╚Ťar─â ╚Öi rege, nu pot ast─âzi nici s─â reneg aceast─â credin╚Ť─â, nici s─â despart ├«n mintea mea ceea ce trebuie s─â r─âm├óie de-a pururea unit, pentru binele ╚Öi prop─â╚Öirea ╚Ť─âriiÔÇŁ.

Consider├ónd c─â ac╚Ťiunea sa ╚Öi a adep╚Ťilor s─âi ,,nu poate fi o disiden╚Ť─âÔÇŁ, Gheorghe Br─âtianu cerea o ,,├«nnoireÔÇŁ a Partidului Liberal, ,,restaurarea integral─â a valorilor morale ╚Öi a libert─â╚Ťii de g├óndireÔÇŁ. Pentru t├ón─ârul Br─âtianu ,,criza de stat prin care am trecut, deschide astfel ├«n Partidul Na╚Ťional Liberal o criz─â de conducereÔÇŁ. Solu╚Ťia a fost cuprins─â ├«ntr-o mo╚Ťiune citit─â de c─âtre I.Al. VasilescuÔÇôValjean: proclamarea lui Gheorghe Br─âtianu ca ╚Öef al Partidului Liberal.

Pe 25 iunie, c├ónd tab─âra georgist─â era deja conturat─â, avocatul Vasilescu-Valjean a fost acuzat de liberalii lui Vintil─â Br─âtianu c─â a stat ├«n spatele adun─ârii de la sala Frascati, manipul├óndu-l pe Gheorghe Br─âtianu, considerat de dr. Costinescu ,,t├ón─âr lipsit de experien╚Ť─â ╚Öi voin╚Ť─âÔÇŁ. La o lun─â dup─â desp─âr╚Ťirea politic─â de nepotul s─âu, ├«ncerc├ónd s─â caricaturizeze ac╚Ťiunea politic─â a acestuia, Vintil─â Br─âtianu ├«l ÔÇťproclamaÔÇŁ pe Gheorghe Br─âtianu ÔÇť├Ämp─âratul SahareiÔÇŁ. Liderul ÔÇťnoului Partid LiberalÔÇŁ riposteaz─â pe acela╚Öi ton ├«ntreb├óndu-l pe adversarul s─âu dac─â ÔÇťfostul ministru de finan╚Ťe al revaloriz─ârii ╚Öi stabiliz─ârii ┬źprin noi ├«n╚Öine┬╗ este at├ót de con╚Ötient de roadele activit─â╚Ťii sale ├«nc├ót ╚Ötie c─â viitorii conduc─âtori ai ╚Ü─âri vor avea de des╚ŤelenitÔÇŽ un pustiu?ÔÇŁ

Noul Partid Liberal

Mi╚Öcarea politic─â de schimbare a conducerii centrale a Partidului Na╚Ťional Liberal proclamat─â de sus╚Ťin─âtorii lui Gheorghe Br─âtianu nu a avut succesul dorit de ace╚Ötia, ├«ns─â nici nu a r─âmas la nivelul unei simple disiden╚Ťe, ci a evoluat rapid ├«n constituirea unui nou partid politic liberal, denumit ├«n uzul public interbelic ÔÇ×Partidul Liberal georgistÔÇŁ pentru a marca individualitatea noii grup─âri politice fa╚Ť─â de vechiul P.N.L.

Nucleul de ├«nceput al noului partid a fost constituit din sus╚Ťin─âtorii ie╚Öeni (C. Toma, D. Dimitriu), membri ai vechiului Partid Liberal care se retr─âseser─â din politic─â (cazul Artur V─âitoianu), personalit─â╚Ťi universitare (C.C. Giurescu, P.P. Panaitescu, Radu Vulpe, Victor Papacostea, Scarlat Lambrino, G. Potra, G. M. Cantacuzino, Constant Grecescu, Radu Perianu, preotul Vasile Radu, O. Tafrali, I. Bonta╚Ö etc.), nemul╚Ťumi╚Ťii organiza╚Ťiilor locale (N. Zigre, M.G. Orleanu, I.Al. Vasilescu-Valjean, Vasile G. Ispir, Iuliu Coste etc.) ╚Öi, inerent, poate ╚Öi dintre cei deja aminti╚Ťi, cei care vedeau o oportunitate de a ob╚Ťine avantaje politice ╚Öi economice rapide de pe urma a ceea ce p─ârea, la acel moment, postura de favorit a lui Gheorghe Br─âtianu ├«n preferin╚Ťele politice ale noului rege.

├Än ╚Öedin╚Ťa extraordinar─â, ╚Ťinut─â ├«n prezen╚Ťa pre╚Öedintelui local, gen. Traian Mo╚Öoiu, organiza╚Ťia PNL Bihor, ,,lu├ónd act de atitudinea d─âun─âtoare disciplinei partidului, luat─â de dr. Nicolae Zigre, care a declarat public c─â se desolidarizeaz─â de hot─âr├órile centrului ├«n chestia constitu╚Ťional─â decide excluderea lui din partidÔÇŁ. O decizie identic─â s-a luat ╚Öi la Gala╚Ťi pentru fostul pre╚Öedinte al Camerei Deputa╚Ťilor, Mihail G. Orleanu.

Mul╚Ťi au venit al─âturi de Gheorghe Br─âtianu atra╚Öi ╚Öi de profesionalismul ╚Öi seriozitatea de care acesta d─âduse dovad─â pe plan ╚Ötiin╚Ťific, cu credin╚Ťa c─â acelea╚Öi calit─â╚Ťi vor forma din t├ón─ârul lider liberal un politician cu un alt tip de conduit─â ╚Öi vor oferi perspective politice frumoase. ├Äntr-o scrisoare c─âtre Gheorghe Br─âtianu, gen. Artur V─âitoianu m─ârturisea c─â a intrat ├«n noul Partid Liberal datorit─â ÔÇ×crezuluiÔÇŁ s─âu politic, care l-a condus ,,├«n mijlocul acelor ce v─âd ├«n partidul pe care ├«l conduce╚Ťi ╚Öi ├«n persoana dumneavoastr─â chez─â╚Öia unei a╚Öez─âri spre binele acestei ╚Ť─âri at├ót de ├«ncercateÔÇŁ.

Gheorghe Br─âtianu promite s─â nu se abat─â de la linia familiei

Noul lider na╚Ťional liberal exploateaz─â mitul politic al Br─âtienilor - personaje providen╚Ťiale - integr├óndu-l ├«n propaganda mi╚Öc─ârii sale. Mitul confer─â noului Partid Liberal, prin descenden╚Ťa pre╚Öedintelui, tradi╚Ťie ╚Öi prestigiu. Georgi╚Ötii folosesc propagandistic actul ÔÇ×Restaura╚ŤieiÔÇŁ, proclam├óndu-l pe Gheorghe Br─âtianu omul destinului istoric. De altfel, t├ón─ârul Br─âtianu considera c─â pentru istoria Partidului Liberal ,,bunicul meu ╚Öi genera╚Ťia sa au creat Partidul Liberal. Tat─âl meu ╚Öi colaboratorii s─âi i-au dat ├«ntreaga sa str─âlucire. Genera╚Ťia mea, ├«mpreun─â cu mine, vom urma drumul ce ni l-au deschis ╚Öi vom ╚Öti s─â ne ├«ndeplinim datoria noastr─â. ├Än clipa de fa╚Ť─â, greut─â╚Ťile economice ╚Öi financiare ce ne apas─â cer ├«nainte de toate siguran╚Ť─â ╚Öi lini╚Öte ├«nl─âuntru, ├«ncredere ╚Öi prestigiu ├«n afar─âÔÇŁ.

O situa╚Ťie aparte ├«n aceste evenimente o are organiza╚Ťia P.N.L. Ia╚Öi. Aici sus╚Ťinerea lui Gheorghe Br─âtianu nu avea doar interese politice obi╚Önuite. Organiza╚Ťia liberal─â din capitala Moldovei a reac╚Ťionat ╚Öi sub impulsul unui sentiment de revan╚Ö─â fa╚Ť─â de realitatea centraliz─ârii marilor decizii politice la Bucure╚Öti ╚Öi a periferiz─ârii liderilor din capitala temporar─â ╚Öi tragic─â a r─âzboiului pentru Rom├ónia Mare. Pentru liberalul ie╚Öean, proclamarea lui Gheorghe Br─âtianu ca lider liberal la nivel na╚Ťional reprezenta o victorie istoric─â personal─â ╚Öi era de fapt efectul unei mi╚Öc─âri politice ├«ncepute ├«nc─â din noiembrie 1927.

Dovezi ├«n acest sens sunt ╚Öi adeziunile numeroaselor personalit─â╚Ťi universitare ie╚Öene la mi╚Öcarea georgist─â, convinse cei drept ╚Öi de calit─â╚Ťile profesorului Gheorghe Br─âtianu. Pe 18 iunie, Gheorghe Br─âtianu a fost ├«nt├ómpinat la re├«ntoarcerea din Bucure╚Öti, ├«n gara Ia╚Öi, de ,,o mare mul╚Ťime de oameni, ├«n frunte cu I. Borcea, pre╚Öedintele organiza╚Ťiei Partidului ╚Ü─âr─ânesc, dr. Nicolae Lupu, C. Toma ╚Öi D. Dimitriu, vicepre ╚Öedin╚Ťi ai organiza╚Ťiei liberale, Petre Dragomirescu, decanul Facult─â╚Ťii de Drept, profesorii universitari Valeriu Bulgaru, ╚śerban, Tafrali, I. Bonta╚Ö, Ifrim, d-nii Xenofon Eraclide, Mircea B─âd─âr─âu, Huianu, asistent universitar, Teodorescu, directorul Conservatorului, Celkovski etc.ÔÇŁ

Manifesta╚Ťia a continuat cu un mar╚Ö pentru Regele Carol al II-lea, ,,pe bulev. Ferdinand ╚Öi strada Arcului, p├ón─â ├«n pia╚Ťa UniriiÔÇŁ. La final, Gheorghe Br─âtianu s-a suit ├«n balconul clubului liberal, ,,de unde a mul╚Ťumit din nou, spun├ónd c─â nu sluje╚Öte dec├ót crezul Partidului LiberalÔÇŁ. ├Äntors la Bucure╚Öti, Gheorghe Br─âtianu a inaugurat pe 22 iunie clubul (sediul) grup─ârii din ÔÇ×culoarea de albastruÔÇŁ (Calea Rahovei 120). ╚śeful acestei organiza╚Ťii era acela╚Öi foarte activ politician I. Al. Vasilescu-Valjean.

Dup─â inaugurare, pre╚Öedintele noului Partid Liberal a venit la sediul central (vizavi de sediul Poli╚Ťiei), unde a primit delega╚Ťiile din Transilvania: Oradea (dr. Zigre, dr. Jercan, Mocanu), Bra╚Öov (dr. Al. Sulic─â, dr. Mateescu, dr. Octav T─âtulea, dr. C. Sassu, Ion C├órstea, Petru Tenghea ╚Öi Al. Tisescu), TreiÔÇôScaune (Ranca R─âceanu, preotul Bumu╚Ö, Ernei Arpad, fost deputat Leon Daviciu, preotul Iosif Popovici, dr. Ion Rossin, dr. Stanciu ╚Öi Moldovan), Cluj (dr. A. Fabius, dr. Petru Mete╚Ö, deputat, dr. Aurel Blaga, C. Xantopol, Paul Ni╚Ťescu, dr. Nicodim, Cristea, fost prefect, dr. Ion Boeriu, dr. Ion Muic─â, dr. Victor Tatulea, dr. Leontin Mure╚Öan, dr. Gh. Darbu, Gh. Culic ╚Öi farmacist Mih. ╚śumlea), Some╚Ö (dr. Aurel Milea, fost deputat, dr. Ion Petru╚Ť, protopop N. Gherman, Octav Popescu, N. Perhai╚Ťa, dr. Gavril Butnar, ╚śerban Oniga, Ion Bogdan, Ion Cherche╚Ö, Vasile Dit), S─âlaj (Gh. Pop, fost deputat, preotul Victor Cristea, preotul Ion Ghi╚Ťu, Ion Gude, primar, Mih. Flonta, primar, P. Flonta, dr. Nicodim Cristea, fost prefect, Gh. Culie, Vasile Flonta, Ion Smunca, Gh. Pop, Ion Lasloffy, T. Cosma), T├órnava Mic─â (prof. D. Scurtu, dr. Cornel Th. Ghimb─â╚Öanu), Sibiu (preot asesor Petri╚Öor, Miron Bibu, Cornel Lucaci, Vasile Sp├órlea, Matei, N. Borcea), Ciuc (dr. Olteanu ╚Öi Virgil Popescu), T├órnava Mare (avocat Gheorghe Maurer, Fle╚Öaru ╚Öi Neagu), T├órgu Mure╚Ö (Iosif B─ânu╚Ť ╚Öi dr. Lupu). Pe 26 iunie, a fost ,,re├«nnoit─âÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×organiza╚Ťia de galbenÔÇŁ a P.N.L. Bucure╚Öti prin formarea de c─âtre disiden╚Ťi georgi╚Öti a unei noi organiza╚Ťii.

Vintilă Brătianu tună, dar va schimba tonul curând

Conducerea central─â a vechiului Partid Na╚Ťional Liberal a considerat, ╚Öi dup─â adunarea de la Frascati, ac╚Ťiunea lui Gheorghe Br─âtianu ca o diziden╚Ť─â f─âr─â succes ╚Öi, ├«n 23 iunie, ziarul ,,UniversulÔÇŁ, ├«ntr-un articol de evident─â inspira╚Ťie a ,,vechilor liberaliÔÇŁ, critic├ónd erijarea lui Gheorghe Br─âtianu ╚Öi a partizanilor s─âi ├«n ╚Öefii Partidului Liberal considera c─â ,,r─âzvr─âti╚Ťii, care p├ón─â azi n-au putut capta dec├ót prea pu╚Ťini nemul╚Ťumi╚Ťi, se vor ├«ntoarce la matc─â, c─âci r─âzvr─âtirea n-are cauze ad├ónci, iar ├«n fond to╚Ťi sunt de acord s─â primeasc─â faptul ├«mplinitÔÇŁ.

Aceast─â lips─â de ├«ncredere ├«n tenacitatea lui Gheorghe Br─âtianu, considerat ,,instrument ├«n m├óna v├ón─âtorilor de situa╚ŤiuniÔÇŁ, surprinde ├«n condi╚Ťiile ├«n care a╚Öa-zisul disident declara c─â ├«n raporturile sale cu vechiul Partid Liberal:

ÔÇ×Am hot─âr├ót s─â ducem ac╚Ťiunea noastr─â p├ón─â la cap─ât, p├ón─â la izb├ónda definitiv─â a principiului monarhic. Nu poate deci fi vorba de nici un compromis ╚Öi de nici o capitulareÔÇŁ.

Siguran╚Ťa vechiului Partid Liberal venea ╚Öi din faptul c─â ├«ncercarea de ├«nlocuire a conducerii centrale a Partidului Liberal nu a avut succesul a╚Öteptat de Gheorghe Br─âtianu, toate cele 71 de organiza╚Ťii liberale jude╚Ťene - afar─â de cea mai mare parte a organiza╚Ťiei din Ia╚Öi - urm├ónd f─âr─â mari ,,defec╚ŤiuniÔÇŁ pe Vintil─â Br─âtianu, fiindc─â:

,,Putea partidul nostru, pentru care, at├ót la guvern, c├ót ╚Öi ├«n opozi╚Ťie, ap─ârarea actului de la 4 ianuarie constituia unul din temeiurile fundamentale ale politicii sale ╚Öi care ╚Öi cu prilejul ultimului congres afirma hot─âr├órea sa ne╚Öov─âitoare de a ap─âra ordinea dinastic─â instituit─â de acest act; putea partidul, legat de a╚Öa grele r─âspunderi, s─â-╚Öi schimbe, ├«ntr-o noapte, credin╚Ťele ╚Öi s─â abjure trecutul?ÔÇŁ

Pentru liberalii condu╚Öi de Vintil─â Br─âtianu, sprijinirea lui Carol ,,ar fi oferit ╚Ü─ârii cea mai monstruoas─â schimbare la fa╚Ť─â ├«nregistrat─â de analele politiceÔÇť, un act politic pentru care ,,contemporanii ne-ar fi dispre╚Ťuit ╚Öi posteritatea ne-ar fi ├«nfieratÔÇŁ. ├Äns─â, nu se ├«mplinea o lun─â de la revenirea lui Carol ╚Öi liberalii lui Vintil─â Br─âtianu lansau, cu prilejul ├«ntrunirii comitetului jude╚Ťean al Partidului Na╚Ťional Liberal din jude╚Ťul Hunedoara, care a avut loc la Deva, la 24 iunie, prin discursul lui Gh. T─ât─âr─âscu (foto dreapta), Atitudinea de m├óine, ├«n condi╚Ťiile ├«n care ,,de la fixarea primei noastre atitudini s-au petrecut, ├«ns─â, fapte noi: declara╚Ťia M.S. Regelui preciz├ónd voin╚Ťa de a guverna constitu╚Ťional ╚Öi formarea noului guvern Maniu, constituit pe temei parlamentar, acte care confirm─â hot─âr├órea Suveranului de a se conforma practicei regimului parlamentarÔÇŁ.

Gheorghe Tatarascu jpg jpeg

Sub lozinca ,,Suntem dinasticiÔÇŁ, liberalii sperau c─â regele va apela la ei ├«n condi╚Ťiile ├«n care ,,nu se poate rezima nici pe partide cu popularitatea disp─ârut─â, nici pe partide cu popularitatea ├«n declin ╚Öi nici pe grupule╚Ťele sau individualit─â╚Ťile izolate care, m├ónate de v├óntul oportunismului, se ├«ntrec, azi, ├«ntr-o curs─â nebun─â s─â ajung─â la treptele TronuluiÔÇŁ.

1938 - marea unificare liberal─â

Conducerea central─â a Partidului Liberal reducea toate problemele sale interne la cauze recente provocate de atitudinea sa anticarlist─â. ╚śi, ├«n 1944, Gheorghe T─ât─âr─âscu ├«l acuza pe Gheorghe Br─âtianu c─â a f─âcut ,,prima sp─ârtur─â ├«n unitatea Partidului LiberalÔÇŁ, constituind P.N.L.- Gh. Br─âtianu, care avea o singura deosebire de program fa╚Ť─â de vechiul P.N.L.: ,,Recunoa╚Öterea Regelui Carol al II-lea ╚Öi sprijin neprecupe╚Ťit CoroaneiÔÇŁ.

Or, succesul mi╚Öc─ârii conduse de Gheorghe Br─âtianu a demonstrat c─â problemele partidului condus de Vintil─â Br─âtianu erau mult mai complexe. Transformarea rapid─â a disiden╚Ťei lui Gheorghe Br─âtianu ├«ntr-un partid politic demonstreaz─â c─â at├ót din interiorul, c├ót ╚Öi din afara organiza╚Ťiilor liberale, se dorea o mi╚Öcare liberal─â ├«nnoit─â, adaptat─â la realit─â╚Ťile societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti a anilor 1930. Reorientarea politic─â a P.N.L. ,,matc─âÔÇŁ la sf├ór╚Öitul lunii iunie 1930 ar fi trebuit s─â conduc─â la pierderea individualit─â╚Ťii politice ├«n cadrul mi╚Öc─ârii liberale din Rom├ónia a partidului organizat ├«n jurul lui Gheorghe Br─âtianu.

├Äns─â partidul georgist a rezistat pe scena politic─â p├ón─â la unificarea liberal─â din 1938, demonstr├ónd c─â apari╚Ťia sa nu s-a datorat numai unei conjuncturi politice, ci necesit─â╚Ťii revigor─ârii mi╚Öc─ârii liberale ╚Öi a vie╚Ťii politice rom├óne╚Öti ├«n care partidul condus de Gheorghe Br─âtianu dac─â nu se impune ca num─âr de membri, va ie╚Öi ├«n eviden╚Ť─â prin valoarea aderen╚Ťilor s─âi, iar activitatea politic─â a pre╚Öedintelui s─âu, istoricul Gheorghe Br─âtianu, a demonstrat c─â gestul din iunie 1930 nu a fost dictat de oportunism politic, ci de o convingere, de altminteri repede ├«n╚Öelat─â, ├«ntr-o nou─â via╚Ť─â politic─â ce presupunea ÔÇťrestaurarea integral─â a valorilor morale ╚Öi promovarea ├«n toate situa╚Ťiile a unei activit─â╚Ťi aliniate principiilor eticeÔÇŁ.