Francisc Rainer, creatorul școlii românești de antropologie jpeg

Francisc Rainer, creatorul școlii românești de antropologie

­čôü Biografii
Autor: Muzeul Nicolae Minovici

Creatorul ╚ścolii de Antropologie, opera pentru care este cu des─âv├ór╚Öire recunoscut Francisc Rainer, a fost ├«n mod evident atras de studiul anatomiei umane. Deopotriv─â surprinz─âtori pot p─ârea, ├«n cadrul biografiei sale profesionale, anii de profesorat ├«n cadrul unor institu╚Ťii precum ╚ścoala de Arte sau Institutul de Educa╚Ťie Fizic─â, demonstr├óndu-se astfel aplicabilitatea larg─â a domeniului de studiu al anatomiei, dar mai ales larghe╚Ťea cu care a fost ├«nzestrat savantul s─â priveasc─â fenomenul. 

C─âl─âtoria sa ├«n cadrul profesoratului ├«ncepe ├«n lumea medicinei, ├«n care a fost de altfel format, absolvind Facultatea de Medicin─â din Bucure╚Öti. A fost numit profesor de anatomie descriptiv─â la Facultatea de medicin─â din Ia╚Öi ├«ncep├ónd cu anul 1913, pentru ca din 1917 s─â predea cursul la Facultatea de Medicin─â din Bucure╚Ötiul aflat sub ocupa╚Ťie. Trei ani mai t├órziu, Rainer era transferat la catedra de anatomie ╚Öi embriologie din aceea╚Öi institu╚Ťie. Concep╚Ťia sa despre anatomie a fost una ├«nnoitoare, consider├ónd c─â ÔÇ×forma vie este str├óns legat─â de structur─â ╚Öi aceasta de func╚ŤiuneÔÇŁ (a╚Öa cum scria Constantin Parhon, un fost coleg de catedr─â de la Ia╚Öi). Anatomia reprezenta pentru medic ÔÇ×╚Ötiin╚Ťa formei viiÔÇŁ.

A fost un profesor dedicat, preocupat de buna instruire a elevilor ╚Öi studen╚Ťilor s─âi, ╚Öi mai ales de accentuarea g├óndirii critice, pe care o privea mai degrab─â ca pe o intui╚Ťie. La 1 noiembrie 1921, Francisc Rainer (foto dreapta) p─â╚Öea ├«n cadrul institu╚Ťiei de art─â devinind profesor de anatomie artistic─â la ╚ścoala de Belle Arte din Bucure╚Öti. ├Än urm─âtorul an, avea s─â predea studen╚Ťilor de la Institutul Superior de Educa╚Ťie Fizic─â din Bucure╚Öti, cursul purt├ónd denumirea de Anatomie, kineziologie ╚Öi antropologie; va fi p─âstrat ├«n func╚Ťia p├ón─â ├«n 1930. Pentru ceva mai mult─â vreme, timp de 17 ani, a predat elevilor de la ╚Öcoala de arte, de unde s-a retras ├«n 1938. 

Francisc Rainer jpg jpeg

Iat─â ce scria Raoul ╚śorban despre activitatea ╚Öi modelul de profesorat raineriene ├«n cadrul ╚Öcolii de arte: ÔÇ×a conceput ├«nv─â┼ú─âm├óntul anatomiei artistice ca un ├«nv─â┼ú─âm├ónt bazat practic pe desen. El urm─ârea s─â ob┼úin─â, al─âturi de cuno┼čtin┼úele tehnice, ┼či educa┼úia sim┼úurilor, formarea spiritului de observa┼úie ┼či a deprinderilor exprim─ârii plastice.

O latur─â important─â a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului anatomo-artistic a lui Rainer au constituit-o cursurile de morfologie ┼či fiziologie artistic─â, cu aplica┼úii ├«n arta plastic─â. Potrivit principiului s─âu didactic, Rainer a folosit pentru aceste cursuri o documentare vast─â asupra operelor de art─â plastic─â, cuprinz├«nd peste 5000 de reproduceri, ├«n special din plastica antichit─â┼úiiÔÇŁ.

Printre profesorii care au predat la catedra de anatomie artistic─â a institu╚Ťiei formatoare de arti╚Öti s-au num─ârat: doctorul Alexandru Marcovici, primul profesor al ╚Öcolii ├«nfiin╚Ťate de Th. Aman la 1864, activ├ónd p├ón─â ├«n 1867, c├ónd era ├«nlocuit de medicul Nicolae M─âld─ârescu; au urmat Ion Polizu ╚Öi Dimitrie Gerota, binecunoscut pentru realizarea , al─âturi de C. B├óncu╚Öi, a Ecor╚Öeului. Predecesorul lui Rainer la catedr─â a fost Nicolae I. Duma.

Horia Dumitrescu, cercetător la Institutul de Antropologie i-a succedat lui Rainer, predând între anii 1939-1941, urmat de Mircea Atanasiu pentru numai 2 ani. Profesorul Gheorghe Ghiţescu, autorul unor manuale de anatomie artistică apreciate unanim, dar și al unui articol dedicat profesorului Rainer, publicat în revista Arta Plastică (1964) a ocupat catedra pentru mai bine de 30 de ani. Ghiţescu a fost urmat de Dan Cristian Popescu, apoi de Andra Ioana Panduru, prima femeie din șirul unui lung rând de personaje remarcabile.

Sociologul Dimitrie Gusti, al─âturi de care Rainer a ├«ntreprins numeroase cercet─âri de teren, ├«l caracteriza pe asociatul s─âu drept un ÔÇ×cunosc─âtor al ╚Öcolilor de pictur─â din diverse epociÔÇŁ ╚Öi aprecia maniera ├«n care acesta ÔÇ×├«╚Öi f─âcea o pl─âcere s─â stabileasc─â leg─âturi ├«ntre anatomia personajelor ╚Öi felul cum ele erau ├«nf─âptuite plastic, artisticÔÇŁ. Un astfel de exemplu rezid─â ╚Öi ├«n lucrarea intitulat─â ÔÇ×O not─â realist─â curioas─â ├«n arta plastic─â a templului Afeei de la EginaÔÇŁ. ├Äi vedem pe cei doi ├«n fotografia realizat─â ├«n timpul cercet─ârilor de la Nereju-Vrancea (foto sus)

Autor : Manolache M─âd─âlina / Muzeul Nicolae Minovici

Bibliografie:

Elena Dumitrescu, Ecorșeul lui Brâncuși, Ed. UNARTE București, 2013.
Francisc I. Rainer, Jurnale, Editura Emiescu, București, 1979.
Adrian Majuru, ÔÇ×Francisc Iosif Rainer ÔÇô Biografia unei personalit─â╚Ťi universaleÔÇŁ, Medicin─â ╚Öi cultur─â, Vol. IX, Nr. 04, An 2013, pp. 281-290.