Destinul incredibil al unei spioane   Zofia Potocka, de la prostituţie la spionaj si de la sclavă la sotie de conte jpeg

Destinul incredibil al unei spioane - Zofia Potocka, de la prostituţie la spionaj si de la sclavă la sotie de conte

Pu┼úine istorii universale ale spionajului pomenesc numele Zofiei Potocka (1760-1822), de┼či i s-au consacrat o serie de lucr─âri care se ocup─â cu predilec┼úie de via┼úa sa amoroas─â mai mult dec├ót de activitatea sa de agent─â. Totu┼či, uneori Potocka a fost comparat─â, cu ÔÇ×prototipulÔÇŁ femeii-spioan─â, Mata Hari, de┼či contextul istoric ┼či modalit─â┼úile ├«n care ele au ac┼úionat sunt deosebite.

Pe de alt─â parte, se poate spune c─â implica┼úiile pe care le-a avut Potocka ├«n mediile politice, mai ales la marile Cur┼úi ale Europei, le dep─â┼česc pe cele ale Matei Hari, a c─ârei ÔÇ×povesteÔÇŁ p─âle┼čte uneori cu l├óng─â aceea a prostituatei sclav─â care a ajuns contes─â ┼či spioan─â interna┼úional─â.

ÔÇ×Cu c├ót cobor├óm ├«n istorie

ÔÇŽavem de a face cu perfec┼úionarea utiliz─ârii sexului ├«n spionajÔÇŁ, arat─â, ├«n Memoriile sale, cel care a contribuit ├«n mod substan┼úial la perfec┼úionarea metodei seducerii prin agente, ┼čeful Stasi, Markus Wolf.

M─ârturiile  ├«n acest sens au o vechime apreciabil─â, ele put├ónd fi ├«nt├ólnite chiar ├«n ÔÇ×BiblieÔÇŁ (ÔÇ×Cartea lui JoshuaÔÇŁ) care aminte┼čte de exemplu lui Rahab, prostituata care a contribuit ├«n mod substan┼úial  la cauza poporului evreu de a intra ├«n posesia ÔÇ×┼ú─ârii promiseÔÇŁ, deci a ├«ntregului teritoriu pe care c─âr┼úile sfinte i-l atribuiau.

Desigur, un alt exemplu celebru este acela al Theodorei (500-548), so┼úia ├«mp─âratului Bizan┼úului Iustinian care, dup─â ce practicase ┼či ea ÔÇ×cea mai veche meserie din lumeÔÇŁ, organizeaz─â din proprie ini┼úiativ─â  o re┼úea de informatori, ├«n interiorul ┼či exteriorul imperiului prin care a contribuit la ├«ndep─ârtarea pericolul pierderii tronului. Sistemul de  spionaj creat de Theodora a fost reluat ├«n  ├«n secolele urm─âtoare. 

Desigur, pot fi citate numeroase exemple din Antichitate până în Perioada contemporană, dar noi îl vom aminti pe acela al adevăratei predecesoare a prostituatei-spioane, o vreme ignorat de istorici.

wienczyslawa barczewska madame de jurjewicz 087 jpg jpeg

Origine umil─â

Zofia Clavone a fost fiica lui Constantine, un m─ârunt negustor de vite,  ┼či a  Mariei. S-a n─âscut la 12 ianuarie 1760 ├«n Bursa (Anatolia), deci ├«n Imperiul Otoman. Atunci c├ónd Zofia a ├«mplinit 12 ani, familia sa s-a mutat la Constantinopole, ├«n cartierul grecesc al Fanarului, iar, ├«n 1775, tat─âl a murit ├«n ├«mprejur─âri destul de ciudate. ├Än timpul marelui incendiu, care a mistuit ora┼čul ├«n acea perioad─â, casa familiei Clavone a fost mistuit─â, astfel ├«nc├ót familia a fost lipsit─â de orice fel de mijloace materiale.

Ar mai fi de men┼úionat c─â unele biografii ale Zofiei, ÔÇ×confec┼úionateÔÇŁ probabil atunci c├ónd devenise o personalitate a epocii, ├«i atribuie tat─âlui, Constantin descenden┼úa din familia nobil─â aÔÇŽCantacizinilor.

Se pare c─â ├«n ciuda v├órstei sale fragede, Zofia (sub porecla de ÔÇ×DuduÔÇŁ-ÔÇ×Papagalul t├ón─ârÔÇŁ) a practicat ┼či prostitu┼úia.

Vândută ca sclavă

├Än tot cazul, frumuse┼úea Zofiei a devenit cunoscut─â printre vecini, astfel ├«nc├ót mamei sale, care se ocupa cu comer┼úul de legume, nu i-a r─âmas dec├ót s─â o v├ónd─â pe copila de 12 ani, pentru 1500 de pia┼čtrii,  ambasadorului Poloniei la Consatintinopol, Boskamp Lyasopolsky, care se pare c─â ├«l ÔÇ×aprovizionaÔÇŁ pe regele acestei ┼ú─âri cu prostituate. De altfel ┼či sora Zofiei, Maria a fost ÔÇ×v├óndut─âÔÇŁ unei pa┼če. 

P├ón─â ├«n 1778, Zofia, care ├«┼či spunea ÔÇ×Sophie de TchelitcheÔÇŁ (?), a r─âmas  amanta ambasadorului, dar se pare c─â a primit, al─âturi de fiica acestuia, o bun─â educa┼úie. Aceast─â tranzac┼úie fusese condi┼úionat─â de introducerea Zofiei ├«n cercuri aristocratice, chiar la Curtea Poloniei.

Soţie de conte

Pasul acesta se face ├«ns─â pe alt─â cale,  atunci c├ónd Zofia ├«l ├«nt├ólne┼čte pe reprezentantul unei familii aristocratice poloneze, de Witt, comandantul fort─âre┼úei Kamenetz-Podolsk (actualmente ├«n Ucraina), care ├«i propune s─â se c─âs─âtoreasc─â cu fiul s─âu, contele Joseph de Witte. C─âs─âtoria are loc ├«n 1779. Dup─â moartea tat─âlui s─âu, Joseph mo┼čtene┼čte func┼úia acestuia. A avut doi fii cu de Witt, Jan and Kornel.

Odat─â cu izbucnirea, ├«n 1787 a r─âzboiului ruso-turc, dup─â victoria armatei ┼úariste de la Hotin, de Witt este numit comandant al cet─â┼úii Chersonului . ├Än acela┼či timp, se pare c─â prime┼čte ┼či ├«ns─ârcinarea  de ┼čef al re┼úelei de spioni organizat─â de prin┼úul feldmare┼čal Grigori Alexandrovici Potiomkin (1739-1791), amantul ┼úarinei Ecaterina cea Mare, conduc─âtor de fapt al Imperiului rus. De Witt devine ┼či agent de leg─âtur─â ├«ntre polonezi ┼či turci, folosindu-se ┼či de rela┼úiile cu pa┼ča, so┼úul Mariei, sora Zofiei. Aceasta ├«i d─â posibilitatea Zofiei de a se apropia de intrigile care dominau acest mediu.

ÔÇ×Cea mai frumoas─â femeie din EuropaÔÇŁ.

Se pare c─â schimbarea de statut a so┼úului Zofiei l-a f─âcut pe de Witt s─â se lanseze ┼či ├«n politica european─â, iar cel mai important mijloc pe care l-a folosit au fost farmecele so┼úiei sale cu care ├«ntreprinde un adev─ârat turneu ├«n unele din cele mai importante capitale ale Europei.

├Änceputul are loc la Var┼čovia, unde, la ├«nceputul lunii martie 1781, Zofia este prezentat─â regelui Stanislas Augustus. Poetul s─âu de Curtel, Stansilas Trembecki, i-a consacrat Zofiei o poezie ├«n care o compar─â cu ÔÇ×o frumuse┼úe antic─âÔÇŁ. De altfel, regele Poloniei va fi na┼čul unuia din fii Zofiei.

Ca urmare a acestei vizite,  de Witt ├«┼či consolideaz─â pozi┼úia politic─â. Ulterior, regele Poloniei ├«i face onoarea de a vizita cetatea Kamenetz-Podolsk, a c─ârui guvernator era de Witt.

Urmeaz─â Berlinul, unde Zofia are ocazia s─â se afle ├«n fa┼úa regelui Prusiei Frederick II, care ├«i  va declara ÔÇ×Dac─â ├«n ┼úara ta exist─â multe astfel de femei, voi dori s─â c─âl─âtoresc acoloÔÇŁ

Atunci c├ónd o cunoa┼čte pe Zofia, ├«mp─âratul Austriei Iosif II este fascinat de farmecul ┼či ├«l ├«ns─ârcineaz─â pe Mozart s─â comun─â o melodie pentru ea.

Zofia ajunde la Paris ca urmare a scrisorii lui Iosif II c─âtre sora sa Marie Antoinette, aflat─â pe tronul Fran┼úei. ├Änso┼úit─â de so┼úul ei, este prezentat─â reginei la re┼čedin┼úa de la Petit Trianon. Impresionant─â de aceast─â construc┼úie,  Zofia nutre┼čte ideea de a deveni c├óndva proprietara unei asem─ân─âtoare, vis care i se va ├«mplini. La Paris, Zofia are rela┼úii cu contele de contele de Provence, viitorul rege Ludovic XVIII ┼či cu contele d'Artois, viitorul Charles X. ├Än tot cazul, la Paris, Zofia repurteaz─â unul din marile sale succese. Devine o prezen┼ú─â obi┼čnuit─â ├«n societatea ├«nalt─â ┼či este considerat─â ÔÇ×cea mai frumoas─â femeie din EuropaÔÇŁ. Este numit─â ÔÇ×frumoasa grecoaic─âÔÇŁ, ÔÇ×frumoasa fanariot─âÔÇŁ..

A┼ča cum arat─â unii biografi ai s─âi, pur ┼či simplu, Zofia ÔÇ×a ┼čocat Cur┼úile EuropeiÔÇŁ prin frumuse┼úea, dar ┼či prin spiritul s─âu.

De acest succes profit─â ┼či so┼úul ei care este numit de regele Poloniei general. ├Än acela┼či timp, este amestecat  ├«n intrigile politice ÔÇ×┼úesuteÔÇŁ de Potiomkin. Acesta o prezint─â pe Zofia ┼úarinei la un bal, ├«n 1791, devenind o adev─ârat─â confident─â a  Ecaterinei. Avem toate motivele s─â ne ├«ntreb─âm care a fost scopul acestui ÔÇ×turneuÔÇŁ ├«n cursul c─âruia Zofia a avut ocazia s─â se afle ├«n apropierea celor mai importan┼úi monarhi ai Europei ┼či desigur s─â se familiarizeze cu unele secrete politice. Putem crede c─â Potemkin era implicat ├«n acest scenariu mai ales dup─â ce Zofia ├«i va deveni amant─â.  

C├ó┼čtigat─â la jocul de c─âr┼úi

La un moment dat, de Witt a pierdut o sum─â mare la jocul de c─âr┼úi, astfel ├«nc├ót a fost pus ├«n situa┼úia de a o ÔÇ×cedaÔÇŁ pe Zofia unui aristocrat polonez, generalui Stanislaw-Felix Potocki (1752-1805), cu care deja avusese o rela┼úie ├«n timpul unui popas la Ia┼či. Se pare c─â Potocki i-a pl─âtit lui de Witt o important─â sum─â de bani. Dup─â ce fiecare divor┼úeaz─â, Zofia ┼či Potock se  c─âs─âtoresc. Ceremonia are loc dup─â moartea ┼úarinei Ecaterina, care se pare c─â se opusese acestui mariaj, ├«n 1798, fiind oficiat─â at├ót ├«n  rit catolic, c├ót ┼či ortodox.

Potocki, care f─âcea parte din partida pro-rus─â din Polonia, era de dou─â ori mai ├«n v├órst─â dec├ót Zofia, iar m─ârturii contemporane ├«l zugr─âvesc ca fiind ÔÇ×de o ur├ó┼úenie resping─âtoare, josnic ┼či cinicÔÇŁ. 

Vor avea opt copii, în afară de acela pe care l-a avut cu fiul lui Stanislav-Felix, Jerzy Potocki.

Ca un omagiu frumuse┼úii so┼úiei sale Potocki ├«i construie┼čte un parc (ÔÇ×Gr─âdina lui VenusÔÇŁ), care, la vremea aceea, a costat suma de 15 milioane de zlo┼úi.

Se pare c─â, la un moment dat, Potocki intrase sub influen┼úa misticismului ┼či a asocia┼úiei secrete a ÔÇ×Ilumina┼úilorÔÇŁ polonezi, ceea ce s-a ├«nt├ómplat ┼či cu Zofia.

├Än martie 1805, Potocki moare ┼či, cu ajutorul guvernatorului ┼úarist Nikolai Novosiltsov, care de asemenea ├«i fusese amant, Zofia c├ó┼čtig─â integral drepturile de mo┼čtenire.

Devotat─â copiilor 

├Än continuare, Zofia ├«nceteaz─â rela┼úia cu  fiul vitreg al lui Stansilas ┼či se va ocupa cu cre┼čterea ┼či educa┼úia copiilor s─âi ┼či cu activit─â┼úi caritabile. Ultimii ani de via┼ú─â sunt destul de neclari. ├Än tot cazul, p─âstreaz─â rela┼úia cu Potemkin p├ón─â la moartea acestuia. Se pare c─â ┼či ea a intrat sub influen┼úa misticismului ┼či c─â d─â dovad─â de semne de demen┼ú─â, probabil urmare a vie┼úii aventuroase pe care o dusese.

Are probleme cu s─ân─âtatea ┼či ├«ncearc─â s─â se trateze la Berlin, unde moare la 27 noiembrie 1822. Este ├«nmorm├óntat─â la Uman dup─â o  ceremonie fastuoas─â. Este transportat─â ├«ntr-o calea┼čc─â ├«mpodobit─â, fiind ├«mbr─âcat─â ├«ntr-o frumoas─â rochie. 

├Än 1877, morm├óntul este deteriorat de un cutremur ┼či, prin demersurile fiicei sale, Olga, Zofia ├«┼či g─âse┼čte l─âca┼čul de veci ├«n cripta bisericii din Talnoe, ├«n actuala Ucrain─â.

Zofia a avut numero┼či urma┼či cu cei doi so┼úi ai ei, de Witte ┼či Potocki, dar ┼či al┼úi copii nelegitimi. Cele dou─â fiice ale sale, care se pare c─â ├«i mo┼čteniser─â frumuse┼úea, s-au c─âs─âtorit cu reprezentan┼úi ai aristocra┼úiei ruse:contesa Sophia cu un membru al familiei Kiselev, iar Olga (1802-1861) cu Nar├ó┼čkin.

O alt─â soart─â a avut-o unul din fii Zofiei amestecat ├«n mi┼čc─ârile revolu┼úionare din Rusia, ceea l-a f─âcut pe ┼úarul Nicolae I s─â-i confi┼čte propriet─â┼úile. ╚śi totu┼či, ├«n ciuda acestei abunden┼úei de informa┼úii privitoare la biografia Zofiei Potocka, r─âm├ón o serie de aspecte ale acesteia nu pe deplin elucidate ┼či unele ├«ntreb─âri deschise: ÔÇ×Curtezan─â sau nimfoman─âÔÇŁ ?

ÔÇŽse ├«ntreab─â unul din biografii Zofiei. ├Äntrebarea pare legitim─â dac─â avem ├«n vedere num─ârul mare de b─ârba┼úi cu care a ├«ntre┼úinut rela┼úii. Aceast─â alternativ─â o prive┼čte ┼či pe ├«mp─âr─âteasa Bizan┼úului, Theodora.

F─âr─â ├«ndoial─â Zofia era de o frumuse┼úe deosebit─â, fapt remarcat de numero┼či dintre contemporanii s─âi, dintre care un martor ocular scrie:ÔÇ×Era frumoas─â ca un vis, un copil al unei ┼ú─âri din sud. Frumuse┼úea ei era admirat─â de to┼úi aceia care au v─âzut-o, aprindea focul ├«n inimile b─ârba┼úilor ┼či trezea invidia femeilorÔÇŁ.

├Äntr-o scriere a vremii intitulat─â ÔÇ×Jurnalul unui nobilÔÇŁ,  i se face un portret la v├órsta de 50 de ani, c├ónd majoritatea femeilor sun deja ÔÇ×trecuteÔÇŁ:ÔÇ×Nu ├«┼či pierduse din prospe┼úime ┼či vigoare, avea reputa┼úia  unei femei foarte frumoase. Era ├«nalt─â, gra┼úioas─â, ├«ntotdeauna extrem de bine pus─â la punct. Exista o demnitate afectat─â ├«n comportamentul ei care ├«┼či p─âstra familiaritatea ├«n limitele unei bune cre┼čteri. Ochii ei negrii erau plini de expresie ┼či vivacitate. Un z├ómbet pl─âcut juca pe buzele ei care descoperea cei mai frumo┼či din┼úiÔÇŁ.

Frumuse┼úea sa i-a impresionat bine├«n┼úeles pe pictori, fiind unul din  femeile epocii cel mai des portretizat─â. Cel mai cunoscut dintre aceste portrete intitulat ÔÇ×Zofia Potocka. Contesa Zamoyska (?) apar┼úine pictorului german Franz Xavier Winterhalter (1805-1873), realizat ├«n jurul anului 1780, deci c├ónd Zofia avea 20 de ani. Acesta consemneaz─â:ÔÇ×Era extrem de t├ón─âr─â ┼či frumoas─âÔÇŁ.

De-a lungul vremii ┼či-a atribuit diferite nume ├«n func┼úie de societatea ├«n care se afla:Zofia Clavone, dup─â numele de fat─â, contesa Zofia Konstantinova Potocka ├«n Rusia, Sophie de C├ęlice ├«n Fran┼úa, dar cel mai cunoscut dintre toate era contesa Zofia Potocka, titlul pe care l-a c─âp─âtat de so┼úul ei, nobil polonez. 

├Än afar─â de cei doi so┼úi, a avut numero┼či aman┼úi ┼či copii nelegitimi, aproape ├«n fiecare ┼úar─â pe unde a trecut:regele Charles X, viitorul rege Louis XVIII, contele  Jean-Baptiste du Barry (Fran┼úa), prin┼úul Jozef Antoni Poniatowski (Polonia),   guvernatorul Nikolai Novosiltsev, Nikolai Saltykov (Rusia). A ├«ntre┼úinut o rela┼úie ├«ndelungat─â cu fiul s─âu vitreg, Jerzy Potocki, cu care a avut ┼či un fiu.

Dar desigur amantul care  a avut cea mai mare influen┼ú─â asupra destinului Zofiei a fost prin┼úul Potiomkin pe care ├«l numea cu modestie ÔÇ×fratele meu mai mareÔÇŁ.

Aventurier─â sau spioan─â ?

Se pare c─â Zofia l-a cunoscut pe Potiomkin ├«n timpul r─âzboiului ruso-turc (1787ÔÇô1792), ├«n 1789, cu ocazia unul bal la Petersburg, iar rela┼úia lor a durat p├ón─â la moartea acestuia. A fost introdus─â ca ÔÇ×metres─â oficial─âÔÇŁ a lui Potiokin ├«n timpul unei vizite la Petersburg, ├«n 1791. Dup─â moartea lui Potemkin, Zofia a devenit indezirabil─â la Curtea ┼úarinei. 

Nu a fost vorba doar de o rela┼úie amoroas─â, ci ┼či de una deÔÇŽ spionaj, c─âci Potemkin a ├«ns─ârcinat-o pe Zofia s─â participe la  ac┼úiunile re┼úeaua de agen┼úi pe care cesta o ├«ntre┼úinea ├«n Polonia de sud ├«n vederea ob┼úinerii de informa┼úii despre rela┼úiile dintre Polonia ┼či Turcia, deosebit de pre┼úioase pentru desf─â┼čurarea r─âzboiului. De fapt, aceast─â ├«ns─ârcinare a primise so┼úul Zofiei, Potocki, ┼či probabil ea ┼či-a dat concursul la desf─â┼čurarea ei. 

Ideea despre ÔÇ×colaborareaÔÇŁ informativ─â dintre Zofia ┼či Potiomkin  a avut o circula┼úie destul de mare ├«n epoc─â ┼či ├«n perioadele care au urmat, aliment├ónd convingerea c─â ea a fost o ÔÇ×mare spioan─âÔÇŁ. De fapt, m─ârturiile scrise ale contemporanilor despre aceast─â rela┼úie sunt destul de pu┼úine. Cel care a contribuit la  reactualizarea acestei idei a fost istoricul ┼či jurnalistul englez Simon Jonathan Sebag Montefiore care, ├«ntr-un volum ap─ârut ├«n 2005, scrie despre contesa Sophia Potocka, numit─â ┼či ÔÇ×frumoasa grecoaic─âÔÇŁ, ÔÇ×cea mai scump─â femeie ├«n EuropaÔÇŁ, c─â a fost ÔÇ×spioan─â ┼či curtezan─âÔÇŁ, una din ultimele amante ale lui Potemkin chiar ├«nc─â ├«nainte s─â se fi c─âs─âtorit cu contele polonez Potocki . Se pare c─â Potemkin i-a dat ┼či o proprietate ├«n Crimeea. ├Än general, Zofia ÔÇ×a dob├óndit o avere uria┼č─âÔÇŁ. Activit─â┼úile informative ale Zofiei ar fi ├«ncetat odat─â cu moartea lui Potiomkin.

├Än tot cazul este greu de admis c─â Zofia Potocka a fost o simpl─â aventurier─â, care ÔÇ×s-a jucat cu inima b─ârba┼úilorÔÇŁ. Consecven┼úa cu care s-a implicat (voit sau nu !) ├«n activit─â┼úi informative, faptul c─â a avut de c├ó┼čtigat pe plan social ┼či material de pe urma acestor ac┼úiuni, au f─âcut ca ea s─â se ├«nscrie  ├«n ÔÇ×galeria spioanelorÔÇŁ. 

ÔÇ×Mo┼čtenireaÔÇŁ Zofiei

Despre Zofia Potocka au fost publicate o serie de lucr─âri datorate mai ales unor istorici polonezi care se refer─â mai ales la rela┼úia ei cu Potiomkin, afirm├óndu-se chiar c─â a fost personajul care, ├«n acea perioad─â, a contribuit substan┼úial la cunoa┼čterea Poloniei pe plan interna┼úional.  

├Än tot cazul, ├«n unele din acest lucr─âri se remarc─â faptul c─â ÔÇ×via┼úa sa a fost ├«nv─âluit─â ├«n misterÔÇŁ ┼či c─â ÔÇ×Renumit─â pentru intelectul ei str─âlucit, viclean─â ┼či lipsit─â de remu┼čc─âri, Zofia Potocka a condus o re┼úea de spionaj cu o ingeniozitate absolut─âÔÇŁ.

C─â personalitatea Zofiei Potocka a reintrat ├«n actualitate ne-o dovede┼čte ┼či romanul romanul ÔÇ×Garden of VenusÔÇŁ  de Eva Stachniak, ap─ârut ├«n 2005, bazat pe biografia sa. Ideea principal─â a acestei lucr─âri este c─â  Zofia a f─âcut parte din galeria de femei-spioane care ┼či-a schimbat statutul prin ÔÇ×frumuse┼úea, inteligen┼úa ┼či  viclenia eiÔÇŁ. Dup─â p─ârerea acestei autoarei, aceast─â femeie frumoas─â "a folosit darurile pe care le-au primit de la Dumnezeu"-┼či le-a folosit foarte bineÔÇŁ. ├Än tot cazul, dac─â admitem c─â Zofia a fost ├«ntr-adev─âr o ÔÇ×mare spioan─âÔÇŁ, trebuie s─â recunoa┼čtem c─â ea a dob├óndit o pozi┼úie social─â mai ├«nalt─â dec├ót alte femei care s-au ilustrat ├«n acest domeniu.

Dup─â unele opinii ea poate fi considerat─â prima spioan─â interna┼úional─â din istorie. 

Dar chiar autoarea volumului amintit consider─â c─â ÔÇ×mo┼čtenireaÔÇŁ Zofiei este de fapt o ÔÇ×poveste complicat─âÔÇŁ, imaginea ei fiind departe de a fi clar─â,   c─âci legenda se amestec─â cu istoria, motiv pentru care ea poate fi considerat─â ├«ntr-adev─âr o predecesoare a Matei HariÔÇŽ