Dej, cronica unei mor┼úi nea┼čteptate jpeg

Dej, cronica unei mor┼úi nea┼čteptate

Liderul Rom├óniei a decedat din cauza cancerului hepatic ┼či pulmonar, pe 19 martie 1965, dup─â o evolu┼úie galopant─â a bolii. Moarte natural─â sau crim─â politic─â?

Decesul lui Gheorghiu-Dej, survenit pe 19 martie 1965, a fost cu totul nea┼čteptat. Problema succesiunii ├«n cercul liderilor rom├óni  a fost o chestiune de manevre de culise care-au durat mai pu┼úin de trei s─âpt─âm├óni.Semnele bolii au ap─ârut la Var┼čovia, ├«n ianuarie 1965. Re┼čedin┼úa ├«n care fusese g─âzduit l-a nemul┼úumit pe Gheorghiu-Dej.ÔÇ×Iat─â aten┼úia ce mi-o acord─â tovar─â┼čii polonezi!", s-a pl├óns el ┼čefului s─âu de cabinet atunci. ÔÇ×M-au g─âzduit ├«ntr-un club amenajat ├«n grab─â drept cas─â de oaspe┼úi! Nici c─âldur─â suficient─â nu are". ÔÇ×R─âcit" ┼či scuturat de frisoane, i-au instalat radiatoare ├«n dormitor, a povestit Paul Sfetcu (13 ani ├«n anticamera lui Dej, Curtea Veche, 2008).Grip─â f─âr─â leac├Än c─âl─âtoria cu trenul spre cas─â, ├«nvelit, spre mirarea ├«nso┼úitorilor, ├«ntr-o ┼čub─â groas─â, Dej s-a amuzat ┼či nu prea de glumele lui Silviu Brucan. ÔÇ×┼×ti┼úi ce urmeaz─â dup─â greut─â┼úile de cre┼čtere de care ne pl├óngem noi ├«n dezvoltarea economiei socialiste? Vine cre┼čterea greut─â┼úilor!"Cu spirite ca acestea ┼či laude me┼čte┼čugite, Tache, cum ├«i spuneau apropia┼úii, ├«ncerca s─â-l binedispun─â pe Dej. Din 1962, dup─â ├«ncheierea misiunii la ONU, Silviu Brucan fusese numit directorul Radioteleviziunii. Ziaristului cu veleit─â┼úi ┼či orgolii politice i se p─ârea ├«ns─â prea pu┼úin. Inclus ├«n comisiile tehnice de redactare a documentelor, Brucan tr─âgea pe-atunci sforile pentru a i se crea postul de consilier personal al lui Dej.La Bucure┼čti, Gheorghiu-Dej a stat c├óteva zile acas─â cu tratament pentru ÔÇ×gripa virotic─â" de care i se p─ârea lui c─â sufer─â. ÔÇ×Am r─âmas cu o r─âceal─â, cu o tuse care nu-mi mai trece", i s-a pl├óns lui Corneliu M─ânescu (Lavinia Betea, ÔÇ×Partea lor de adev─âr", 2008). Apoi a revenit la birou.Dublu cancer galopantDej suferise de pl─âm├óni din copil─ârie, iar ├«n 1963 i se extirpaser─â ni┼čte polipi din vezica urinar─â. Cancerul s─âu a fost diagnosticat ├«ns─â abia pe 2 martie 1965. Cu numai dou─â s─âpt─âm├óni ┼či trei zile ├«nainte de moarte. Atunci, echipa de speciali┼čti coordonat─â de ministrul S─ân─ât─â┼úii, Voinea Marinescu, a stabilit c─â sufer─â de cancer pulmonar ┼či hepatic. Cum a fost cu putin┼ú─â?Buletinul medical publicat dup─â decesul s─âu ┼či semnat de somit─â┼úi ale medicinei rom├óne┼čti, ├«n frunte cu ministrul S─ân─ât─â┼úii Voinea Marinescu, men┼úioneaz─â urm─âtoarele: ÔÇ×├Än a doua jum─âtate a lunii ianuarie 1965, tovar─â┼čul Gheorghe Gheorghiu-Dej a prezentat semnele unei afec┼úiuni pulmonare, cu tuse ┼či expectora┼úii reduse sero-muco-sangvinolente.Examenul sputei nu a ar─âtat nimic deosebit. La examenul radiologic s-a constatat un proces infiltrativ la nivelul hilului pulmonar drept. Controlul radiologic din prima decad─â a lunii februarie a ar─âtat persisten┼úa imaginii de infiltra┼úie a hilului pulmonar drept. Examenele radiologice de control efectuate ├«n a doua decad─â a lunii februarie au ar─âtat prezen┼úa unor forma┼úiuni cu aspect tumoral la nivelul hilului pulmonar drept.Tot ├«n aceast─â perioad─â se observ─â clinic o m─ârire rapid─â a ficatului ├«nso┼úit─â de subicter. Examenele clinice ┼či de laborator au eviden┼úiat prezen┼úa de forma┼úiuni tumorale hepatice.Consultat de un grup de medici str─âiniPe 2 martie 1965, examenele microscopice ale sputei au ar─âtat prezen┼úa de celule neoplazice. Pe baza datelor clinice ┼či de laborator s-a stabilit diagnosticul de neoplasm pulmonar ┼či hepatic.Av├ónd ├«n vedere gravitatea bolii diagnosticate, a fost invitat ├«n ┼úar─â un grup de speciali┼čti reputa┼úi din str─âin─âtate, hepatologi, pneumologi ┼či oncologi care au confirmat diagnosticul.Din cauza caracterului agresiv ┼či de diseminare a neoplaziei, boala a continuat s─â progreseze determin├ónd o evolu┼úie grav─â ┼či rapid─â cu instalarea unui icter intens ┼či a unei insuficien┼úe hepato-tumorale.├Än ziua de 19 martie, dup─â ora 16.00, starea bolnavului s-a ├«nr─âut─â┼úit brusc: cu toate ├«ngrijirile date, bolnavul a intrat ├«n stare de com─â ┼či a ├«ncetat din via┼ú─â la ora 17.43".Opinia public─â a fost a┼čadar informat─â c─â, dup─â revenirea de la Var┼čovia, Dej a fost monitorizat continuu de medici, care nu ┼či-au dat seama de gravitatea bolii. Nici examenele radiologice ┼či de laborator n-au relevat cumplita boal─â.┼×i, dintr-odat─â,   dou─â organe vitale-pl─âm├ónii ┼či ficatul-intr─â, simultan, ├«n cursa galopant─â c─âtre inevitabil. Moarte natural─â sau cancer provocat prin iradiere de sovieticii care-l urau?-a fost o ├«ntrebare al c─ârei r─âspuns anim─â ├«nc─â dezbaterea istoric─â.C─âci ÔÇ×spe┼úialn├«i cabinet" - laboratorul ├«nfiin┼úat ├«nc─â din vremea lui Lenin de serviciile speciale  pentru distrugerea indezirabililor din ┼úar─â ┼či str─âin─âtate pe c─âi care s─â par─â mor┼úi naturale - are o istorie ce-┼či v─âde┼čte continuitatea. Elocvent este cazul lui Alexandr Litvinenko, agent FSB care, iradiat cu poloniu, a decedat ├«n 2006, ├«n Marea Britanie.Controlul situa┼úieiM─ârturiile apropia┼úilor coincid toate ├«n surpriza gravit─â┼úii bolii ┼či evolu┼úiei sale galopante. Semnul c─â se ├«nt├ómpl─â ceva grav a fost dat familiei de una dintre g─ârzile de corp. Care-a telefonat Lic─âi Gheorghiu, fata lui Dej, aflat─â atunci ├«ntr-o excursie ├«n Suedia.Dup─â regulament, ├«nso┼úitorul lui Dej va fi raportat ├«nt├ói superiorilor din serviciul de paz─â ┼či protec┼úie al demnitarilor. Mai mult dec├ót probabil, ├«nso┼úitorul va fi dat telefon fiicei lui Dej la comanda superiorilor.├Änainte de a-i fi informat pe ceilal┼úi membri ai Biroului Politic, ministrul de Interne, Dr─âghici, ├«i va fi spus noutatea prietenului s─âu, Nicolae Ceau┼čescu. Dup─â ce echipa de medici francezi ┼či-a dat verdictul, ├«n Biroul Politic s-a decis ca bolnavul spitalizat acas─â s─â fie vizitat, pentru a nu-l obosi prea mult, doar de doi oameni. Maurer care s─â-l informeze pe probleme externe ┼či Ceau┼čescu pe intern.  De la acest prim e┼čalon al partidului ├«n jos, boala lui Dej a fost secret absolut.

Dej (centru) ┼či ├«nc─â fidelul s─âu ucenic, Ceau┼čescu (st├ónga)

image

Pe 5 martie, cu prilejul alegerilor de deputa┼úi, s-a f─âcut ultima ├«nregistrare televizat─â. Iar peste trei zile, Dej a ie┼čit ultima dat─â ├«n public. Primul cet─â┼úean al ┼ú─ârii a votat spre sear─â, ├«ncerc├óndu-se astfel mascarea efectelor bolii. ├Än fa┼úa sec┼úiei de votare nr. 19 Grivi┼úa Ro┼čie a fost tras ├«n ritualul unei hore, spre spaima celor care-i cuno┼čteau starea.A f─âcut o fotografie de grup, reprodus─â pe prima pagin─â din ÔÇ×Sc├«nteia" de-a doua zi. ├Än st├ónga lui Dej, pe primul r├ónd, s-au plasat Gheorghe Maurer, Nicolae Ceau┼čescu ┼či Chivu Stoica. Din camera de spital amenajat─â la re┼čedin┼úa personal─â, Dej n-a mai ie┼čit dec├ót pentru ultimul drum.63de ani este v├órsta la care a murit Gheorghe Gheorghiu-Dej."├Än ziua de 19 martie, dup─â ora 16.00, starea bolnavului s-a ├«nr─âut─â┼úit brusc: cu toate ├«ngrijirile date, bolnavul a intrat ├«n stare de com─â ┼či a ├«ncetat din via┼ú─â la ora 17.43."Voinea Marinescu ministrul S─ân─ât─â┼úiiVocea ┼či respira┼úia lui Dej, alterate de boal─âAranjamentele succesiunii s-au f─âcut ├«n doar dou─â s─âpt─âm├óni ┼či jum─âtate-intervalul dintre comunicarea diagnosticului lui Dej membrilor Biroului Politic ┼či deces. Pentru acest mare eveniment din istoria PCR nu avem documente. Nici reglement─âri ├«n statutul partidului.Noul conduc─âtor n-a fost ├«ns─â ÔÇ×ales", cum precizau documentele oficiale, de c─âtre Biroul Politic sau Comitetul Central al PMR. Consecin┼ú─â a unor manevre de culise, desemnarea lui Ceau┼čescu a fost pur ┼či simplu anun┼úat─â apoi de c─âtre Maurer ┼či aprobat─â, disciplinat ┼či unanim, de ceilal┼úi. ├Än reconstruc┼úia algortimului ├«nsc─âun─ârii lui Ceau┼čescu, am optat pentru informa┼úiile provenite din surse directe ┼či coroborarea acestora cu motiva┼úiile protagoni┼čtilor derivate din proiectele politice ├«n curs. M─ârturiile lor atest─â dorin┼úa unui succesor pe linia Declara┼úiei din 1964, ├«n elaborarea c─âreia se implicaser─â to┼úi. Ideea continuit─â┼úii politicii lui Gheorghiu-Dej de c─âtre Ceau┼čescu a fost comentat─â, de altfel, prompt de presa str─âin─â.ÔÇ×Ceau┼čescu s-a ar─âtat un sus┼úin─âtor entuziast al politicii economice na┼úionaliste a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care a ├«ncurcat bine de tot planurile Moscovei ├«n leg─âtur─â cu CAER ┼či l-a sprijinit la fel de entuziast pe predecesorul s─âu ├«n inten┼úia lui de a ob┼úine un maxim de independen┼ú─â rom├óneasc─â din conflictul dintre Moscova ┼či Beijing", consemna, spre exemplu, un ziar olandez. Secret de stat├Än pofida unor ÔÇ×dezv─âluiri" din surse intermediare, boala lui Dej a fost ┼úinut─â secret ┼či pentru e┼čalonul doi al partidului. Paul Niculescu-Mizil, ├«n acel moment ┼čeful sec┼úiei Agita┼úie ┼či Propagand─â a CC al PMR, a aflat, dup─â propria m─ârturie, c─â Dej e bolnav abia ├«n 5 martie (ÔÇ×O istorie tr─âit─â", Editura enciclopedic─â, 1997). R─âspunz─âtor de ├«nregistrarea cuv├ónt─ârii liderului cu prilejul alegerilor pentru MAN, Niculescu-Mizil a fost rugat s-o repete.Vocea ┼či respira┼úia lui Dej erau alterate de boal─â. Din dou─â ├«nregistr─âri cu defecte s-a colat una bun─â.  Abia ├«n 18 martie, ├«n prima pagin─â a ÔÇ×Sc├«nteii", a fost publicat un buletin medical. Gheorghiu-Dej, s-a anun┼úat cu o zi ├«nainte de moarte, sufer─â de-o afec┼úiune pulmonar─â, agravat─â prin apari┼úia de complica┼úii hepatice cu icter ┼či insuficien┼ú─â hepatic─â. Se aplic─â tratament corespunz─âtor, lini┼čtea comunicatul.Cu numai dou─â zile ├«nainte de deces, fusese informat activul de partid de boala lui Dej ├«n plenara CC al PCR din 17 martie 1965. Comitetul Central i s-a adresat cu ur─âri de ├«ns─ân─âto┼čire printr-o scrisoare. Dat─â publicit─â┼úii cu o zi ├«naintea mor┼úii, a ├«nsemnat o preg─âtire a popula┼úiei pentru schimbare.

ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇť i-a urat s─ân─âtate chiar ├«n ziua mor┼úiiDin cronica lui Paul Niculescu-Mizil, atunci protejatul lui Ceau┼čescu, reiese c─â evenimentele s-au ┼úinut lan┼ú, f─âr─â pauze de reflec┼úii. Cu o zi ├«naintea mor┼úii lui Dej a fost convocat, ├«n prima sesiune, plenul MAN. Proasp─ât mandata┼úii deputa┼úi au luat act de scrisoarea bolnavului Gheorghiu-Dej care le mul┼úumea pentru alegerea, ├«n absen┼ú─â, ├«n func┼úia de pre┼čedinte al Consiliului de Stat. I-au adresat, la r├óndu-le, ur─âri de grabnic─â ├«ns─ân─âto┼čire, ca ┼či CC al PMR. ÔÇ×Scrisorile" le-a publicat ÔÇ×Sc├«nteia" ├«n chiar ziua mor┼úii lui Dej.Propunerea deputatului ceau┼čescu├Än 18 ianuarie 1965, MAN  validase ├«n func┼úia suprem─â de pre┼čedinte al Consiliului de Stat  pe Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ion Gheorghe Maurer a fost reconfirmat pre┼čedinte al Consiliului de Mini┼čtri, iar ┼×tefan Voitec, pre┼čedintele MAN. Propunerea pentru Gheorghiu-Dej venise din partea deputatului Ceau┼čescu.Ginerele lui Dej, Gheorghe R─âdoi, a fost avansat din func┼úia de ministru al Construc┼úiilor de Ma┼čini ├«n cea de vicepre┼čedinte al Consiliului de Mini┼čtri. Peste c├óteva luni va fi ├«ns─â retrogradat ca director al ├Äntreprinderii ÔÇ×Autobuzul" Bucure┼čti.Odat─â creat─â aceast─â stabilitate, ├«n paginile ÔÇ×Sc├«nteii" s-a publicat primul comunicat asupra s─ân─ât─â┼úii conduc─âtorului partidului. Astfel, pe 19 martie 1965, chiar ziua mor┼úii lui Dej, ÔÇ×Sc├«nteia" transmitea telegramele cu ur─âri de grabnic─â ├«ns─ân─âto┼čire semnate de colective de oameni ai muncii ┼či diverse personalit─â┼úi. Din exterior, a fost publicat─â una singur─â-telegrama lui Mao Tze-dun, marele prieten chinez.