Ce credea Maxim Gorki despre adev─ârata fa╚Ť─â a Revolu╚Ťiei Ruse jpeg

Ce credea Maxim Gorki despre adev─ârata fa╚Ť─â a Revolu╚Ťiei Ruse

Maxim Gorki este una dintre cele mai importante personalit─â╚Ťi artistice ╚Öi intelectuale ruse╚Öti asociate Revolu╚Ťiei din 1917. El a r─âmas, pe toat─â durata de via╚Ť─â a Uniunii Sovietice, un simbol al Revolu╚Ťiei ╚Öi a fost imaginea artistului revolu╚Ťionar. ├Äns─â ├«n ce m─âsur─â era el de acord cu viziunea lui Lenin ╚Öi cu ├«ntregul experiment sovietic? Mai pu╚Ťin dec├ót credem.

├Än gama de portrete ale eroilor sovietici idolatriza╚Ťi ├«n toate ╚Öcolile ╚Öi bibliotecile sovietice, Maxim Gorki era mereu cel care avea onoarea de a fi plasat l├óng─â Lenin. Asta deoarece Gorki a fost un simbol al culturii sovietice, era considerat primul mare scriitor rus al proletariatului, prieten de-o via╚Ť─â al bol╚Öevicilor ╚Öi fondator al realismului socialist, doctrina artistic─â a regimului.

Cultul lui Maxim Gorki s-a n─âscut chiar ├«n perioada vie╚Ťii sale, c├ónd s-au f─âcut ╚Öi c├óteva filme despre tinere╚Ťea sa. Tot atunci, principala strad─â din Moscova a primit numele sau, iar ora╚Öul s─âu natal a fost redenumit Gorki.

A existat ├«ns─â ╚Öi un alt Gorki, cel din spatele mitului, pe care publicul sovietic nu avea voie s─â-l cunoasc─â. ├Än prezent, deschiderea arhivelor sovietice a scos la iveal─â o figur─â mult mai complex─â ╚Öi mai tragic─â dec├ót cea prezentat─â ├«n colec╚Ťiile cenzurate ale operelor sale. Din opera sa jurnalistic─â, cunoscut─â de mult─â vreme ├«n Occident, ╚Öi din coresponden╚Ťa bogat─â ├«ngropat─â ├«n arhive, reiese clar c─â Maxim Gorki nu a fost cel mai fidel dintre bol╚Öevici, c─â avea ├«ndoieli cu privire la revolu╚Ťie ╚Öi c─â direc╚Ťia regimului dup─â 1917 l-a ├«mpins ├«n exil patru ani mai t├órziu, de unde se ├«ntoarce abia ├«n 1928, numai pentru a deveni un prizoner al regimului stalinist pe care nu ├«l sprijinea.

Gorki ╚Öi Lenin:artistul ╚Öi revolu╚Ťionarul

Gorki ├«l cunoa╚Öte pe Lenin ├«n 1902. Avea atunci 34 de ani ╚Öi era deja cunoscut ├«n cercurile marxiste ale intelighen╚Ťiei din Petersburg. Era primul scriitor de calitate care a plecat din lumea urban─â a proletariatului, a ho╚Ťilor ╚Öi vagabonzilor. Tocmai de aceea clasei muncitoare i-a fost foarte u╚Öor s─â se identifice cu pove╚Ötile lui Gorki, pentru c─â ele izvorau din via╚Ťa lor zilnic─â ╚Öi capturau spiritul de sfidare ╚Öi revolt─â care caracteriza aceast─â lume.

Gorki a folosit banii primi╚Ťi din scris pentru a-i finan╚Ťa pe social-democra╚Ťi, dar rela╚Ťiile sale cu aripa bol╚Öevic─â a partidului, mai ales cu liderul s─âu, nu au fost niciodat─â foarte clare.

Ca ├«n cazul altor intelectuali, angajamentul lui Gorki fa╚Ť─â de revolu╚Ťie era romantic ╚Öi idealist. El vedea ├«n revolu╚Ťie lupta spiritului uman pentru libertate, fr─â╚Ťie ╚Öi progres spiritual. Avea o viziune preponderent umanist─â, care avea ├«n centru individul, motiv pentru care Gorki n-a putut niciodat─â s─â accepte disciplina de fier sau dogmatismul ├«ngust al bol╚Öevicilor. De aceea, nu li s-a al─âturat  niciodat─â ├«n mod oficial, iar personajele din pove╚Ötile sale luptau pentru libertate ╚Öi demnitate ├«n felul lor, dar nu f─âceau parte dintr-un proletariat organizat.

De╚Öi Gorki ├«l iubea pe Lenin pentru intelectul s─âu, pentru conducerea carismatic─â ╚Öi ╚Öarmul personal, el dispre╚Ťuia modul ├«n care liderul bol╚Öevic ├«ncerca s─â comprime diversitatea vie╚Ťii umane ├«n teoriile sale abstracte. ├Ämpreun─â cu Bogdanov ╚Öi Lunacearski, al╚Ťi doi teoreticieni culturali ai social-democra╚Ťilor ru╚Öi, Gorki a avut o confruntare cu Lenin ├«n 1910-1911, atunci c├ónd cei trei se ├«nt├ólneau cu muncitori la vila sa pe insula Capri, unde ├«ncercau s─â-i educe. Lenin nu recuno╚Ötea poten╚Ťialul muncitorilor ca for╚Ť─â cultural─â independent─â ╚Öi accentua rolul lor de cadre disciplinate ale Partidului. Dar Gorki ╚Öi colegii s─âi considerau c─â avansul cultural ╚Öi spiritual al clasei muncitoare trebuie s─â devin─â for╚Ťa directoare a revolu╚Ťiei. Pentru ei, marxismul era o form─â de religie, cu umanitatea ├«n loc de Fiin╚Ť─â Suprem─â ╚Öi colectivismul ├«n locul Sf├óntului Duh, tem─â dezvoltat─â ulterior de Gorki ├«n Confesiune, roman ├«n care eroul, Matei, ├«l descoper─â pe Dumnezeu prin camaraderie.

Respingerea violen╚Ťei revolu╚Ťionare

Accentul pe care Gorki ├«l punea pe misiunea civilizatoare a revolu╚Ťiei l-a adus ├«n conflict cu Bol╚Öevicii ├«n 1917. I-a acuzat pe ace╚Ötia de a fi trezit violen╚Ťa mul╚Ťimii, fapt ce, considera el, putea arunca Rusia ├«ntr-o nou─â epoc─â ├«ntunecat─â a haosului barbar.

Revolu╚Ťia din Februarie a dezl─ân╚Ťuit un val de furie ╚Öi dorin╚Ť─â de r─âzbunare ├«mpotriva tuturor lucrurilor asociate Vechiului Regim:mul╚Ťimiile atacau ├«nchisori, sec╚Ťii de poli╚Ťie, distrugeau vechile statui ╚Öi embleme ╚Ťariste, vandalizau palate ╚Öi libr─ârii. Gorki a fost martor direct al acestor distrugeri, pe care le-a condamnat ├«n mod repetat ├«n articolele sale de pres─â din 1917-1918. ├Än opinia sa, nu exista nicio revolu╚Ťie social─â, c─âci nu puteai detecta niciun avans spiritual ├«n violen╚Ťa de pe str─âzi, ├«n dezvoltarea antisemitismului sau a pornografiei regale (pove╚Ötile despre Rasputin ╚Öi ├Ämp─âr─âteas─â) care au urmat pr─âbu╚Öirii regimului. Ceea ce oamenii numeau revolu╚Ťie, spunea Gorki, nu era altceva dec├ót o izbucnire a ÔÇ×instinctelor zoologiceÔÇŁ, a urii ├«ntunecate ╚Öi antice ale societ─â╚Ťii, trezite de violen╚Ťa r─âzboiului ╚Öi retorica bol╚Öevicilor, fapt ce amenin╚Ťa s─â distrug─â f─âr├óma de civiliza╚Ťie rus─â.

Pesimismul lui Gorki izvora, bine├«n╚Ťeles, din perspectiva unui om al c─âr╚Ťilor dezgustat de violen╚Ť─â sub toate formele sale. El judeca revolu╚Ťia dup─â modul ├«n care aceasta corespundea propriilor sale idealuri umaniste. ├Äns─â vocea lui Gorki n-a avut for╚Ťa necesar─â de a se face auzit─â. Intelighen╚Ťia de st├ónga a acceptat ideea c─â violen╚Ťa era un impuls natural al poporului asuprit ╚Öi c─â era justificat─â din perspectiva ╚Ťelurilor mai mari ale revolu╚Ťiei. Unii considerau chiar c─â distrugerea complet─â a vechii Rusiei putea fi o form─â de exorcizare a trecutului p─âc─âtos, din care se poate na╚Öte o lume nou─â, mai bun─â.

Pentru Gorki ├«ns─â, sabia era sabie, violen╚Ťa era violen╚Ť─â ╚Öi nimic mai mult. ├Äntr-un discurs scris pentru aniversarea Revolu╚Ťiei din Februarie (nepublicat ├«n epoc─â!), el scria urm─âtoarele:

O revolu╚Ťie e o revolu╚Ťie doar atunci c├ónd se produce ca o expresie natural─â ╚Öi puternic─â a for╚Ťei creative a popoarelor. Dac─â, ├«ns─â, revolu╚Ťia e doar o eliberare a instinctelor poporului, acumulate prin sclavie ╚Öi asuprire, atunci aceasta nu e o revolu╚Ťie, ci doar o revolt─â a urii ╚Öi r─âut─â╚Ťii;este incapabil─â de a ne schimba vie╚Ťile ╚Öi poate duce doar la am─âr─âciune ╚Öi la r─âu. Oare chiar putem spune c─â, la un an de la Revolu╚Ťia Rus─â, oamenii au devenit mai buni, mai inteligen╚Ťi ╚Öi mai one╚Öti? Nu, nimeni nu poate spune asta. Tr─âim ├«n continuare a╚Öa cum tr─âiam pe vremea monarhiei, cu acelea╚Öi obiceiuri, acelea╚Öi prejudicii, aceea╚Öi prostie ╚Öi aceea╚Öi spurc─âciune. L─âcomia ╚Öi r─âutatea care ne-au fost insuflate de vechiul regim sunt ├«nc─â ├«n noi. Oamenii ├«nc─â se fur─â ╚Öi se ├«n╚Öal─â unii pe al╚Ťii, a╚Öa cum au f─âcut-o dintotdeauna. Noii birocra╚Ťi iau mit─â a╚Öa cum o f─âceau ╚Öi cei vechi ╚Öi ├«i trateaz─â pe oameni cu ├«nc─â ╚Öi mai mult─â grosol─ânie ╚Öi dispre╚Ť.

Gorki, salvatorul intelectualilor

Gorki credea c─â doar intelighen╚Ťia poate salva revolu╚Ťia ca for╚Ť─â civilizatoare ╚Öi constructiv─â. ├Än timpul R─âzboiului Civil, s-a folosit de leg─âturile cu Bol╚Öevicii pentru a salva mul╚Ťi intelectuali de la foamete ╚Öi persecu╚Ťie. A pus bazele unui refugiu al scriitorilor la Petrograd, apoi a ├«nfiin╚Ťat ╚Öi o Cas─â a Arti╚Ötilor. De asemenea, Gorki ╚Öi-a ├«nfiin╚Ťat propria editur─â pentru a tip─âri edi╚Ťii de mas─â ale clasicilor, ajut├óndu-i astfel de pe scriitori, jurnali╚Öti, academicieni, arti╚Öti, pe care ├«i angaja ├«n calitate de editori ╚Öi traduc─âtori. Era mai degrab─â o organiza╚Ťie de caritate, nu o afacere.

Intelighen╚Ťia anti-bol╚Öevic─â ├«l acuza ├«ns─â pe Gorki de ipocrizie. Pentru ei, Gorki poza ├«n campion al poporului ╚Öi al intelighen╚Ťiei ├«n timp ce-i sprijinea, de fapt, pe asupritorii lor. Adev─ârul este ├«ns─â ceva mai complicat. ├Äntr-adev─âr, Gorki beneficia de o pozi╚Ťie privilegiat─â ├«n cadrul regimului, dar ├«n acela╚Öi timp, el a ├«ncercat s─â-╚Öi foloseac─â influen╚Ťa pentru a modera politica Bol╚Öevicilor ╚Öi pentru a salva c├ót mai mul╚Ťi oameni.

Foto: Gorki, Kaganovici, Voro╚Öilov, Stalin (1931)

800px Gorkiy Kaganovich Voroshilov Stalin 0 jpg jpeg

Ce l-a for╚Ťat pe Gorki s─â plece ├«n exil?

├Äns─â p├ón─â ├«n 1921, acest echilibru precar devenise deja imposibil de sus╚Ťinut. ├Än─âbu╚Öirea revoltei marinarilor de la Kronstadt, pe care scriitorul o sus╚Ťinuse, a demonstrat c─â Bol╚Öevicii nu aveau s─â se abat─â de la dictatura violent─â, ├«n pofida protestelor din partea suporterilor vechi. Teroarea Ro╚Öie continua nestingherit─â, culmin├ónd cu procesul spectacol al Partidului Socialist-Revolu╚Ťionar (din care f─âcea parte ╚Öi so╚Ťia lui Gorki).

├Än acea perioad─â, Gorki ├«i bombarda pe bol╚Öevici cu scrisori din ce ├«n ce mai dure. ╚Üinta principal─â a furiei sale era Zinoviev, ╚Öeful de partid de la Petrograd, care ordonase arestarea a zeci de intelectuali din ora╚Ö, precum ╚Öi supravegherea lui Gorki. Moartea a doi mari poe╚Ťi, Blok ╚Öi Gumilev, din 1921, a fost ├«nc─â o lovitur─â dat─â rela╚Ťiilor dintre Gorki ╚Öi Bol╚Öevici, din cauza condi╚Ťiilor ├«n care ace╚Ötia muriser─â:lui Blok, suferind de o boal─â misterioas─â, i se interzisese s─â plece ├«n Finlanda pentru tratament (din ordinul lui Zinoviev), iar Gumilev a fost arestat de CEKA ╚Öi ├«mpu╚Öcat f─âr─â proces pentru o presupus─â implicare ├«ntr-o conspira╚Ťie monarhist─â.

Pic─âtura care a umplut paharul a fost foametea de la ├«nceputul anilor ÔÇÖ20 ╚Öi atitudinea regimului fa╚Ť─â de ea. Cauzat─â, ├«n principal, de politica agricol─â a bol╚Öevicilor ╚Öi confiscarea excesiv─â a produselor ╚Ť─âranilor, foametea a afectat milioane de oameni din regiunea Volga-Urali ├«n 1921. Gorki ╚Öi alte personalit─â╚Ťi publice au f─âcut un apel ├«n Occident pentru ajutoare, primite din partea Statelor Unite prin American Relief Administration, dar mul╚Ťi din cei care au participat la acest apel au fost ulterior aresta╚Ťi. Dup─â aceast─â poveste, Gorki decide ├«n sf├ór╚Öit s─â plece ├«n str─âin─âtate, lucru pe care Lenin ├«l sf─âtuia s─â-l fac─â de ceva vreme, teoretic din grija pentru s─ân─âtatea scriitorului, dar probabil pentru c─â se s─âturase de critica pe care acesta o aducea guvernului. Gorki devine astfel primul dintr-o serie lung─â de scriitori disiden╚Ťi for╚Ťa╚Ťi ├«n exil de c─âtre regimul sovietic.

Drama exilului

Pentru Gorki, exilul a fost o tortur─â. Chiar dac─â nu mai suporta s─â tr─âiasc─â ├«n Rusia Sovietic─â, el nici nu putea s─â tr─âiasc─â ├«n alt─â parte. Timp de mai mul╚Ťi ani a c─âl─âtorit prin Europa, suferind dup─â Rusia, ╚Öi s-a stabilit ├«n final ├«n Italia, la Sorrento.

├Än anii ÔÇÖ20, ceea ce l-a ╚Ťinut pe Gorki ├«n exil nu a fost neap─ârat natura regimului sovietic, c├ót politica sa ostil─â fa╚Ť─â de arte ╚Öi noua atitudine fa╚Ť─â de ╚Ť─âr─ânime (prin NEP). De╚Öi se opusese din totdeauna dictaturii bol╚Öevicii, Gorki a g─âsi totu╚Öi, ├«n final, o modalitate de a o justifica, ca un antidot necesar la anarhismul instinctiv al ╚Ť─âr─ânimii.

Atitudinea sa fa╚Ť─â de regimul sovietic s-a conturat mai bine dup─â moartea lui Lenin, pe care Gorki a regreatat-o profund. Dar scriitorul tot nu era preg─âtit s─â se ├«ntoarc─â ├«n Rusia, tem├óndu-se probabil de ceea ce avea s─â descopere acolo. ├Äl mai opreau ╚Öi ata╚Öamentul fa╚Ť─â de principiile libert─â╚Ťii ╚Öi demnit─â╚Ťii umane, precum ╚Öi faptul c─â succesul carierei sale artistice depindea acum de libertatea ╚Öi confortul din Occident.

├Äntre timp, ├«n Rusia, regimul sovietic realizase o lista a c─âr╚Ťilor contra-revolu╚Ťionare care trebuiau interzise ╚Öi scoase din libr─ârii (list─â ce includea lucr─âri de Platon, Nietzsche sau Tolstoi). Gorki a fost atunci profund indignat ╚Öi a redactat o scrisoare c─âtre conducerea de la Kremlin prin care renun╚Ťa la cet─â╚Ťenia sovietic─â (a distrus-o ├«ns─â din furie).

Rusia sovietic─â, r─âul cel mai mic?

├Än cele din urm─â, na╚Ťionalismul rus tradi╚Ťional a fost cel care l-a convins pe Gorki s─â se ├«ntoarc─â acas─â. El nu-i putea suporta pe emigran╚Ťii ru╚Öi, iar ace╚Ötia nu-l suportau pe el. Cu c├ót ace╚Öti emigran╚Ťi deveneau mai antisovietici, cu at├ót Gorki se apropia mai mult de regimul din URSS. Apoi, progresul fascismului ├«n Italia l-a f─âcut pe Gorki s─â renun╚Ťe la idealurile sale anterioare care formaser─â baza opozi╚Ťiei fa╚Ť─â de Bol╚Öevici, idealurile unei Europe ca for╚Ť─â istoric─â a progresului moral ╚Öi a civiliza╚Ťiei. Cu c├ót era mai deziluzionat de Europa fascist─â, cu at├ót era mai ├«nclinat s─â vad─â ├«n Rusia Sovietic─â un sistem superior din punct de vedere moral. Evident, Gorki nu f─âcea altceva dec├ót s─â se am─âgeasc─â, dar ├«n contextul din epoc─â putem ├«n╚Ťelege, ├«ntr-o oarecare m─âsur─â, logica sa.

Așadar, Gorki se întoarce în Rusia în 1928 și se restabilește definitiv acolo în 1932. În propaganda sa antioccidentală, Kremlinul a prezentat întoarcerea scriitorului drept o mare victorie.

Fiul rătăcitor a fost primit în Rusia cu onoruri, punând astfel bazele cultului lui Gorki. Toate aceste lucruri erau, evident, făcute pentru a-i câștia sprijinul.

Gorki, prins în lupta pentru putere

475px Joseph Stalin and Maxim Gorky 1931 1 jpg jpeg

Regimul sovietic la care s-a întors Gorki era atunci dezbinat între suporterii lui Stalin și suporterii aripii de dreapta, între care-i numim pe Buharin, Rîkov sau Tomski, care se opuneau politicii staliniste de colectivizare și industrializare.

├Än aceast─â lupt─â, Gorki s-a g─âsit prins la mijloc. Pe de o parte, el vedea ├«n politica dur─â a lui Stalin singura modalitate prin care Rusia se putea desp─âr╚Ťi de trecutul ╚Ť─âr─ânesc ├«napoiat, dar pe de alt─â parte, nu-l aprecia pe Stalin la nivel personal (╚Öi era prieten cu Buharin ╚Öi R├«kov) ╚Öi se opunea politicii sale privind literatura. Din ce reiese din sursele precare pe care le avem la dispozi╚Ťie, se pare c─â ├«ntre 1928 ╚Öi 1932, Gorki l-a sprijinit ├«ntr-o oarecare m─âsur─â pe Stalin, ├«ncerc├ónd ├«n acela╚Öi timp s─â-i ├«nfr├óneze politicile extremiste. Era acela╚Öi joc pe care l-a jucat cu Lenin ├«n 1917-1921. Astfel, Gorki reu╚Öe╚Öte s─â ob╚Ťin─â eliberarea multor persoane din lag─ârele de munc─â ╚Öi, se pare, l-ar fi convins pe Stalin s─â scrie faimosul articol prin care liderul condamna excesele oficialilor regimului din timpul primei campanii de colectivizare.

Pentru vechii săi camarazi, care se rupseseră complet de Rusia Sovietică, întoarcerea lui Gorki la Moscova a fost o trădare. Socialistul Viktor Serge l-a descris pe scriitor ca o figură tragic, un critic deschis al regimului sovietic care permisese cumva să fie adus la tăcere. Adevărul era însă mai complex, iar în asta rezidă tragedia lui Gorki.

La scurt─â vreme dup─â ├«ntoarcerea sa din 1932, Gorki a ├«nceput s─â cread─â c─â f─âcuse, poate, o gre╚Öeal─â. Se opunea regimului sovietic, dar ├«n acela╚Öi timp nu putea sc─âpa de el. Peste tot unde mergea, publicul ├«l adora, dar el se sim╚Ťea prizonier al acestei adul─âri. Cu toate acestea, sim╚Ťea c─â nu mai poate fugi din nou. ├Än plus, v├ónz─ârile c─âr╚Ťilor sale ├«n Occident sc─âzuser─â drastic, astfel c─â el era acum dependent financiar de regimul sovietic. ╚śi, nu ├«n ultimul r├ónd, Stalin nu i-ar fi permis niciodat─â s─â plece din nou ├«n str─âin─âtate.

Critici mascate la adresa regimului

├Än ultimii ani ai prizonieratului s─âu virtual ├«n Rusia Sovietic─â, Gorki a devenit un fel de ghimpe ├«n coasta lui Stalin. Scriitorul se opunea cultului personalit─â╚Ťii lui Stalin ╚Öi a g─âsit curajul de a refuza sarcina de a scrie un portet hagiografic al liderului sovietic (a╚Öa cum f─âcuse odat─â pentru Lenin). ├Än scrierile publice ale lui Gorki, citind printre r├ónduri, detect─âm un oarecare cinism fa╚Ť─âde regimul stalinist ÔÇô eseurile sale ├«mpotriva fascismului, de exemplu, pot fi citite ca o condamnare a tuturor formelor de totalitarism, iar ├«n scrierile sale private dispre╚Ťul fa╚Ť─â de Stalin este clar. Dup─â moartea sa, a fost descoperit un carnet ├«n care Gorki ├«l compara cu Stalin cu ÔÇ×un purice monstruosÔÇŁ, pe care ÔÇ× propaganda ╚Öi hipnoza fricii l-au m─ârit la propor╚Ťii incredibileÔÇŁ.

A ordonat Stalin asasinarea lui Gorki?

Exist─â dovezi care sugereaz─â c─â, ├«n 1934, Gorki ar fi fost implicat ├«ntr-un complot ├«mpotriva lui Stalin ├«mpreun─â cu R├«kov, Buharin, Yagoda ╚Öi Kirov. Dac─â este adev─ârat, atunci acest fapt explic─â asasinarea fiului lui Gorki ├«n acel an, cu siguran╚Ť─â la ordinele lui Stalin, c─âci acesta ar fi jucat rolul de mesager ├«ntre tat─âl s─âu ╚Öi Kirov. Tot astfel s-ar putea explica ╚Öi moartea lui Kirov, asasinat ├«n acela╚Öi an, ╚Öi chiar moartea scriitorului.

Circumstan╚Ťele mor╚Ťii lui Gorki r─âm├ón ├«nc─â un mister. S─ân─âtatea sa era din ce ├«n ce mai precar─â de c├ó╚Ťiva ani;pe l├óng─â vechea problem─â la pl─âm├óni, scriitorul suferea de inim─â ╚Öi de grip─â cronic─â.

Maxim Gorki moare, ├«ntr-un final, pe 17 iunie 1936, iar cei care i-au fost al─âturi ├«n acele zile au declarat c─â ar fi murit din cauze naturale. ├Äns─â doi ani mai t├órziu, ├«n timpul procesului spectacol din martie 1938, doi dintre doctorii lui Gorki au fost g─âsi╚Ťi vinovat pentru moartea sa (prin administrarea unor doze fatale de medicamente gre╚Öite) la ordinele lui Iagoda, ca parte a unui ÔÇ×complot ├«mpotriva puterii sovieticeÔÇŁ din care f─âceau parte Buharin ╚Öi R├«kov. E posibil ca Stalin s─â se fi folosit pur ╚Öi simplu de moartea natural─â a scriitorului ca pretext pentru a-╚Öi distruge du╚Ömanii. ├Äns─â nu putem ignora faptul c─â moartea lui Gorki s-a petrecut ├«ntr-un moment prielnic pentru Stalin, la dou─â ├«naintea procesului Zinoviev-Kamenev, pe care scriitorul inten╚Ťiona s─â-l dema╚Öte drept o minciun─â.

Ani mai t├órziu, s-a spus c─â doctorii care au efectuat autopsia lui Gorki au descoperit urme de otrav─â ├«n corp. Iar ├«n 1963, v─âduva sa declara c─â era convins─â c─â so╚Ťul ei fusese asasinat. Ast─âzi, mul╚Ťi ru╚Öi sunt de aceea╚Öi p─ârere.

Gorki a fost ├«nmorm├óntat cu onoruri de stat, iar Stalin a condus el ├«nsu╚Öi mar╚Öul funerar. Dup─â un mar╚Ö prin Pia╚Ťa Ro╚Öie din Moscova, cenu╚Öa marelui scriitor a plasat─â ├«ntr-o ni╚Ö─â din zidul Kremlinului, ├«n spatele Mausoleului lui Lenin, devenind astfel parte a regimului sovietic.

Gorky was buried with full Soviet honours, with Stalin himself leading the funeral procession. There was a march past in Red Square and the writer's ashes were placed in a niche in the Kremlin wall behind the Lenin Mausoleum. Thus Gorky became a Stalinist institution.

Orlando Figes, Maxim Gorky and the Russian Revolution, ├«n ÔÇ×History TodayÔÇŁ, vol. 46, nr. 6, 1996