Wall Street-ul Bucureștiului interbelic

În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.

- Pe str. Lipscani: Banca Generală a Țării Romanești, Comerțului, Agricolă, Bercovici, Fortuna, Crissoveloni (construită de arh. G.M. Cantacuzino) Carpaților, de Petrol, Mine și Industrie, Banca Română de Comerț și Credit, Praga, Universală de Comerț, Unirii, Leo Bernstein, Ionescu, Frații Calmanovici, Cobilovici, Finkels et company, Samuel Iosif, Româno-Armeană și Eftimiu.

- Pe str. Smârdan: Banca Anglo-Levant, Comercială Română, Elvețiană și Română, Românească, urmate de bănci mai micuțe precum Chiristigiilor, Hose Arie, Becher și Pauker, Berkovitz, Harry Feldman, Luzuris, Martin Benedict, Mendelson și Co, Jean Pauker, Rădulescu și Mohnblatt, Saporta Senior și Co, Spiegler și Mărculescu.

- Pe str. Doamnei: Marmorosch Blanc (arh. Petre Antonescu 1913) Continentală, Industrială din București, Dacia Traiană, Moldovei, Negoțului, Românească a Orientului, Sindicatul Agricol Ialomița, Dacia Iași, de Comerț și Depozite, de Credit Popular, Pieței, Feyns și Co, Zissu Fessler, Fr. Hallpern.

- Pe str. Eugeniu Carada: Anglo-Română, Scont, The Bank of US, Aftalion, Felstein și Weinstein, Juster, Rosenberg și Co.

- Pe str. Ion Ghica: Comercială și Italiană, Franco-Română, Poporului, Viticolă a României.

- Pe str. Academiei: Petrolieră, Sindicatul Agricol Dâmbovița, Țărănească, Centrala Băncilor din Provincie, Cerealiștilor, Alschek

- Pe str. Băncii Naționale: Industrială și Comercială, Transilvania, Soc. Națională de Credit Industrial, Cohen și J. Eliass, Mendelson și Co.

- În pasajul Macca-Villa Cross: Întreprinderilor Comerciale și Industriale, Elino-Română, Grossvald și Marcovici, Alcek și Campus, Albert Semah.

Banca Belgiei – imagine de epocă

Aglomerarea din acest perimetru financiar-bancar a antrenat și alte activități: apariția primului cinematograf (Volta) în anul 1908, urmat de alte trei pe aceeași stradă a Doamnei (Lux, Apollo și Terra) sau apariția unui restaurant cu specific german (Carul cu Bere), construit de arh. Polonez Siegfred Kofczincky, în stil neogotic, pentru frații Mircea, și chiar a vestitului restaurant Iordache, de pe strada Covaci (cu grădina dotată cu acoperiș mobil de cristal – construit de antreprenorul Boisquerin între 1880 și 1883, supravegheat de arh. Gr. Cerkez).

Influența arhitecturală s-a extins și asupra marilor construcții din zonă, cum ar fi unele hoteluri sau chiar Halele Centrale (construite după modelul Halelor din Paris, de inginerul francez Alfred Bertan, și terminate în 1899).

Bancherii renumiți ai epocii

Primii bancheri au fost greci, macedoneni sau evrei împământeniți. Dintre cei mai vechi îi amintim pe: Nedelcovici, Chirilov, Nicu Hristu, Hagi Moscu, Meitani, Mehedințeanu și Jacob Lobel (care alături de cumnatul său, Jacob Marmorosch, și de mai tânărul Mauriciu Blank fondează banca Marmorosch, Blank & Co în 1874). Foto 30: Bancherul Jacob Marmorosch fondatorul uneia dintre cele mai puternice așezăminte de credit

Cei mai noi au fost Nicolae Xanto, Menelaos Ghermani (ministru de finanțe în 1888, care, cu ajutorul Junimiștilor din guvern, a introdus etalonul aur în dauna agiului, care nu se mai folosea), Hristo Zerlendi, Vanghele Zappa, Nicolas Chrissoveloni, Gujdu, Vlasto, Evlonghi Gheorgieff (posesorul impunătorului monument de la cimitirul Bellu), Negroponte, urmați de românii C. Steriu, Eftimiu, Toma Țociu, frații Stănescu și Rădulescu.

Fragmentul face parte din articolul „City-ul Bucureștiului de altădată”, publicat în numărul 266 al revistei „Historia” (revista:266), disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 14 martie - 14 aprilie, și în format digital pe platforma paydemic.