Eugeniu Carada, adversarul îndârjit al monarhiei românești jpeg

Eugeniu Carada, adversarul îndârjit al monarhiei românești

Sentimentele republicane ╚Öi antidinastice ale lui Carada, ├«n─âbu╚Öite timp de patru ani, vor g─âsi prilejul s─â ias─â la iveal─â odat─â cu izbucnirea r─âzboiului franco-german din 1870. Carada, vechiul deja carbonar, mobilizeaz─â presa liberal─â care ├«i face o atmosfer─â extrem de proast─â domnitorului Carol. Apoi str─âbate ╚Ťara ├«n lung ╚Öi-n lat, preg─âtind izbucnirea revolu╚Ťiei ├«n ╚Öapte dintre cele mai importante ora╚Öe ale Rom├óniei. Mi╚Öcarea bine organizat─â de Carada se baza pe vechii revolu╚Ťionari de la 1848, care participaser─â ╚Öi la detronarea lui Cuza: colonelul Lecca, maiorul Pillat, Candiano-Popescu, Costache Cioc├órlan etc. Nucleul principal al ├«ntregii ac╚Ťiuni se g─âsea la Tecuci, unde trebuia s─â se proclame Locotenen╚Ťa Domneasc─â ╚Öi s─â se porneasc─â ├«n mar╚Ö spre Bucure╚Öti. Concomitent, trebuia ca ╚Öi ├«n celelalte ora╚Öe s─â izbucneasc─â revolu╚Ťia care s─â cear─â abdicarea lui Carol ╚Öi proclamarea republicii.

Ac╚Ťiunea era prev─âzut─â s─â izbucneasc─â ├«n data de 6 august 1870. ├Än ultimul moment, conspiratorii din Foc╚Öani ├«l anun╚Ť─â pe Carada c─â ei nu sunt gata cu preg─âtirile ╚Öi cer o am├ónare de c├óteva zile. Carada este de acord ╚Öi telegrafiaz─â cu ajutorul unui cod peste tot s─â nu se porneasc─â la fapte p├ón─â la primirea unor noi ordine. Pentru mai mult─â siguran╚Ť─â, Carada trimite ╚Öi doi curieri spre Moldova cu misiunea de a se opri ╚Öi la Ploie╚Öti, pentru a-l anun╚Ťa pe Candiano-Popescu de am├ónarea ac╚Ťiunii. Candiano-Popescu, un personaj controversat ├«n epoc─â (fost poet, ziarist ╚Öi deputat, participant la complotul ├«mpotriva lui Cuza, erou al R─âzboiului de Independen╚Ť─â, ajuns la b─âtr├óne╚Ťe aghiotantul Regelui Carol I, pe care ├«ncercase s─â-l detroneze ├«n 1870), ori n-a putut, ori n-a vrut s─â am├óne mi╚Öcarea, astfel ├«nc├ót ea izbucne╚Öte ├«n ziua de 6 august, cum era prev─âzut ini╚Ťial, dar doar la Ploie╚Öti. Gurile rele au afirmat c─â vanitosul Candiano-Popescu a declan╚Öat ac╚Ťiunea doar ca s─â se poat─â l─âuda mai t├órziu c─â e omul care ÔÇ×l-a r─âsturnat pe CarolÔÇŁ. Din p─âcate pentru el, dar din fericire pentru ╚Ťar─â, combativitatea lui n-a fost la ├«n─âl╚Ťimea orgoliului ├«n acea zi de 8 august. Dup─â ce d─â c├óteva telegrame (├«n calitatea sa de autonumit prefect al jude╚Ťului Prahova) ca din partea lui I.C. Br─âtianu, chipurile ministru de R─âzboi ├«n acel moment (├«n realitate era colonelul Gheorghe Manu), prin care cere batalionului de gr─âniceri de la Predeal s─â vin─â la Ploie╚Öti, se refugiaz─â de frica autorit─â╚Ťilor ÔÇô alertate de ╚Öeful oficiului po╚Ötal din Predeal care interceptase telegrama lui Candiano-Popescu ÔÇô ├«n casa unui anume Grigorescu, ╚Öeful liberalilor din Prahova.

Statuia Libert─â╚Ťii din Ploie╚Öti, expresia vizibil─â ╚Öi permanent─â a ÔÇ×Republicii de la Ploie╚Öti"

10  Republica de la Poliesti   Statuia libertatatii Ploiesti jpg jpeg

Guvernul, alertat de c─âtre dirigintele po╚Ötei din Predeal despre ce se ├«nt├ómpl─â la Ploie╚Öti, ia cele mai energice m─âsuri ╚Öi cu ajutorul trupelor loiale din Ploie╚Öti restabile╚Öte ordinea. Totul e╚Öueaz─â ├«ntr-o atmosfer─â de operet─â prost jucat─â. C├ót despre republic─â, ea este ├«n╚Ťeleas─â doar ├«n euforia popular─â a serb─ârii organizate ├«n gr─âdina Lip─ânescului. Caragiale ├«nsu╚Öi, participant la cei 18 ani pe care tocmai ├«i ├«mplinise, va l─âsa o descriere plin─â de savoare a implic─ârii sale ├«n celebra ÔÇ×Republic─â de la Ploie╚ÖtiÔÇŁ. Junele Caragiale, luat de valul entuziasmului general, ocup─â sec╚Ťia de poli╚Ťie, dezarm├óndu-l pe subcomisarul de serviciu, ÔÇ×lu├óndu-i sabia din cuiÔÇŁ, fapt─â de arme ce-i atrage ÔÇô la inspec╚Ťia f─âcut─â de ╚Öeful insurec╚Ťiei ÔÇô numirea ├«n locul ÔÇ×zbiruluiÔÇŁ pe care ├«l dezarmase. ├Äntors acas─â cu sabia peste jiletc─â, t├ón─ârul Caragiale se confrunt─â cu reac╚Ťia mamei sale, ÔÇ×femeie de mod─â veche, un spirit reac╚ŤionarÔÇŁ, care-l admonesteaz─â c─â s-a amestecat cu ÔÇ×derbedeiiÔÇŁ, ├«i confisc─â sabia ╚Öi-i ascunde ghetele pentru a opri ╚Öi alte manifest─âri revolu╚Ťionare ale n─âb─âd─âiosului fiu. Lucru ├«n╚Ťelept, av├ónd ├«n vedere c─â, ├«n dup─â-amiaza aceleia╚Öi zile, ordinea este restabilit─â ├«n ora╚Ö printr-un batalion de v├ón─âtori, care aresteaz─â mai mult de ╚Öase sute de participan╚Ťi la ÔÇ×rivulu╚ŤieÔÇŁ.

C├ót despre Carada, acesta se ├«ntoarce pe jos de la Ploie╚Öti, unde plecase ca s─â vad─â ce se ├«nt├ómpl─â. Ajuns rupt de oboseal─â ├«n Bucure╚Öti, se duce acas─â la Rosetti, unde se afla toat─â conducerea liberalilor ├«ntrunit─â, ├«n frunte cu Br─âtianu, evident. To╚Ťi sunt de p─ârere s─â plece imediat ├«n str─âin─âtate pentru a nu fi arestat, dar, extrem de m├óndru, Carada refuz─â: ÔÇ×Este nedemn ca unii s─â putrezeasc─â ├«n ocn─â ╚Öi eu, care i-am pus la cale, s─â m─â plimb nestingherit de nimeni la ParisÔÇŁ. Ca urmare, Eugeniu Carada trimite o scrisoare deschis─â prefectului poli╚Ťiei Capitalei, Vasile Hiotu, care d─âduse ordinul de a fi aresta╚Ťi doi angaja╚Ťi ai ÔÇ×Rom├ónuluiÔÇŁ ├«n ├«ncercarea de a afla unde se afl─â Carada.

Pentru sarcasmul ╚Öi ironia de care era ├«n stare Carada ├«n acele momente dificile pentru el, merit─â citat un fragment din aceast─â scrisoare: ÔÇ×... Domnule prefect, ave╚Ťi la dispozi╚Ťiunea dumneavoastr─â o poli╚Ťie numeroas─â, ╚Öi judec├ónd dup─â capul s─âu, eram dator a crede ╚Öi inteligente; cheltui╚Ťi pentru d├ónsa ├«nsemnate sume de bani... ave╚Ťi pe l├óng─â acestea c├óteva mii de lei pentru cheltuieli secrete; afi╚Öa╚Ťi pretutindeni c─â prin ea a╚Ťi descoperit un complot formidabil, ale c─ârui ╚Ťes─âturi s-ar fi ├«ntinz├ónd asupra ├«ntregei ╚Ť─âri... ╚Öi cu toate aceste mijloace ╚Öi preten╚Ťiuni, nu ╚Öti╚Ťi m─âcar c─â unul din teribilii conspiratori, dl. Carada, este de zece zile ├«n Bucure╚Öti, c─â a╚Öteapt─â la domiciliul s─âu chiar ca autoritatea s─â vie a-l c─âuta dac─â are nevoie de d├ónsul... Sunt dar mai dispus a crede c-am avut fericirea sau nefericirea ÔÇô las ca publicul ╚Öi dumneata s─â alege╚Ťi termenul ÔÇô de a m─â bucura de o special─â ╚Öi secret─â a dumneavoastr─â bun─âvoin╚Ť─â ╚Öi c─â ei datorez c├óteva zile mai mult de libertateÔÇŁ.

Regele Carol I

carol jpg jpeg

Va fi arestat ╚Öi dus la Ploie╚Öti unde se aflau deja ├«ntemni╚Ťa╚Ťi restul presupu╚Öilor comploti╚Öti, printre ei Ion C. Br─âtianu, Ion Ghica (va fi prim-ministru peste trei luni!!!), Bogdan Petriceicu Hasdeu etc. Din cauza manifest─ârilor de simpatie pentru inculpa╚Ťi f─âcute de popula╚Ťia Ploie╚Ötiului, procesul e mutat la T├órgovi╚Öte. De╚Öi juri╚Ötii sunt ale╚Öi doar dintre simpatizan╚Ťii conservatorilor, verdictul din 18 octombrie 1870 e unanim ╚Öi categoric: to╚Ťi acuza╚Ťii sunt achita╚Ťi. Sentin╚Ťa de la T├órgovi╚Öte a adus lini╚Öte ├«n via╚Ťa politic─â a Rom├óniei, pentru tot restul domniei lui Carol I. Carada ├«ns─â a r─âmas un adversar nu at├ót al Regelui Carol I, c├ót al principiului monarhic.

╚śi de╚Öi ÔÇ×Republica de la Ploie╚ÖtiÔÇŁ a fost singurul e╚Öec din via╚Ťa lui Eugeniu Carada, acesta recuno╚Ötea spre sf├ór╚Öitul vie╚Ťii c─â e bucuros c─â acea ├«ncercare de r─âsturnare a domnitorului a e╚Öuat. ├Äns─â c├ót a tr─âit n-a vrut s─â primeasc─â nicio ├«ns─ârcinare oficial─â care ar fi necesitat un decret regal. Iar atunci c├ónd Regele Carol I a venit s─â viziteze noul Palat al B─âncii Na╚Ťionale, sper├ónd c─â ├«l va cunoa╚Öte, ├«n sf├ór╚Öit, pe Carada, acesta nu s-a aflat printre membrii Consiliului de Administra╚Ťie, cum s-ar fi cuvenit, ci a ie╚Öit pe o poart─â din spate a B─âncii, plec├ónd lini╚Ötit acas─â. Regele ├«ns─â a continuat s─â-l pre╚Ťuiasc─â pe Carada, cer├ónd ca ├«naintea promulg─ârii oric─ârei legi economice s─â fie ├«ntrebat Carada ce p─ârere are despre ea, de-abia apoi aviz├ónd respectiva lege. ÔÇ×Egoismul acesta na╚Ťional ╚Öi constructiv ├«n acela╚Öi timp, ce se atribuia lui Eugeniu Carada, ap─ârea ├«n ochii Regelui ca o serioas─â calitate pentru un adev─ârat rom├ón. Respectul ce i-a fost purtat de Rege c├ót a tr─âit ├«nvedereaz─â tot mai mult c─â Eugeniu Carada a fost omul care a ╚Ötiut s─â se impun─â aten╚Ťiunii regale, ca ╚Öi opiniei publice, numai printr-o munc─â asidu─â ╚Öi o modestie de multe ori exagerat─â. De altfel, cei doi b─ârba╚Ťi se pre╚Ťuiau reciproc, fiindc─â ambii ├«╚Öi canalizau activitatea spre acela╚Öi ┼úel, prop─â╚Öirea ╚Ť─âriiÔÇŁ. (Constantin R─âutu)

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Misteriosul domn Eugeniu Carada" ap─ârut ├«n num─ârul 226 al revistei Historia, disponibil ├«n perioada 13 noiembrie - 14 decembrie 2020 la toate punctele de distribu╚Ťie a presei (re╚Ťeaua Inmedio, chio╚Öcuri de ziare, benzin─ârii), dar ╚Öi ├«n format digital, pe platforma paydemic.com 

Cump─âr─â Acum