Venus din Willendorf   idol al fertilit─â╚Ťii sau juc─ârie erotic─â? jpeg

Venus din Willendorf - idol al fertilit─â╚Ťii sau juc─ârie erotic─â?

­čôü Preistorie
Autor: prof. dr. Sorin Oane

În epoca de piatră artiștii au început să facă sculpturi de femei, cele mai multe fiind obeze. Acestea sunt printre primele lucrări de artă ale speciei umane. Mai mult de o sută dintre acestea au fost descoperite de arheologi într-un vast teritoriu situat din Siberia până în Spania. Majoritatea figurilor umane, realizate între anii 30.000-5.000 î.Hr, peste 90%, sunt imagini de femei. Statuetele sunt de fapt nuduri de femei, cu forme exagerat de planturoase.

Tratarea plastic─â a capului, picioarelor ╚Öi bra╚Ťelor este neglijat─â aproape complet. Statuetele feminine descoperite au fost denumite, ironic, de c─âtre arheologi, ÔÇ×VenusÔÇŁ. Cele mai faimoase femei din paleolitic sunt: Venus din Laussel (Fran╚Ťa, circa 24.000 ├«.Hr.), Femeia din Brassempouy (foto jos) - cel mai vechi chip uman cunoscut p├ón─â acum (Fran╚Ťa, circa 36.000 ├«.Hr.), Venus din Lespugue (foto dreapta), (Fran╚Ťa, 20.000 ├«.Hr. ÔÇô statueta fiind descoperit─â ├«n 1922, de Saint Perrier, ├«n pe╚Ötera Les Rideaux ╚Öi este f─âcut─â din filde╚Ö de mamut, av├ónd 20 cm ├«n─âl╚Ťime). ├Äns─â cea mai celebr─â statueta de acest fel, a fost descoperit─â ├«n Austria, la ├«nceputul secolului trecut, l├óng─â satul Willendorf, din care motiv s-a numit ÔÇ×Venus din WillendorfÔÇŁ.

Venus din Lespugue jpg jpeg

Statueta ca argument în favoarea matriarhatului

Cel care a descoperit-o, ├«n anul 1908, a fost arheologul maghiar Josef Szombathy (1853-1943). Statueta are o vechime de circa 25.000 de ani. A fost realizat─â din calcar oolitic, care, ├«n mod curios, nu se g─âse╚Öte ├«n Austria. Concluzia este c─â statuia a fost adus─â din alt─â parte. Venus din Willendorf este din cale afar─â de obez─â, cu s├óni imen╚Öi ╚Öi o burt─â care-i cade dizgra╚Ťios peste organele genitale, care iar─â╚Öi sunt exagerat de mari. Fa╚Ťa nu i se vede.

Toate celelalte Venus sunt cam la fel. Arheologii au f─âcut imediat din aceast─â mic─â statuie de 11 centimetri, o adev─ârat─â ÔÇ×icoan─âÔÇŁ a artei preistorice. Ea s-a potrivit perfect unei anumite construc╚Ťii istorice, care f─âcea din perioada de dup─â paleolitic, o epoc─â matriarhal─â. Mul╚Ťi speciali╚Öti au sus╚Ťinut ├«ns─â, cu ├«nver╚Öunare, faptul c─â societatea patriarhal─â, a╚Öa cum exist─â ea ÔÇö ├«n diverse forme ÔÇö ast─âzi aproape peste tot ├«n lume, a fost o prezen╚Ť─â permanent─â de-a lungul istoriei omenirii.

Venus din Willendorf venea ├«ns─â s─â sus╚Ťin─â ideea c─â popula╚Ťia preistoric─â a Europei, nu pare s─â se fi dezvoltat ├«n mod ÔÇ×naturalÔÇŁ ├«n direc╚Ťia patriarhatului. Ulterior, speciali╚Ötii au ar─âtat c─â schimbarea, adic─â ÔÇ×cotireaÔÇŁ societ─â╚Ťii spre patriarhat, s-a produs mai degrab─â sub influen╚Ťa triburilor asiatice, nevoite s─â plece din patria lor datorit─â unor situa╚Ťii speciale (secet─â, cre╚Öterea excesiv─â a popula╚Ťiei).

Exist─â multe argumente care vin s─â sus╚Ťin─â faptul c─â dup─â paleolitic, au existat culturi foarte dezvoltate care au colonizat spa╚Ťiul european ╚Öi al Asiei Mici ╚Öi care se ocupau cu agricultura. Femeile aveau ├«n aceste societ─â╚Ťi un rol important: at├ót economic (ca agricultoare, doar ele cuno╚ÖteauÔÇŽ secretul crea╚Ťiei!), social (deoarece d─âdeau na╚Ötere copiilor ╚Öi erau cele care ridicau locuin╚Ťele de tip bordei), c├ót ╚Öi religios, ca preotese.

Ast─âzi chiar, se consider─â c─â formele adipoase ale acestor statuete aveau un sens ╚Öi o func╚Ťie magic─â, c─â exprimau ideea de maternitate. Structura ereditar─â a societ─â╚Ťii era matriliniar─â, adic─â descenden╚Ťa se stabilea pe linie matern─â. B─ârba╚Ťii beneficiau ╚Öi ei de o pozi╚Ťie ├«nsemnat─â, ace╚Ötia fiind eminamente me╚Öte╚Öugari ╚Öi negustori. ├Än schimb, nu pare s─â fi existat r─âzboaie. Deci, tratamentul inegal al femeilor, ├«n raport cu b─ârba╚Ťii, a ├«nceput odat─â cu patriarhatul!

Idol al fertilit─â╚Ťii?

Venus din Willendorf a devenit ÔÇ×prima EvaÔÇŁ a istoriei. Numele de ÔÇ×VenusÔÇŁ a fost dat ├«n mod ironic, ├«n 1864, unei statui de filde╚Ö, pe care marchizul Paul de Vibraye a descoperit-o la Laugerie- Basse, ├«n valea V├ęz─Źre din Dordogne. Numele de Venus a fost adoptat ├«ns─â mai ales dup─â ce arheologul Edouard Piette (1827-1906) l-a folosit pentru a descrie o figurin─â de filde╚Ö, de la care r─âm─âsese doar torsul proeminent, figurina fiind descoperit─â ├«n 1892, la Brassempouy. Lui Piette, numele de Venus i-a venit ├«n minte ├«n prima clip─â, deoarece proeminen╚Ťele organelor genitale pubiene, aminteau de ÔÇ×muntele lui VenusÔÇŁ. Venus a devenit astfel termenul colectiv pentru identificarea acestui gen de statui. Venus era ├«ns─â ╚Öi clasica zei╚Ť─â greac─â a frumuse╚Ťii ╚Öi a dragostei.

Venus din Willendorf nu are ├«ns─â nici un semn care s─â indice ideea divinit─â╚Ťii. Ast─âzi, statueta este descifrat─â ca fiind, mai cur├ónd, o amulet─â folosit─â de femeile preistorice pentru fertilitate sau pentru oprirea s├ónger─ârilor lor menstruale. Asta deoarece, la timpul descoperirii, statueta a avut vagi urme de pigment de ocru ro╚Öu pe ea (ceea ce sugera, evident, s├óngele). Or, expunerea impudic─â a organelor genitale c├ót ╚Öi ÔÇ×s├óngeleÔÇŁ sugereaz─â ideea c─â statueta avea leg─âtur─â cu problemele ginecologice ale femeilor. De aici, ar rezulta o alt─â concluzie interesant─â ╚Öi anume aceea c─â statueta aceasta ╚Öi statuetele ÔÇ×VenusÔÇŁ, ├«n general, nu ar fi fost f─âcute de ÔÇ×arti╚ÖtiiÔÇŁ b─ârba╚Ťi, ci de c─âtreÔÇŽ femei.

Femeia obez─â, idealul preistoric de frumuse╚Ťe feminin─â?

O ├«ntrebare foarte fireasc─â ar fi: cum ar─âtau femeile preistorice? De╚Öi se pare c─â Venerele ÔÇ×steatopigeÔÇŁ, cu gr─âsime adic─â, aveau un caracter, evident, simbolic, se crede totu╚Öi c─â diformit─â╚Ťile obezit─â╚Ťii erau efectiv destul de frecvente ├«n anumite zone geografice preistorice. Piette, cel care a lansat termenul de ÔÇ×Venus steatopigeÔÇŁ, a comparat Venus din Willendorf cu femeile unor triburi africane contemporane lui, pe motiv c─â acestea erau mai apropiate istorice╚Öte de idealul paleolitic de frumuse╚Ťe. Gr─âsimea a fost ├«ns─â mult timp receptat─â de oameni ca o form─â de frumuse╚Ťe.

Tipul de femeie obez─â constiuia, deci, un ideal, ├«n vremea c├ónd cea mai pre╚Ťioas─â grij─â era perpetuarea speciei. Explica╚Ťia biologic─â consta ├«n faptul c─â femeile cu o astfel de constitu╚Ťie aveau o rezerv─â de strat adipos care le permitea s─â reziste perioadelor de foamete ╚Öi s─â dea na╚Ötere copiilor. Silueta-amfor─â va r─âm├óne ╚Öi peste secole asociat─â, la nivel mai mult sau mai pu╚Ťin con╚Ötient, cu feminitatea ╚Öi maternitatea. Gr─âsimea a fost v─âzut─â ├«ns─â ca o form─â de frumuse╚Ťe ╚Öi ├«n alte timpuri ╚Öi spa╚Ťii istorice, nu doar ├«n preistorie ╚Öi nu doar la femei. ├Än India antic─â, Buddha este reprezentat ca fiind foarte obez.

Maharajahii indieni, ├«n general, aveau so╚Ťii foarte grase. Musulmanii preferau ╚Öi ei femei obeze. ├Än general, ├«n ╚Ť─ârile s─ârace, unde predomina lipsa de alimente, o persoan─â gras─â denot─â opulen╚Ťa, reprezint─â ╚Ťelul spre care trebuie s─â tind─â ╚Öi cei ce nu au ce m├ónca. Chiar ╚Öi la noi ├«n ╚Ťar─â se mai folose╚Öte pentru femeia chipe╚Ö─â expresia ÔÇ×gras─â ╚Öi frumoas─âÔÇŁ.

Deci cum ar─âta femeia epocii de piatr─â? Dac─â era gras─â, ├«nseamn─â c─â avea o via╚Ť─â sedentar─â ╚Öi consuma mari cantit─â╚Ťi de m├óncare. Dar, arheologii sus╚Ťin c─â ╚Öi femeile preistorice se ocupau cu v├ónatul ╚Öi culesul, deci, posibiltatea unei vie╚Ťi sedentare era exclus─â. Dac─â o astfel de femeie ar fi fost gras─â, ╚Öansele ei la v├ón─âtoare ar fi fost nule.

Venus of Brassempouy jpg jpeg

Venus din Willendorf o juc─ârie erotic─â?

Ast─âzi, Venus din Willendorf este ├«n╚Ťeleas─â mai mult ca un fel de juc─ârie sexual─â. Se consider─â c─â interesul b─ârba╚Ťilor pentru deliciile erotice dateaz─â din cele mai vechi vremuri. Deci, nu trebuie s─â ne mire faptul c─â ├«n urm─â cu vreo 30.000 de ani, au putut fi cu u╚Öurin╚Ť─â documentate preocup─ârile omenirii pentru exprimarea sexualit─â╚Ťii. Din acea perioad─â dateaz─â toate figurinele pornografice ├«n form─â de femei, cu atributele sexuale hiper m─ârite: s├óni ╚Öi coapse proeminente ╚Öi cu labiile l─âsate la vedere.

O caracteristic─â a tuturor statuetelor ÔÇ×VenusÔÇŁ este absen╚Ťa fe╚Ťei. Or, fa╚Ťa este cheia individualiz─ârii unei persoane. ├Än cazul prezentat aici, absen╚Ťa fe╚Ťei face din statuet─â un obiect sexual anonim, corpul ei, sau ceea ce el reprezint─â, fiind mult mai important. Problema este ├«ns─â c─â aceste juc─ârii erotice nu exprim─âÔÇŽ feminitate. Sau cel pu╚Ťin nu pentru b─ârba╚Ťii actuali.

Deci, intervine un alt aspect. Care erau p─âr╚Ťile erogene apreciate de b─ârba╚Ťii preistorici? R─âspunsul pare simplu, dac─â ar fi s─â socotim asta ├«n func╚Ťie de Venus din Willendorf: ╚Öoldurile ╚Öi p─ârul! Zona genital─â, pentru statuetele de tip ÔÇ×Venus steatopigeÔÇŁ, trebuie legat─â mai cur├ónd de ╚Öoldurile largi. Cele ╚Öapte ╚Öiruri de ╚Öuvi╚Ťe de p─âr, care ├«i ├«nconjoar─â capul lui Venus din Willendorf, au tot o semnifica╚Ťie sexual─â. O asemenea coafur─â pentru paleolitic este neverosimil─â. Cu siguran╚Ť─â, sculptorul a vrut s─â sugereze ceva, poateÔÇŽ puterea, pentru c─â, dup─â credin╚Ťa anumitor primitivi, p─ârul era socotit surs─â a for╚Ťei ╚Öi sediu al sufletului.

P─ârul are ╚Öi el o lung─â istorie ca surs─â a erotismului. ├Än antichitate, oricine suferea de pierderea p─ârului, sim╚Ťea c─â vitalitatea ├«i era surpat─â de boal─â ╚Öi b─âtr├óne╚Ťe. Dar p─ârul evoc─â ╚Öi vegeta╚Ťia ╚Öi apele, deci face referiri ╚Öi la miturile despre crearea lumii. Vegeta╚Ťia era considerat─â un fel de p─âr crescut pe corpul P─âm├óntului! Dar, ╚Öoldurile ╚Öi p─ârul sunt argumente ╚Öi pentru ideea c─â statuetele sunt de fapt idoli ai fertilit─â╚Ťii. Varianta ÔÇ×pornoÔÇŁ, vrea s─â sugereze faptul c─â statuetele erau un fel de amulete masculine ale virilit─â╚Ťii. Problema r─âm├óne deschis─â.

Mai trebuie ad─âugat un lucru. Studiile despre diferitele Venus au fost influen╚Ťate ╚Öi de atitudinea ÔÇ×contemporanilorÔÇŁ despre imagistica sexual─â, ├«n diferitele perioade ale istoriei. Drept rezultat, statuetele de tip Venus au fost excluse vreme de circa 60 de ani, la ├«nceputul secolului al XX -lea, din c─âr╚Ťile de art─â, ├«n ciuda valorii lor istorice ╚Öi artistice importante. Revolu╚Ťia sexual─â din anii ÔÇÖ60 ai secolului al XX-lea ╚Öi mi╚Öcarea feminist─â din acei ani, au schimbat atitudinea despre sexualitatea femeii. ├Än aceste condi╚Ťii, Venus din Willendorf a fost acceptat─â de cei mai mul╚Ťi, ├«n special femei, caÔÇŽ simbol al fertilit─â╚Ťii. Varianta ÔÇ×feminin─âÔÇŁ a interpret─ârii acestei statuete, mai pudic─â, a avut ├«n final c├ó╚Ötig de cauz─â.