Vechea Europ─â vs  Noua Europ─â, versiunea 2 0 jpeg

Vechea Europ─â vs. Noua Europ─â, versiunea 2.0

­čôü Istorie recent─â
Autor: Alexandru Grumaz

Pre┼čedintele SUA se preg─âte┼čte de a doua vizit─â ├«n Europa, prilejuit─â de Summitului G20 de la Hamburg. Mesajul acestei vizite este crucial pentru est-europeni. De ce? Pentru c─â vorbim din nou de securitatea Europei Noi! Premoni┼úia fostului Secretar al Ap─âr─ârii Donald Rumsfeld despre Europa, f─âcut─â ├«n 2003, devine pe zi ce trece tot mai actual─â.

Pre┼čedintele Donald Trump se ├«mbarc─â ├«n Air Force One, avionul preziden┼úial american, dup─â s─ârb─âtorirea Zilei Independen┼úei a SUA, pentru a doua vizit─â ├«n Europa. O ├«ntrebare st─â pe buzele prietenilor, alia┼úilor, dar ┼či a du┼čmanilor: cum se va reflecta acest turneu fa┼ú─â de primul ├«n care vizita ├«n Arabia Saudit─â ┼či Israel a fost un succes (cel pu┼úin cea de la Riad), iar cea din Europa, de la sediul NATO ┼či de la G7, a fost una cu fric┼úiuni ├«ntre pre┼čedintele american ┼či liderii europeni, ├«n principal cei din Germania ┼či Fran┼úa. La Var┼čovia, unde se desf─â┼čoar─â summitul ÔÇ×Ini┼úiativa celor Trei M─âriÔÇŁ (Marea Baltic─â-Marea Adriatic─â-Marea Neagr─â), ┼či unde vor fi prezente Austria, Bulgaria, Croa┼úia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia ┼či Ungaria, temele puse ├«n discu┼úie se refer─â ├«n principal la problemele energetice, de securitate ┼či la rela┼úiile economice dintre acestea. Formatul a fost lansat ├«n 2016 ca urmare a situ┼úiei din Ucraina ┼či a rela┼úiei Grupului de la Vi┼čegrad cu UE. ├Äntr-un comunicat al Casei Albe, se precizeaz─â c─â pre┼čedintele Donald Trump se va afla la Var┼čovia al─âturi de lideri din mai multe state din centrul, estul ┼či sudul Europei ÔÇ×pentru a demonstra leg─âturile noastre puternice cu Europa Central─âÔÇŁ.

Europa de ast─âzi seam─ân─â mult cu cea din perioada interbelic─â. Este o goan─â nebun─â dup─â alian┼úe regionale ┼či dup─â ob┼úinerea sprijinului marilor puteri. S─â lu─âm pe r├ónd cele dou─â alian┼úe. Mica Antant─â, numit─â ┼či Mica ├Än┼úelegere a fost o alian┼ú─â format─â ├«n 1920 ┼či 1921 de Cehoslovacia, Rom├ónia ┼či Iugoslavia (de fapt Regatul S├órbo-Croato-Sloven, denumit Iugoslavia abia din 1929) pentru a se ap─âra de revizionismul maghiar (├«n urma Tratatului de la Trianon care prevedea c─â partea de nord a Republicii Croa┼úia ┼či Voivodinei intrau ├«n cadrul Regatul S├órbilor, Slovacia ┼či Rutenia - azi Regiunea Transcarpatia din Ucraina - era cedat─â Cehoslovaciei, iar Transilvania ┼či partea r─âs─âritean─â a Banatului era recunoscut─â ├«n cadrul Rom├óniei) ┼či pentru a ├«mpiedica ├«ntoarcerea casei de Habsburg la putere [1]. ├Än┼úelegerea Balcanic─â a fost o alian┼ú─â format─â la 9 februarie 1934 de c─âtre Iugoslavia, Rom├ónia, Grecia ┼či Turcia (fostul Bloc Balcanic) cu un caracter defensiv, ├«n cazul izbucnirii unui r─âzboi, ┼ú─ârile aliate ├«┼či puteau ap─âra grani┼úele. Era, prin urmare, ├«n armonie cu Mica ├Än┼úelegere ce avea acela┼či caracter defensiv. Ideea principal─â a acestor ├«n┼úelegeri a fost de a creea o alian┼ú─â a Balcanilor, ┼ú─ârile din acest spa┼úiu fiind o zon─â tampon ├«ntre Rusia ┼či Occident. Ele doreau s─â ├«┼či poat─â ap─âra grani┼úele ├«mpotriva oric─ârui inamic.

Singura ┼úar─â ce nu a participat la aceste alian┼úe a fost Bulgaria, care de┼či nu era o putere, cu o armat─â mic─â, avea mari preten┼úii teritoriale. Evenimentele din cadrul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial au dus la dezintegrarea ├Än┼úelegerii Balcanice. ├Än acea perioad─â tulbure, Polonia venea cu un proiect ambi┼úios ÔÇô Intermarium, o alian┼ú─â cuprinz├ónd ┼ú─ârile central ┼či est-europene de la Marea Baltic─â, Marea Neagr─â ┼či p├ón─â la Adriatica, cu scopul de a contracara amenin┼úarea sovietic─â ┼či hegemonia german─â. Acest proiect al mare┼čalului Jozef Pilsudski, bazat pe mitul medieval al hegemoniei polono-lituaniene de la Marea Baltic─â p├ón─â la Marea Neagr─â, a fost z─âd─ârnicit de r─âzboiul dintre Polonia ┼či na┼úionali┼čtii ucraineni, pe de-o parte, ┼či Rusia Sovietic─â ┼či Ucraina Sovietic─â pe de alta parte. ┼×i totu┼či a existat o rela┼úie deosebit─â ├«ntre Var┼čovia ┼či Bucure┼čti pe care mare┼čalul Jozef Pilsudski a caracterizat-o, cu prilejul unei vizite ├«n Rom├ónia, la Sinaia, ├«n septembrie 1922, unde a fost ├«ntrebat despre cum se vede la Var┼čovia alian┼úa cu Rom├ónia el r─âspunz├ónd c─â:

ÔÇ×Alian┼úa inimilor este reprezentat─â, de la Marea Baltic─â la Marea Neagr─â, de un singur popor cu dou─â drapeleÔÇŁ.

De┼či era un partizan sincer al apropierii de Rom├ónia, Pilsudski avea rezerve, exprimate ├«ndeosebi dup─â 1927, fa┼ú─â de for┼úa combativ─â a armatei rom├óne [2]. Mare┼čalul avea dreptate fapt confirmat la acea vreme de un raport de evaluare asupra st─ârii ├«nzestr─ârii armatei rom├óne elaborat de Statului Major General. ├Änzestrarea ┼či dotarea material─â, factor esen┼úial al poten┼úialului de r─âzboi, au constituit una din cele mai dificile probleme cu care s-a confruntat Armata Rom├óniei ├«n Primul R─âzboi Mondial, perioada interbelic─â ┼či ├«n timpul celei de-a doua conflagra┼úii mondiale. Dup─â Marea Unire din 1918, timp de aproximativ 15 ani, ├«nzestrarea armatei, crearea ┼či dezvoltarea unei industrii proprii de ap─ârare au ocupat un loc secund ├«n preocup─ârile factorilor de decizie politic─â, Rom├ónia ├«nregistr├ónd mari ├«nt├órzieri ├«n acest domeniu. La ├«nceputul deceniului al patrulea al secolului al XX-lea, statul rom├ón era ├«n situa┼úia de a nu-┼či putea procura de pe pia┼úa intern─â dec├ót ├«n cantit─â┼úi modeste armamentul, tehnica ┼či echipamentele destinate ap─âr─ârii ┼ú─ârii. Astfel, planurile de ap─ârare elaborate de Marele Stat Major deveneau inoperante, ├«n condi┼úiile ├«n care nivelul de dotare ┼či preg─âtire a trupelor se situa la aceste cote sc─âzute. Locotenent-colonelul Ion Cern─âianu, unul dintre cei mai valoro┼či teoreticieni militari rom├óni din perioada interbelic─â, caracteriza starea Armatei Rom├óne ca fiind: o situa┼úie dureroas─â cu care este greu s─â ne obi┼čnuim, dar real─â p├ón─â la brutalitate. Se aseam─ân─â pe undeva cu situa┼úia actual─â(!?). Nu ├«n totalitate deoarece preg─âtirea militarilor rom├óni este deosebit─â, ei fiind al─âturi de americani extrem de eficien┼úi ├«n teatrele de opera┼úii din Irak ┼či Afganistan.

Neav├ónd o alt─â solu┼úie la vremea respectiv─â, Polonia, ┼či-a ├«ndreptat aten┼úia c─âtre o alian┼ú─â cu ┼ú─ârile balcanice, concretizat─â doar cu Rom├ónia. La 3 martie 1921, s-a semnat la Bucure┼čti ÔÇ×Conven┼úia de alian┼ú─â defensiv─â ├«ntre Republica Poloniei ┼či Regatul Rom├ónieiÔÇŁ, precum ┼či ÔÇ×Conven┼úia militar─âÔÇŁ. Esen┼úa defensiv─â a alian┼úei a fost definit─â ├«n articolul 1:

ÔÇ×Polonia ┼či Rom├ónia se angajeaz─â s─â se ajute reciproc ├«n cazul ├«n care una dintre ele ar fi atacat─â, f─âr─â provocare din partea sa, la frontierele sale orientale actualeÔÇŁ.

Parte integrant─â a ÔÇ×Conven┼úiei politiceÔÇŁ, ÔÇ×Conven┼úia militar─âÔÇŁ, semnat─â de generalii Constantin Christescu ┼či Tadeusz Rozwadowski, ┼čefii celor dou─â State Majore, specifica ansamblul de m─âsuri ini┼úiat ├«n condi┼úiile ├«n care teritoriile celor dou─â state, separat sau concomitent, suportau agresiuni ├«n p─âr┼úile r─âs─âritene. Era prev─âzut, pentru fiecare ┼úar─â ├«n parte, ┼či ├«n raport cu propor┼úiile agresiunii, cuantumul trupelor operative: 14 divizii de infanterie ┼či dou─â divizii de cavalerie, care trebuiau s─â fie concentrate ├«n 18-24 zile de la decretarea mobiliz─ârii generale. ├Än privin┼úa exercit─ârii comandamentului, prevalase punctul de vedere al p─âr┼úii rom├óne: fiecare armat─â ac┼úiona sub comandament propriu, iar ├«n cazul ├«n care situa┼úia strategic─â impunea ca unit─â┼úi dintr-o armat─â s─â opereze ├«n zona celeilalte, ele erau plasate sub ordinele acestui din urm─â comandament [3]. Acum, ca ┼či atunci, alian┼úa bilateral─â cu Polonia reprezint─â pentru Rom├ónia un element esen┼úial ├«n sistemul de alian┼úe menit s─â garanteze integritatea teritorial─â a ┼ú─ârii ├«n condi┼úiile ├«n care amenin┼ú─ârile din estul ┼či din sudul continentului european continu─â s─â fie prezente.

Ce ├«nseamn─â participarea lui Donald Trump la Var┼čovia?

O discu┼úie bilateral─â cu liderii polonezi, un discurs la summit ┼či o ├«nt├ólnire cu liderii prezen┼úi ├«n capitala Poloniei. Politica Poloniei reflect─â c├óteva din cerin┼úele pe care pre┼čedintele Trump le-a solicitat alia┼úilor. Dac─â ne uit─âm la ap─ârare, Polonia cheltuie┼čte 2% din PIB pentru armat─â, din care peste 20% pentru ├«nzestrare, av├ónd un plan ├«nceput ├«n 2000 pentru modernizarea armatei, plan care are alocat─â suma de 30 de miliarde de USD (cel mai important proiect a fost achizi┼úia a 48 de avioane F16 C/D, penultima genera┼úie). ├Än anul 2018, Polonia va aloca 2,5 % din PIB pentru armat─â. Var┼čovia are un program de ├«nzestrare bilateral cu SUA foarte consistent (rachete Patriot, muni┼úie JDAM, avioane de genera┼úia a cincia F 35 etc.) ┼či, nu ├«n ultimul r├ónd, cooperarea ├«n produc┼úie cu firme din SUA. Rela┼úia Polonia SUA poate modela ├«ntr-un anume sens ┼či rela┼úia Rusia-SUA, Var┼čovia av├ónd grani┼ú─â comun─â cu enclava rus─â Kaliningrad, un punct de maxim─â importan┼ú─â pentru Moscova, un punct ├«n care sistemele interzicere aeriana A2/AD sunt cele care pot ├«mpiedica coordonarea ac┼úiunilor comune ale NATO ├«n nordul ┼či centru continentului european. Vizita pre┼čedintelui Donald Trump vine ├«ntr-un moment ├«n care rela┼úiile Poloniei, dar ┼či ale grupului de la Vi┼čegrad, din care face parte, nu sunt dintre cele mai bune cu leadershipul european de la Bruxelles. ├Än opinia mea, pre┼čedintele Trump va reitera, la reuniunea de la Var┼čovia, faptul c─â SUA va aplica articolul 5 ├«n caz de agresiune la adresa ┼ú─ârilor din estul Europei, odat─â ce secretarul NATO a anun┼úat recent c─â alia┼úii europeni vor cheltui mai mult cu 12 miliarde de dolari ├«n cadrul Alian┼úei. Cert este c─â ┼ú─ârile din estul continentului, inclusiv Polonia ┼či Rom├ónia, vor s─â evite o nou─â diviziune Est-Vest, la fel ca cea din 2003 din timpul r─âzboiului din Irak, ┼či vor face totul pentru a nu favoriza o astfel de situa┼úie.

Proiectul face ca Rom├ónia ┼či Polonia s─â devin─â partenerii cei mai importan┼úi ai SUA ├«n flancul estic al Alian┼úei.

De re┼úinut c─â Polonia resusciteaz─â conceptul Intermarium, sub forma Ini┼úiativei celor Trei M─âri (creat─â ├«n 2016 ca o platforma informal─â de sprijin pentru proiectele strategice ale ┼ú─ârilor membre), din care s─â fac─â parte 12 state cuprinse ├«ntre Marea Baltic─â, Marea Neagr─â ┼či Marea Adriatic─â. Participarea lui Donald Trump la Var┼čovia ├«nseamn─â, ├«n opinia mea, faptul c─â administra┼úia SUA sprijin─â acest proiect Intermarium care dore┼čte s─â renasc─â ├«n condi┼úiile actuale. Proiectul face ca Rom├ónia ┼či Polonia s─â devin─â partenerii cei mai importan┼úi ai SUA ├«n flancul estic al Alian┼úei, bloc├ónd posibila reluare a unei rela┼úii Rusia-Germania peste zona estic─â. Acum devine clar de ce Donald Trump a refuzat s─â-┼či asigure alia┼úii europeni c─â va respecta clauza ap─âr─ârii colective din Tratatul NATO de fa┼ú─â cu Angela Merkel, Emmanuel Macron sau Recep Tayyip Erdogan (la summitul NATO de la Bruxelles), dar a f─âcut-o la Casa Alb─â, ├«n prezen┼úa pre┼čedintelui Rom├óniei, Klaus Iohannis.

Sus┼úinerea american─â pentru Ini┼úiativa celor Trei M─âri nu este o veste bun─â pentru Berlin. Proiectul Intermarium este considerat un act de contracararea a hegemoniei germane ├«n estul Europei. Ce va face Rusia? Va critica acest proiect drept unul antirusesc, la fel ca cel propus de Var┼čovia ├«n anii 1920, proiect ├«n care, atunci, era implicat─â ┼či Ucraina.


image

Soldaţi polonezi

Europa este divizat─â iar, de┼či rela┼úia Paris-Berlin se profileaz─â a fi una de for┼ú─â ea nefiind suficient─â, pentru simplul motiv, c─â structurile de la Bruxelles nu permit o integrare federalist─â. Vrem o Europa precum America, dar f─âr─â structurile necesare. ├Äncerc─â acum s─â federaliz─âm ap─ârarea pentru ca pe scheletul ei s─â construim structurile economice. Germania este ├«n campanie electoral─â. Nu ┼čtim c├ót din ceea ce declar─â actualul Cancelar se va face pentru c─â lupt─â cu armele contracandidatului socialist, a c─ârui p─ârere despre SUA este diferit─â de cea a lui Merkel. Germania se bazeaz─â mult pe institu┼úiile UE, NATO ┼či WTO ┼či aici Merkel vine ├«n contradic┼úie cu Donald Trump. Cancelarul german este pentru o rela┼úie bilateral─â puternic─â ├«n domeniul securit─â┼úii ap─âr─ârii ┼či luptei ├«mpotriva terorismului, dar nu renun┼ú─â la teme precum schimb─ârile climatice ┼či rela┼úiile comerciale ├«ntre UE ┼či SUA, fapt relevat ┼či de recenta convorbire telefonic─â purtat─â cu liderul de la Casa Alb─â.

Ce va oferi Moscova americanilor ├«n schimbul clemen┼úei?

Dup─â Var┼čovia, urmeaz─â G20. Marea ├«ntrebare a Summitului G20, de la Hamburg, nu este despre rela┼úia cu Germania, ci despre rela┼úia SUA cu Rusia. Ce fel de ├«ntrevedere va fi ├«ntre Putin ┼či Trump? Va fi despre G20 sau despre rela┼úia Washington-Moscova? Avem rezolu┼úia Senatului de intensificare a sanc┼úiunilor ├«mpotriva Rusiei (votat─â cu 98-2) ┼či avem rezolu┼úia Camerei Reprezentan┼úilor (votat─â cu 423-4) care exprim─â angajamentul SUA pentru ├«ndeplinirea obliga┼úiunilor ce-i revin ├«n cadrul Alian┼úei ┼či care, ├«n acela┼či timp, cere acestora s─â-┼či ├«ndeplineasc─â angajamentele asumate ├«n ceea ce prive┼čte alocarea 2% din PIB. ┼×i apoi este o lung─â list─â de probleme: Ucraina, Siria, violarea Tratatului INF (tratatul privind interzicerea rachetelor cu raz─â de ac┼úiune intermediar─â ├«nc─âlcat de Rusia), interferen┼úa ├«n alegerile din SUA din 2016, alega┼úie care este ├«n verificarea comisiilor constituite ├«n Congresul SUA ┼či a FBI-ului. Toate aceste constr├óngeri creioneaz─â drumul rela┼úiei Moscova-Washington. Orice schimbare de curs a administra┼úiei de la Casa Alb─â ar putea atrage dup─â sine o politic─â bipartizan─â care s-ar concretiza ├«n adoptarea ├«n Camera Reprezentan┼úilor a legii privind noile sanc┼úiuni ├«mpotriva Iranului complectate cu cele noi ├«mpotriva Rusiei. Ce va oferi Moscova americanilor ├«n schimbul clemen┼úei?

Foto sus: Monumentul comemor─âri r─âscoalei din Var╚Öovia din 1944 

NOTE

[1] Mica ├Än┼úelegere, ini┼úiat─â de ministrul de externe al Cehoslovaciei, Edvard Bene┼í, ca organiza┼úie de securitate regional─â, a ap─ârut prin semnarea succesiv─â de conven┼úii bilaterale de alian┼úe ├«ntre Cehoslovacia ┼či Iugoslavia (14 august 1920), Rom├ónia ┼či Cehoslovacia (Conven┼úia de alian┼ú─â defensiv─â rom├óno-cehoslovac─â, 23 aprilie 1921) ┼či Rom├ónia-Iugoslavia (7 iunie 1921).
[2] Citat preluat din Revista Historia- Rom├ónia ┼či Polonia ├«n perioada interbelic─â: ÔÇ×Alian┼úa inimilor, un singur popor cu dou─â drapeleÔÇŁ ÔÇô autor Manuel Stanescu. ,
[3] Citat preluat din Revista Historia- Rom├ónia ┼či Polonia ├«n perioada interbelic─â: ÔÇ×Alian┼úa inimilor, un singur popor cu dou─â drapeleÔÇŁ ÔÇô autor Manuel Stanescu.