Uciderea lui Ulrich Cillei de către Ladislau de Hunedoara

După moartea lui Ioan de Hunedoara, soarta fiilor săi a fost determinată de ambițiile politice ale familiei, ambiţii care au stârnit dorinţa duşmanilor de a-i elimina din viaţa politică.

După ce în luna septembrie regele Ladislau al V-lea l-a numit pe Ulrich Cillei, duşmanul Corvinilor, în funcţia de căpitan general al ţării, regele a venit să preia cetăţile din mâna lui Ladislau de Hunedoara. Oastea regală şi-a întins tabăra la Novi Sad unde era plănuită întâlnirea dintre rege şi Ladislau de Hunedoara. În urma negocierilor s-a ajuns la compromisul ca Ladislau să renunţe la veniturile regale şi la cetatea Belgradului, iar regele să nu mai ceară socoteală pentru modul în care au fost administrate veniturile, scrie Muzeul Castelul Corvinilor, pe pagina de Facebook a instituției.

În baza înţelegerii, pe data de 8 octombrie 1456, regele şi oastea sa au sosit la Belgrad pentru a prelua cetatea, dar şi cu gândul pedepsirii lui Ladislau. Planul urmărea ca Ulrich Cillei să solicite o întrevedere cu Ladislau în timpul căreia să îl asasineze.

Ladislau de Hunedoara

Ladislau de Hunedoara, prevenit de intențiile duşmanilor şi sfătuit de susţinătorii săi, a conceput un plan prin care să contracareze uneltirile duşmanilor. Aşa se face că a permis doar regelui și lui Cillei să intre în cetatea Belgradului (fară oastea care a fost nevoită să aștepte în afara zidurilor).

Ladislau de Hunedoara și Ulrich Cillei s-au retras într-o încapere, singuri, pentru a clarifica situația cetăților și a domeniilor pe care Ladislau de Hunedoara trebuia sa le predea regelui. Discuțiile încordate s-au transformat în ceartă, cearta a degenerat în bătaie și în cele din urma au fost trase spadele din teacă. Cei doi rivali s-au luptat pe viață și pe moarte. Când Ulrich Cillei a fost pe punctul de a-l învinge pe Ladislau de Hunedoara, oamenii celui din urmă au năvălit cu spadele trase asupra agresorului și l-au omorât împreună cu toți oamenii lui.

Ulrich Cillei

După uciderea lui Cillei, regele a ajuns sub controlul Corvinilor şi însoţit de Ladislau s-a întors la Timişoara unde se afla Elisabeta Szilágyi şi Matia. Aici a fost forţat să promită Corvinilor şi susţinătorilor acestora că nu vor avea de suferit în urma celor întâmplate. Ba mai mult Ladislau nu a renunţat la nici una din cetăţile regale, însuşindu-şi pe deasupra şi comitatele Timişoara şi Trenčin unde se aflau mare parte dintre aceste cetăţi.

Anul următor, pentru duşmanii Corvinilor, a sosit ocazia răzbunării. Sub pretextul organizării unei cruciade, regele a chemat în capitală toţi căpitanii ţării. După eliminarea principalului rival, Ladislau, beneficiar al unui bilet de liberă trecere din partea regelui, era convins că nu mai există nici un pericol şi împreună cu fratele său Matia și apropiații familiei, Ioan Vitéz, Kanizsai Lázsló și Rozgonyi Sebestyén, se prezintă la Buda, pe 14 martie 1457, unde sunt arestați pe loc și după o judecată înșelătoare, fără știrea lor, la 16 martie 1457, în Piața Sf. Gheorghe din Buda ”capul superb al lui Huniadi, în etate de ani 24, a căzut sub barda călăului”.

Ultimele clipe ale lui Ladislau de Hunedoara, pictură de Gyula Benczur

După ce Matia este înscăunat rege (1458), are grijă ca fratele său să-şi găsească liniştea înormântat la Alba Iulia, în catedrala Sfântul Mihail, alături de tatăl său, Ioan de Hunedoara și de unchiul său, Ioan cel Tânăr.

_{Foto sus: Ulrich Cillei și Ladislau Postumul}