Top 6 scandaluri politico financiare care au zguduit America anilor '20  jpeg

Top 6 scandaluri politico-financiare care au zguduit America anilor '20

Via╚Ťa politic─â ╚Öi social─â din Statele Unite ├«n perioada interbelic─â, mai ales ├«n anii ÔÇ×deceniului furtunosÔÇŁ (1920 - 1930), a fost marcat─â de mari scandaluri ├«n care au fost implicate personalit─â╚Ťi politice ╚Öi economice de marc─â.

1. Mite de sute de mii de dolari 

Un mare scandal a fost cel legat de terenurile petrolifere din California ╚Öi Wyoming, 50.000, respectiv 100.000 de acri. Aceste terenuri au fost repartizate, printr-o hot─âr├óre a pre╚Öedintelui Taft, din 1912, spre ├«ntrebuin╚Ťare Ministerului For╚Ťelor Navale. ├Än timpul pre╚Öedin╚Ťiei lui Warren G. Harding, acestea au fost trecute sub administrarea Ministerului de Interne.

├Än luna iulie 1921, Albert Fall, ministrul de interne, ├«n ├«n╚Ťelegere cu Edwin Denby, ministrul for╚Ťelor navale, a arendat ├«n secret, f─âr─â licita╚Ťie, terenul din California, lui Edward Doheny, mare petrolist, primind 100.000 de dolari mit─â, iar peste c├óteva luni, tot ├«n acela╚Öi mod, a concesionat terenul din Wyoming, unui alt mare petrolist, Harry Sinclair, primind ca mit─â 250.000 de dolari ╚Öi o turm─â de vite cornute, pentru ferma sa din New Mexico. Acela╚Öi Harry Sinclair, a reu╚Öit, cu ajutorul pre╚Öedintelui Comitetului Na╚Ťional al Partidului Republican, Heith, s─â cumpere 33 de milioane de butoaie cu petrol din depozitele de stat din Texas, pe care le-a v├óndut ulterior la un pre╚Ť mult mai mare. Heith a luat o mit─â de 185.000 de dolari.

S-a dovedit ulterior c─â ministrul finan╚Ťelor, Andy Mellon, cuno╚Ötea aceast─â afacere, dar nu a intervenit pentru ├«mpiedicarea ei. De╚Öi aceste cazuri de corup╚Ťie au fost descoperite, aproape to╚Ťi cei incrimina╚Ťi au fost achita╚Ťi, cu excep╚Ťia lui Fall, care a fost condamnat la un an de ├«nchisoare ╚Öi o amend─â de 100.000 de dolari ╚Öi a lui Sinclair, care a fost condamnat la oase luni de ├«nchisoare.

2. Afacerile de la Ministerul Justi╚Ťiei

Alt mare scandal a fost cel de la Ministerul Justi╚Ťiei, legat de Jesse Smith, om de ├«ncredere al ministrului Harry Daugherty. Smith a f─âcut specula╚Ťii cu propriet─â╚Ťile germane aflate ├«n SUA, ce fuseser─â confiscate ├«n timpul r─âzboiului. El a oferit compensa╚Ťii, ├«n 1921, unui cet─â╚Ťean german, Morton, pentru bunurile confiscate, ├«n valoare de 6 milioane de dolari, primind o mit─â de 200.000 de dolari. Smith a primit alte milioane de dolari de la contrabandi╚Ötii de alcool ╚Öi proxene╚Ťi.

C├ónd scandalul a izbucnit, ├«n 1923, Jesse Smith a disp─ârut, fiind g─âsit, la scurt timp, mort. Oficial, s-a spus c─â s-a sinucis, dar peste c├ó╚Ťiva ani, c├ónd apele s-au mai lini╚Ötit, autorit─â╚Ťile au confirmat faptul c─â Smith a fost ucis. Ministru Daugherty, care avea cuno╚Ötin╚Ť─â de toate neregulile, a fost demis ╚Öi trimis ├«n judecat─â, dar ├«n urma procesului care s-a ├«ncheiat ├«n 1927, a fost achitat, justificarea fiind aceea c─â ├«ntreaga afacere a fost urzit─â de comuni╚Öti!

3. Moartea suspect─â a pre╚Öedintelui Harding 

Scandalul nu a ocolit nici Departamentul Veteranilor, unde directorul Charles R. Forbes, a adus prejudicii de vreo 200 de milioane de dolari ╚Öi a fugit ├«n str─âin─âtate, ├«n 1923. Ajutorul s─âu, consilierul juridic Charles F. Cramer, s-a sinucis. ├Än 1925, Forbes a fost prins, judecat ╚Öi condamnat la doi ani de ├«nchisoare ╚Öi 10.000 de dolari amend─â. Aceste pove╚Öti au avut repercusiuni ╚Öi asupra memoriei pre╚Öedintelui Harding, acuzat ├«n februarie 1924, de bancherul new-yorkez, Frank Vanderlip, c─â ar fi ob╚Ťinut pe c─âi necinstite 300.000 de dolari.

warren g harding 36 jpg jpeg

Aceast─â acuza╚Ťie venea ├«ns─â dup─â moartea pre╚Öedintelui, petrecut─â ╚Öi ea ├«n condi╚Ťii suspecte. ├Än vara anului 1923,  Warren G. Harding (foto sus) efectua un turneu prin ╚Ťar─â, ├«n timpul c─âruia a primit un raport cifrat, cu privire la anumite afaceri de corup╚Ťie de mare anvergur─â, raport ├«n care era amintit ╚Öi numele s─âu. La 2 august 1923, pe c├ónd se afla la San Francisco, ╚Öeful statului a murit fulger─âtor.

Sinucidere? Crim─â? Prima variant─â oficial─â a fost aceea c─â moartea a survenit ca urmare a unei intoxica╚Ťii cu crabi, ulterior merg├óndu-se pe ideea c─â a fost vorba de un atac de cord. Declan╚Öarea marii crize economice, ├«n anul 1929, a scos la iveal─â numeroasele inginerii financiare ╚Öi afaceri veroase care se f─âcuser─â ├«n anii anteriori, lucruri care au avut un rol decisiv ├«n declan╚Öarea crizei.

4. Insull - regele ne├«ncoronat al ora╚Öului Chicago 

Samuel Insull (foto jos), englez de origine, stabilit ├«n S.U.A. a devenit un nume important ├«n domeniul utilit─â╚Ťilor casnice ╚Öi transporturilor ├«n anii 20. Era membru ├«n 85 de consilii de administra╚Ťie, pre╚Öedinte a 65 de astfel de consilii, iar societ─â╚Ťile lui aduceau un profit de un miliard de dolari pe lun─â! Era considerat regele ne├«ncoronat al ora╚Öului Chicago.

samuel insull portrait b7d818 jpg jpeg

C├ónd a izbucnit criza ├«n 1929, Insull a fost obligat s─â sus╚Ťin─â cursul numeroaselor sale afaceri, astfel c─â to╚Ťi banii de care dispunea au fost angaja╚Ťi ├«n cump─ârarea de ac╚Ťiuni, dar nu a reu╚Öit s─â fac─â fa╚Ť─â fluxului extrem de mare al acestora ╚Öi catastrofa s-a produs. La falimentul lui Insull au contribuit, ├«n mare m─âsur─â, ╚Öi inamicii s─âi din lumea afacerilor, mai ales cei din comunitatea S financiar─â de la New York.

Presiunea asupra lui a venit mai ales din partea lui Cyrus Eaton, un bogat bancher din Cleveland, care a cump─ârat stocuri masive de ac╚Ťiuni la societ─â╚Ťile lui Insull. Acesta a ├«ncercat s─â contracareze acest gest, f─âr─â a reu╚Öi, ajutorul solicitat bancherilor din New York fiindu-i refuzat. Acuzat de evaziune fiscal─â ╚Öi de folosirea inadecvat─â a fondurilor pe care le-a avut spre administrare, Insull a fugit din ╚Ťar─â pentru a nu fi arestat.

Dup─â peregrin─âri prin Canada, Fran╚Ťa, Grecia, Turcia, a fost prins ╚Öi adus ├«n Statele Unite, unde, spre surprinderea multora, a fost privit ca o victim─â a depresiunii ╚Öi a fost achitat de toate acuza╚Ťiile, dup─â foarte pu╚Ťin timp de stat ├«n ├«nchisoare. S─ârac ╚Öi epuizat psihic, Insull a plecat definitiv ├«n Fran╚Ťa, unde a murit pe 16 iulie 1938 ├«ntr-o sta╚Ťie de metrou din Paris, ├«n urma unui atac de cord. Suedezul Ivar Kreuger, ÔÇ×regele chibriturilorÔÇŁ, are una dintre cele mai interesante ╚Öi totodat─â dramatice pove╚Öti.

Kreuger controla produc╚Ťia mondial─â de chibrituri, av├ónd fabrici ├«n peste 30 de state ale lumii ╚Öi, pe l├óng─â acestea de╚Ťin├ónd multe alte companii ├«n alte domenii: telefonie, minerit, utilit─â╚Ťi, transporturi, domeniul forestier, bancar, cinematografie. Averea sa era estimat─â la peste 30 de miliarde coroane suedeze, ├«n anul 1929. A fost v─âzut ca un adev─ârat ÔÇ×salvator al lumiiÔÇŁ, acord├ónd ├«mprumuturi substan╚Ťiale dup─â Primul R─âzboi Mondial unor state din Europa, Asia ╚Öi America Latin─â, din dorin╚Ťa de a-╚Öi asigura monopolul asupra produc╚Ťiei de chibrituri.

Kreuger a venit ├«n Statele Unite, ac╚Ťiunile firmelor sale fiind cotate la Bursa din New York. Criza izbucnit─â ├«n anul 1929 a scos ├«ns─â la iveal─â toate ingineriile financiare pe care le f─âcuse magnatul suedez pentru a-╚Öi spori averea, merg├ónd de la falsificarea actelor de ├«mprumut, m─âsluirea bilan╚Ťurilor financiare, tranzac╚Ťii bancare frauduloase sau ├«nfiin╚Ťarea de b─ânci ╚Öi companii fantom─â. Nu a mai apucat s─â fie tras la r─âspundere, ├«ntruc├ót pe data de 12 martie 1932 s-a ├«mpu╚Öcat ├«ntr-o camer─â de hotel din Paris.

5. Andy Mellon - ├«n loc de condamnare, promovare 

Un alt caz care a f─âcut mare v├ólv─â a fost cel al lui Andy Mellon. Ministru de finan╚Ťe (Secretar al Trezoreriei ÔÇô n.r.) sub trei pre╚Öedin╚Ťi (Harding, Coolidge, Hoover), ÔÇ×Unchiul AndyÔÇŁ a fost acuzat de c─âtre democra╚Ťi c─â, prin politica sa de impozitare, a urm─ârit sporirea propriei sale averi ╚Öi a profiturilor companiilor sale bancare, petroliere ╚Öi de aluminiu, ├«nc─âlc├ónd legea care nu permitea unui ministru s─â fie angajat ╚Öi ├«n afaceri. S-a considerat c─â a avut un mare aport la c─âderea economic─â din 1929.

Hoover l-a demis, dar ├«n loc s─â-l condamne pentru ceea ce a f─âcut l-a numit ambasador ├«n Marea Britanie. David Liverman, Richard Whitney, G. Eastman, Otis ╚Öi Mantis von Sweringen, au fost al╚Ťi oameni de afaceri importan╚Ťi care au avut mari probleme. Liverman, ac╚Ťionar majoritar la Philip Morris a falimentat ├«n urma crahului. ├Än 1934 a revenit cu succes ├«n lumea afacerilor, pentru a ajunge din nou la sap─â de lemn ├«n 1939, fapt ce l-a determinat s─â se sinucid─â ├«n toaleta restaurantului Shery Nedherlands din New York.

6. Un pre╚Öedinte de banc─â pl─âte╚Öte taxe de... 18 dolari 

Richard Whitney, ÔÇ×Regele str─âlucitor al Wall-Street-uluiÔÇŁ, a fost pre╚Öedinte al Bursei ├«ntre 1930 ÔÇô 1935 ╚Öi a fost condamnat pentru ilegalit─â╚Ťile pe care le comisese ├«n timpul mandatului s─âu la o pedeaps─â cu ├«nchisoarea cuprins─â ├«ntre 5 ╚Öi 10 ani, din care a efectuat vreo trei la celebra Sing-Sing, fiind eliberat condi╚Ťionat ├«n anul 1941. Fra╚Ťii Swerigen n-au sc─âpat nici ei de ├«nchisoare, la fel ╚Öi Eastman, acuza╚Ťi fiind de evaziune fiscal─â.

De altfel, aceasta era infrac╚Ťiunea cea mai frecvent─â. Spre exemplu, Robert McComrick, proprietarul uneia din cele mai citite publica╚Ťii din State, Chicago Tribune, pl─âtea taxe pentru toate propriet─â╚Ťile ╚Öi veniturile sale, de doar 1.515 dolari, ├«n timp ce S.J.T. Strauss, pre╚Öedintele b─âncii cu acela╚Öi nume pl─âtea doar... 18 dolari. Resentimentele fa╚Ť─â de marii afacerioti au devenit foarte mari ├«n anii 30. 

Foto sus: Pre╚Öedintele Warren G. Harding ├«i d─â Secretarului Trezoreriei, Andy Mellon, un cec ├«n schimbul a trei certificate de economii de trezorerie (┬ę Library Of Congress)