Tomisul, unul dintre cele mai bogate situri arheologice din Rom├ónia  De la ╚Öarpele Glykon la ÔÇ×epava perfect─âÔÇŁ din Marea Neagr─â jpeg

Tomisul, unul dintre cele mai bogate situri arheologice din Rom├ónia. De la ╚Öarpele Glykon la ÔÇ×epava perfect─âÔÇŁ din Marea Neagr─â

­čôü Patrimoniu
Autor: Geta Roman

Dac─â ajunge┼úi ├«n Constan┼úa, include╚Ťi ├«n program ┼či o vizit─â la Muzeul de Istorie Na╚Ťional─â ┼či Arheologie ╚Öi cere╚Ťi unui cunosc─âtor s─â v─â spun─â pe ├«ndelete povestea exponatelor. Minunile g─âzduite aici au o valoare inestimabil─â, ├«n acord cu istoria tumultuoas─â a Dobrogei. Lucrurile nu se opresc ├«ns─â la vechile descoperiri. At├ót lucr─ârile publice f─âcute ├«n ora╚Ö ├«n ultimii ani, c├ót ╚Öi cele realizate pentru beneficiari priva╚Ťi aduc la lumin─â alte comori. Poten╚Ťialul zonei este unul uria╚Ö, inclusiv ├«n largul m─ârii, ceea ce o face o atrac╚Ťie pentru v├ón─âtorii de antichit─â╚Ťi din zilele noastre. V├ón─âtor de antichit─â╚Ťi este posibil s─â fi fost ╚Öi cel care a ascuns Tezaurul de sculpturi g─âzduit de acela╚Öi muzeu, descoperit de Ziua P─âc─âlelii, ├«n anul 1962, tezaur din care fac parte ╚Öarpele Glykon sau grupul statuar Fortuna cu Pontos. 

Plaja din Constan┼úa continu─â s─â fie o atrac╚Ťie ╚Öi dup─â terminarea sezonului turistic, de data aceasta pentru amatorii de antichit─â╚Ťi. ├Än ultimele luni, utilajele folosite la extinderea plajelor au scos la ╚Ť─ârm fosile ale unor viet─â╚Ťi disp─ârute, dar ╚Öi buc─â╚Ťi de amfor─â ori statuete, potrivit ┼čtirilor venite de la fa┼úa locului. Arheologii muzeului din Constan╚Ťa nu confirm─â deocamdat─â informa╚Ťiile c─â odat─â cu nisipul dragat de pe fundul m─ârii ar fi fost aduse la ╚Ť─ârm ╚Öi obiecte de patrimoniu, de┼či aceasta este o variant─â pauzibil─â, ┼úin├ónd cont de num─ârul mare de naufragii care s-au produs pe parcursul secolelor de naviga╚Ťie ├«n Marea Neagr─â. 

ÔÇ×Reversul medaliei este c─â, din cauza ve╚Önicei probleme a fondurilor, arheologia subacvatic─â rom├óneasc─â se afl─â ├«nc─â ├«n stadiul de pruncie, chiar ╚Öi dup─â o jum─âtate de secol de la timidele-i ├«nceputuri. Propriu-zis, apele rom├óne╚Öti ale M─ârii Negre ascund bog─â╚Ťii arheologice ├«nsemnate, poart─â ├«n ele un imens poten╚Ťial care, din p─âcate, este departe de a fi valorificatÔÇŁ, este de p─ârere arheologul Octavian Mitroi, de la Muzeul de Istorie Na╚Ťional─â ╚Öi Arheologie din Constan╚Ťa. Tomisul, ├«ntemeiat de grecii din Milet ├«n secolul VI a.Chr. ╚Öi care, ├«n epocile roman─â ╚Öi romano-bizantin─â, a avut un destin str─âlucit, de Metropol─â a Pontului St├óng. ╚Öi, respectiv, de re╚Öedin╚Ť─â a Provinciei Scythia, r─âm├óne unul dintre cele mai bogate situri arheologice din Rom├ónia dar, ├«n acela╚Öi timp, unul dintre cele mai vitregite.

├Änc─âlzire prin pardoseal─â din epoca roman─â, ÔÇ×├«n umbraÔÇŁ muzeului

Cum pentru comorile din mare nu sunt fonduri, descoperiri ├«nt├ómpl─âtoare f─âcute cu ocazia unor s─âp─âturi realizate pentru funda╚Ťii de case sau pentru re╚Ťele de utilit─â╚Ťi din Constan╚Ťa s-au dovedit extrem de interesante. ÔÇ×├Än toamna anului 2012 au ├«nceput lucr─ârile de ├«nlocuire ale re╚Ťelei de conducte din Centrul Vechi al Constan╚Ťei. Acesta fiind ╚Öi arealul ocupat de anticul Tomis, era de a╚Öteptat ca aceste lucr─âri s─â prilejuiasc─â numeroase descoperiri arheologice. ╚śi aceste a╚Ötept─âri nu au fost ├«n╚Öelate. Prima descoperire realizat─â cu aceast─â ocazie a avut loc ├«n noiembrie 2012, c├ónd, pe strada Vasile Canarache, ├«n imediata apropiere a Muzeului de Istorie Na╚Ťional─â ╚Öi Arheologie, au fost par┼úial dezvelite ruinele unei cl─âdiri romane cu hypocaust. ├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, sau hypocaustum, cum o numeau romanii, nu este o inven╚Ťie modern─â ÔÇô podeaua era sus╚Ťinut─â de colonete dese din c─âr─âmizi suprapuse ╚Öi, prin acest spa╚Ťiu gol de sub ea, circula aerul cald rezultat ├«n urma arderii de combustibil ├«ntr-un cuptor (praefurnium) situat la marginea cl─âdiriiÔÇŁ, detaliaz─â arheologul Octavian Mitroi. Materialul arheologic descoperit este ├«n curs de restaurare ├«n laboratorul muzeului, dar se pare c─â momentul dezafect─ârii cl─âdirii poate fi plasat ├«n sec. III-IV p.Chr. 

foto photoland corbis images 42 24768439 jpg jpeg
Statuia lui Ovidiu; ├«n plan secundar, Muzeul de Istorie Na┼úional─â ┼či Arheologie

Statuia lui Ovidiu;├«n plan secundar, Muzeul de Istorie Na┼úional─â ┼či Arheologie

Primele urme ale zidului de incint─â preroman

Aceasta nu este ├«ns─â singura descoperire arheologic─â realizat─â chiar ÔÇ×├«n umbraÔÇŁ muzeului const─ân╚Ťean. Pe parcursul anului 2013, Pia╚Ťa Ovidiu a fost scena unor ample lucr─âri:├«n intervalul ianuarie-februarie a fost cercetat par╚Ťial un complex arheologic asem─ân─âtor unui turn semicircular. Construc╚Ťia prezenta ziduri groase din blocuri de calcar, cele de la exterior de form─â paralelipipedic─â, ├«ngrijit fasonate. Absen╚Ťa mortarului din structura unei cl─âdiri de asemenea propor╚Ťii, ca ╚Öi materialul arheologic bogat descoperit ├«n mediul stratigrafic al acestor ruine ÔÇô ceramic─â fin─â, cu firnis, fragmente de amfore, inclusive tor╚Ťi ╚Ötampilate etc. ÔÇô ╚Öi care dateaz─â cu prec─âdere din sec. III a.Chr., indic─â o datare ├«n epoca elenistic─â pentru acest complex. ÔÇ×Din cauza ritmului alert de desf─â╚Öurare al acelora╚Öi lucr─âri edilitare care i-au prilejuit descoperirea, obiectivul nu a putut fi complet cercetat, fapt pentru care numai cu titlu de ipotez─â ├«l identific─âm drept parte a fortifica╚Ťiilor Tomisului din epoca elenistic─â. Ne-am afla, astfel, ├«n fa╚Ťa primelor urme materiale descoperite p├ón─â acum ale incintei preromane a ora╚ÖuluiÔÇŁ, vin explica╚Ťiile specialistului Octavian Mitroi. 

Cadran solar ╚Öi Venus din marmur─â, ├«n Pia╚Ťa Ovidiu

Dou─â piese deosebite au rev─âzut lumina zilei ├«n iulie 2013. Mai ├«nt├ói, tot ├«n Pia╚Ťa Ovidiu, chiar sub ochii acelui Ovidiu de bronz care se ├«nal╚Ť─â ├«n mijlocul ei, a fost descoperit un fragment dintr-un cadran solar de marmur─â. Piesa este o raritate, fiind numai al cincilea obiect de acest gen descoperit p├ón─â acum ├«n Dobrogea. Exteriorul piesei prezint─â un splendid decor ├«n basorelief, iar la interior sunt gravate linii orare ╚Öi numele lunilor februarie-iunie scrise abreviat, cu caractere grece╚Öti. La numai o zi distan╚Ť─â a fost descoperit, pe strada Traian, ├«n apropierea Pie╚Ťei Ovidiu, un fragment dintr-o statuet─â de marmur─â a zei╚Ťei Venus.

8 descoperire strada oborului constanta morminte foto octavian dragomir cuget liber  jpg jpeg
Mormânt descoperit pe strada Oborului

Mormânt descoperit pe strada Oborului

ÔÇ×├Än octombrie 2013, lucr─ârile de instalare a cablurilor de fibr─â optic─â de pe B-dul Ferdinand au prilejuit descoperirea unui cuptor de uz me╚Öte╚Öug─âresc pe care nu l-am putut cerceta dec├ót par╚Ťial, dar mai ales segmente din zidul de incint─â roman t├órziu ╚Öi romano-bizantin al Tomisului. Descoperiri importante au fost realizate ├«n anii 2013-2014 ├«n imediata apropiere a Catedralei Ortodoxe Sfin╚Ťii Apostoli Petru ╚Öi Pavel. Este vorba de ziduri deosebit de masive care provin din ansamblul termelor, b─âilor publice ale ora╚ÖuluiÔÇŁ, precizeaz─â arheologul Octavian Mitroi.

Descoperirile arheologice realizate pe parcursul reabilit─ârii, ├«n anii 2012-2014, a Centrului Vechi al Constan╚Ťei, au fost, ├«ns─â, mult mai numeroase:baze de coloane, fusuri de coloane, capiteluri de diferite ordine arhitecturale, arhitrave, corni╚Öe. Materialul ceramic, foarte bogat, ├«n pofida st─ârii lui fragmentare, cu rarisime excep╚Ťii, a fost g─âsit, ├«n general, tot ├«n pozi╚Ťie secundar─â, fapt pentru care valoarea lui documentar─â este limitat─â. Ce ├«nseamn─â mai exact pozi╚Ťie secundar─â? ÔÇ×Obiectul nu a putut fi recuperat ├«n contextul lui ini╚Ťial, deci nu s-a mai putut stabili la ce ad├óncime, ├«n ce strat, ├«n ce complex arheologic (locuin╚Ť─â, morm├ónt etc.) ╚Öi ├«n asociere cu ce alte obiecte se va fi aflat la origine. ├Än aceast─â situa╚Ťie, obiectul respectiv ofer─â cercet─âtorilor mult mai pu╚Ťine informa╚ŤiiÔÇŁ, explic─â arheologul const─ân╚Ťean.

Morminte de inhuma╚Ťie, la funda╚Ťia caselor ╚Öi ├«n apropiere de centre comerciale

Vestigii ale trecutului au fost aduse la lumin─â ╚Öi cu ocazia anumitor lucr─âri pentru beneficiari particulari. Astfel, ├«n mai 2014, ├«n spatele cl─âdirii Po╚Ötei mari din centrul Constan╚Ťei, au fost descoperite treisprezece morminte de inhuma╚Ťie, majoritatea fiind ale unor cre╚Ötini din epoca romano-bizantin─â (sec. IV-VI p.Chr.). ├Än luna septembrie 2015 au mai fost descoperite dou─âsprezece morminte romane ├«n spatele centrului comercial Kaufland. ÔÇ×Spre deosebire de mormintele prezentate anterior, aceste complexe funerare descoperite recent sunt mai timpurii (le dat─âm preliminar ├«n sec. II-III p.Chr.), sunt locurile de veci ale unor p─âg├óni (niciunul nu era orientat est-vest, cum era ╚Öi atunci, ca ╚Öi ast─âzi, obiceiul la cre╚Ötini), iar inventarul funerar era mult mai bogat. Aproape ├«n fiecare morm├ónt se afla cel pu╚Ťin un vas de sticl─â, alte obiecte frecvent ├«nt├ólnite fiind opai╚Ťele ╚Öi c─âni╚Ťele globulareÔÇŁ, poveste╚Öte arheologul Octavian Mitroi, care a avut ocazia s─â le cerceteze la fa╚Ťa locului.

Tezaurul de sculpturi de la Tomis, scos din pământ de Ziua Păcălelii, în 1962

2 251 jpg jpeg
Instantaneu din timpul dezgrop─ârii Tezaurului de sculpturi de la Tomis. ├Än centrul imaginii, cu ochelari ┼či p─âl─ârie, e Vasile Canarache, directorul muzeului ├«n 1962, un fel de Indiana Jones de Constan┼úa

Instantaneu din timpul dezgrop─ârii Tezaurului de sculpturi de la Tomis. ├Än centrul imaginii, cu ochelari ┼či p─âl─ârie, e Vasile Canarache, directorul muzeului ├«n 1962, un fel de Indiana Jones de Constan┼úa

├Äns─â cea mai valoroas─â descoperire f─âcut─â ├«n Constan╚Ťa r─âm├óne a╚Öa numitul Tezaur de Sculpturi de la Tomis. Contextul ├«n care a fost f─âcut─â aceast─â descoperire este unul foarte prielnic pentru cercet─ârile arheologice. ÔÇ×Este 1 aprilie 1962. De c├ó╚Ťiva ani, ora╚Öul Constan╚Ťa este martor al unor ample lucr─âri de resistematizare urban─â, care l-au transformat ├«ntr-un imens ╚Öantier. Cea mai radical─â schimbare care se produce este desfiin╚Ťarea G─ârii Vechi, situate pe locul ocupat ast─âzi de cl─âdirea care ad─âposte╚Öte sediile Prim─âriei ╚Öi Prefecturii. ├Än urma extinderii progresive a ora╚Öului, gara, care de la 1860, de c├ónd fusese construit─â, p├ón─â la ├«nceputul secolului XX, ocupase un amplasament periferic ├«n raport cu acesta, a ajuns s─â de╚Ťin─â o pozi╚Ťie central─â ├«n cadrul urbei, cu tot disconfortul de rigoare pentru cet─â╚Ťeni. Fapt pentru care, ├«n ace╚Öti ani, gara Constan╚Ťei este mutat─â cu mult c─âtre vest, acolo unde se afl─â ╚Öi azi ╚Öi, ├«n acela╚Öi timp, se demonteaz─â liniile de cale ferat─â, iar cl─âdirile vechii g─âri sunt demolateÔÇŁ, vine cu detalii arheologul Octavian Mitroi. 

Indiana Jones de la Constan╚Ťa

Din fericire, vestigiile anticului Tomis nu sunt singure ├«n fa╚Ťa buldozerelor ╚Öi excavatoarelor:este ╚Öi perioada ├«n care muzeul de arheologie local, existent sub o form─â sau alta ├«nc─â din 1879, a fost reorganizat ├«n urma eforturilor lui Vasile Canarache. Sub ÔÇ×baghetaÔÇŁ acestui interesant ╚Öi pitoresc personaj, care pe undeva poate duce cu g├óndul la un Indiana Jones autohton, muzeul de arheologie const─ân╚Ťean devine o veritabil─â institu╚Ťie de cercetare.

Un noroc ├«n plus, la c├órma Regiunii Constan╚Ťa, se afl─â acum prim-secretarul Vasile V├ólcu, vechi prieten al energicului director al Muzeului Regional de Arheologie Dobrogea, a╚Öa cum se numea pe atunci. Rezultatele nu ├«nt├órzie s─â apar─â. Pe l├óng─â sute de morminte din perioadele elenistic─â, roman─â ╚Öi romano-bizantin─â, ├«n ace╚Öti ani au fost aduse la iveal─â poarta de l├óng─â Teatrul Fantasio a Tomisului romano-bizantin ╚Öi mai ales Edificiul roman cu mozaic, decorat cu cel mai ├«ntins covor de mozaic policrom cunoscut p├ón─â ├«n ziua de azi ├«n ├«ntreaga lume roman─â.

ÔÇ×S-a g─âsit un cap de statuie pe terenul G─ârii Vechi...ÔÇŁ

ÔÇ×╚śi revenind la ziua de 1 aprilie 1962... Atunci c├ónd primul secretar V├ólcu ├«l sun─â pe Vasile Canarache s─â-l anun╚Ťe c─â pe terenul G─ârii Vechi ┬źs-a g─âsit un cap de statuie┬╗, de la cel─âlalt cap─ât al firului r─âzbat ni╚Öte vorbe de genul:┬źHai, m─â, crezi c─â m-ai g─âsit de fraier?┬╗ etc.ÔÇŁ, mai poveste╚Öte arheologul Octavian Mitroi.

Numai la insisten╚Ťele primului secretar, care chiar pare convins de ceea ce spune, Vasile Canarache ├«╚Öi cheam─â colaboratorii ╚Öi se deplaseaz─â la ÔÇ×locul fapteiÔÇŁ (pentru cei interesa╚Ťi ├«n mod deosebit, ╚Öantierul blocului-turn B 5, de vis-├á-vis de Complexul Colonadelor de pe Str. Traian). ╚śi nu mic─â le este mirarea c├ónd, ├«ntr-adev─âr, v─âd ie╚Öit din p─âm├ónt capul unei statui, anume cea a zei╚Ťei Fortuna, Tyche ├«n panteonul grec. ÔÇ×Iar dac─â ╚Ťinem cont de faptul c─â Tyche era o personificare a sor╚Ťii, ne d─âm seama de c├ót de monumental a fost cheful de ironie pe care l-a avut soarta la Constan╚Ťa de Ziua P─âc─âlelii ├«n 1962... 24 de piese sculpturale au fost ridicate ├«n acea zi din p─âm├óntul Constan╚Ťei:13 statui ╚Öi statuete, 10 basoreliefuri ╚Öi un mic altar f─âr─â decor sau inscrip╚ŤieÔÇŁ, enumer─â arheologul constan╚Ťean comoara cea mai de pre╚Ť a muzeului. Monumentele reprezint─â divinita┼úi clasice din pantheonul greco-roman, precum ┼či zeit─â┼úi orientale ┼či locale:Fortuna cu Pontos, Dionysos, Asclepios, Hermes, Diana, Selene, Hecate, Nemesis ├«n dubl─â ipostaz─â, Dioscurii, Gratiile, Isis, Cybela, Mithras, ┼×arpele Glykon ┼či Cavalerul Trac. 

Toate cele 24 de piese descoperite la data de 1 aprilie 1962 sunt acum ad─âpostite ├«ntr-o singur─â sal─â a Muzeului de Istorie Na╚Ťional─â ╚Öi Arheologie Constan╚Ťa, Sala Tezaur. Sunt ├«nso╚Ťite de fotografiile f─âcute ├«n momentul descoperirii ╚Öi sunt atrac╚Ťia muzeului. Piesele de rezisten╚Ť─â sunt ╚Öarpele Glykon (sculptur─â lucrat─â ├«ntr-un singur bloc de marmur─â) ╚Öi grupul statuar Fortuna cu Pontos. ÔÇ×C├ónd apare ca o protectoare a ora╚Öului, Fortuna poart─â pe cap o coroan─â mural─â, simboliz├ónd zidurile acelui ora╚Ö. La picioarele ei este reprezentat─â uneori o alt─â divinitate, personificare a unui element geografic, care ajut─â la identificarea ora╚Öului respectivÔÇŁ, preciza Vasile Canarache ├«n albumul dedicat descoperirii. Numai c─â Pontos de la picioarele Fortunei, simbol al M─ârii Negre, purta pe cap ÔÇô el, nu zei╚Ťa ÔÇô coroana mural─â de form─â pentagonal─â, cu turnuri ╚Öi por╚Ťi, simboliz├ónd zidurile tomitane. C├ót despre animalul fantastic cu trup de ╚Öarpe, bot de ovin─â, ochi de c├óine, plete ╚Öi urechi de om ╚Öi coad─â de leu, identificat cu ╚Öarpele Glykon, Vasile Canarache spunea, ├«n albumul Tezaurul de sculpturi de la Tomis:ÔÇ×Trebuie subliniat─â meticulozitatea sculptorului ├«n redarea am─ânuntelor morfologice, calculate p├ón─â la ultimul solz, corespunz─âtor cu cre╚Öterea treptat─â a grosimii corpului reptileiÔÇŁ. 

10 tezaur sculpturi 4 jpg jpeg
Tezaurul de sculpturi de la Tomis, descoperit la 1 aprilie 1962

Tezaurul de sculpturi de la Tomis, descoperit la 1 aprilie 1962

Când a fost ascuns tezaurul:în secolul IV sau în secolul XX?

Interpretarea acestei descoperiri, care s-a ├«ncet─â╚Ťenit ├«nc─â de la pu╚Ťin timp de la realizarea ei, este c─â aceste sculpturi ar fi fost ├«ngropate prin secolul al IV-lea p.Chr. de c─âtre adep╚Ťii cultelor p─âg├óne de la Tomis, pentru a le pune la ad─âpost de furia cre╚Ötinilor din cetate ├«mpotriva vechilor zeit─â╚Ťi. ÔÇ×Se ╚Ötie c─â, pe m─âsur─â ce religia cre╚Ötin─â a intrat ├«n legalitate ╚Öi, mai ales, sprijinul pe care l-a primit din partea autorit─â╚Ťii imperiale s-a accentuat, fo╚Ötii persecuta╚Ťi s-au transformat de multe ori ├«n persecutori. Va fi fost ╚Öi Tomisul scena unor tensiuni sau chiar a unor confrunt─âri deschise ├«ntre cre╚Ötini ╚Öi p─âg├óni pe parcursul secolului al IV-lea p.Chr.?ÔÇŁ, se ├«ntreab─â arheologul, care adaug─â c─â nu exist─â un r─âspuns categoric la aceast─â ├«ntrebare, deoarece nu exist─â unanimitate printre cercet─âtori cu privire la ├«ngroparea Tezaurului de sculpturi de la Tomis la sf├ór╚Öitul antichit─â╚Ťii. 

Unele ├«ndoieli ├«n acest sens au fost exprimate chiar de Vasile Canarache ├«n zilele ÔÇ×fierbin╚ŤiÔÇŁ de dup─â marea descoperire. Directorul muzeului const─ân╚Ťean nu s-a bucurat, ├«ns─â, de sus╚Ťinere din partea colegilor de breasl─â atunci c├ónd a enun╚Ťat posibilitatea ca Tezaurul de sculpturi de la Tomis s─â reprezinte, de fapt, o colec╚Ťie de antichit─â╚Ťi ├«ngropat─â cu numai c├óteva decenii ├«naintea nesperatei ╚Öi fericitei ei descoperiri. 

├Äns─â cel mai fervent sus╚Ťin─âtor al teoriei ├«ngrop─ârii tezaurului de sculpturi de la Tomis ├«n epoca modern─â a fost ╚Öi r─âm├óne Mihai Gramatopol. ÔÇ×Acest cercet─âtor a observat, mai ├«nt├ói, faptul c─â piesele sculpturale descoperite prezentau dou─â tipuri de sp─ârturi, unele purt├ónd patina timpului, survenite ├«nc─â din antichitate, altele albe, de dat─â recent─â, dificil de explicat ├«n eventualitatea ├«n care producerea lor ╚Öi ├«ngroparea obiectelor care aveau aceste avarii nu va fi avut loc relativ recent. Mai mult, capul statuii zei╚Ťei Fortuna dep─â╚Öea nivelul de c─âlcare contemporan zidului din sec. V-VI p.Chr. ├«n imediata apropiere a c─âruia fusese ├«ngropat tezaurulÔÇŁ, mai poveste╚Öte arheologul Octavian Mitroi. Concluzia lui Mihai Gramatopol este aceea c─â Tezaurul de sculpturi de la Tomis ar reprezenta, ├«n realitate, o ÔÇ×recolt─âÔÇŁ de antichit─â╚Ťi tomitane, probabil a unei persoane implicate ├«n traficul de antichit─â╚Ťi, din p─âcate deosebit de ├«nfloritor la Constan╚Ťa p├ón─â ├«n prima jum─âtate a secolului XX. Ra╚Ťiunea ├«ngrop─ârii acestor piese de o inestimabil─â valoare ar fi fost ascunderea lor de autorit─â╚Ťile care ├«ncepuser─â s─â ia m─âsuri ├«mpotriva acestui fenomen.

Indiferent de hramul pe care ├«l poate primi contextul descoperirii lor, aceste artefacte r─âm├ón unele dintre cele mai importante descoperiri sculpturale realizate p├ón─â acum ├«n Dobrogea, o veritabil─â ÔÇ×radiografieÔÇŁ a religiozit─â╚Ťii tomitane din epoca roman─â, este concluzia arheologului legat─â de cea mai de pre╚Ť colec╚Ťie a muzeului. 

Epava perfect─â a╚Öteapt─â s─â fie g─âsit─â ├«n Marea Neagr─â 

├Äns─â pe l├óng─â descoperirile de pe uscat, ╚Öi ad├óncurile M─ârii Negre au un poten╚Ťial uria┼č, sunt de p─ârere speciali╚Ötii. Aceasta, deoarece, cu excep╚Ťia M─ârii Baltice, Marea Neagr─â este singura din lume care ofer─â condi╚Ťii propice conserv─ârii a ceea ce arheologii subacvatici numesc ÔÇ×epava perfect─âÔÇŁ. Ce ├«nseamn─â aceasta? Este vorba de o nav─â scufundat─â care, indiferent de epoca din care dateaz─â ╚Öi de materialul din care este realizat─â (inclusiv lemn!), se p─âstreaz─â practic intact─â, inclusiv ├«n partea superioar─â, care nu se afund─â ├«n m├ólul de pe fundul m─ârii ╚Öi care, ├«n alte ├«mprejur─âri, se descompune ├«n primii ani de la naufragiu sub ac╚Ťiunea curen╚Ťilor ╚Öi a faunei marine. ÔÇ×Celebrul arheolog Bob Ballard, care ├«n 1985 a descoperit epava Titanicului, a confirmat acest lucru ├«n urma cercet─ârilor pe care le-a f─âcut ├«n Marea Neagr─â, ├«n apropierea anticului Sinope, unde a descoperit o corabie din sec. VI p.Chr., a c─ârei stare actual─â nu difer─â cu mult de ├«nf─â╚Ťi╚Öarea ei din clipa ├«n care va fi izbit fundul m─ârii ├«n acea zi fatal─â, cu paisprezece secole ├«n urm─â. Catargul, cu tot cu par├óme (!), se ├«nal╚Ť─â ├«n continuare, gata, parc─â, s─â primeasc─â vele noi cu al c─âror ajutor s─â dea corabiei av├ónt pe ├«ntinderile m─âriiÔÇŁ, conchide arheologul const─ân╚Ťean Octavian Mitroi.