Sportivii se folosesc de JO pentru a cere azil politic în Occident
În urma Jocurilor Olimpice de la Londra au rămas foarte multe povești, despre victoriile și recordurile atleților participanți. Unele povești însă nu s-au bucurat atât de mult de atenția presei așa cum, poate, ar fi meritat.
Între acestea, e de menționat încercarea unor sportivi din Camerun de a rămâne în Europa. Atleții din Camerun (una din cele mai sărace țări din lume) – cinci boxeri, un înotător și o jucătoare de fotbal – s-au folosit de participarea la JO pentru a încerca să obțină o viață mai bună în Europa, potrivit Discovery News.
Nu e prima oară când sportivii se folosesc de participarea la Jocurile Olimpice pentru a fugi din țările lor în căutarea unei vieți mai bune, fie din motive economice, fie din motive politice. Cele mai multe asemenea cazuri s-au înregistrat în timpul Războiului Rece, când sportivii din blocul sovietic fugeau de regimurile totalitare, dar ele apar și în zilele noastre. Înainte de fuga sportivilor din Camerun, trei atleți din Sudan au intrat într-o secție de poliție din Londra și au cerut azil politic;alți doi atleți din Somalia au încercat de asemenea să rămână în Marea Britanie. De asemenea, mai mulți sportivi din Congo au dispărut după terminarea Jocurilor.
Potrivit The New York Times, cea mai veche cerere de azil politic din istoria Jocurilor Olimpice datează din 1948, când competiția a avut loc tot în capitala britanică. Marie Provaznikova, aflată în fruntea echipei feminine de gimnastică a Cehoslovaciei, a cerut azil politic autorităților americane. Cehoslovacia tocmai intrase sub influența sovietică, iar Provaznikova și-a dat seama că lucrurile se vor înrăutăți în țara ei natală. Cererea sa a fost acceptată, iar Marie Provaznikova a trăit tot restul vieții în America.
Opt ani mai târziu, la Jocurile de la Melbourne s-a înregistrat un caz unic în această istorie aparte a competiției. Jocurile de la Melbourne au fost influențate de două conflicte importante:criza Suezului și Revoluția din Ungaria. Competiția a avut loc la scurtă vreme după Revoluția din Ungaria și reprimarea acesteia de către sovietici;tensiunile dintre sportivii maghiari și sovietici au atins punctul culminant în timpul unui meci de polo, care s-a terminat printr-o bătaie. La sfârșitul celor două săptămâni de concurs, delegația maghiară, formată din 83 de sportivi, s-a aflat în fața unei alegeri importante:să se întoarcă acasă, într-o Ungarie readusă sub obediența Moscovei, sau să înceapă o nouă viață departe de regimul sovietic. Mai bine de jumătate de sportivii maghiari nu s-au mai întors acasă, obținând azil politic în Statele Unite.
