Societ─â┼úile distopice ├«n literatur─â ┼či cinematografie jpeg

Societ─â┼úile distopice ├«n literatur─â ┼či cinematografie

Secolul XX a adus afirmarea genului de literatur─â distopic─â, tendin┼ú─â ├«n care s-au├«nscris autori ca George Orwell, Ray Bradbury, H.G.Wells sau Aldous Huxley;scrierile acestora fiind exploatate ulterior ┼či de c─âtre industria cinematografic─â.Situate de cele mai multe ori ├«n zona ┼čtiin┼úifico-fantasticului, marile opere ale literaturii distopice au relevat o remarcabil─â putere de anticipa┼úie a autorilor, care pot fi cataloga┼úi drept ni┼čte vizionari ai lumii moderne.

Care sunt temele predilecte ale literaturii de acest gen?├Än primul r├ónd, scopul este crearea imaginii unei societ─â┼úi distopice.(de la termenul de distopie, ce desemneaz─â o anomalie).O societate de acest tip se caracterizeaz─â printr-o stare a lucrurilor ce contravine naturii umane, dezumanizarea fiind cuv├óntul de ordine.├Äntrebarea de la care porne┼čte un autor ├«n alc─âtuirea unei opere ce apar┼úine literaturii distopice este ÔÇŁCum ar fi dac─â......?ÔÇŁ, ├«ntrebare pus─â pentru a ob┼úine o viziune asupra viitorului.De multe ori, scrierile care apar┼úin acestui gen atrag aten┼úia asupra unor situa┼úii periculoase din lumea real─â, aspect ce face un pic nedreapt─â ├«ncadrarea acestora ├«n categoria SF-urilor.

Tehnologizarea excesiv─â ┼či absen┼úa contactului cu natura;influen┼úa mass-mediei ├«n toate compartimentele vie┼úii sociale ┼či imposibilitatea manifest─âriilibert─â┼úii de g├óndire a individului;dezumanizarea determinat─â de eliminarea sentimentelor;un regim totalitar ├«n care o elit─â sau un singur conduc─âtor de┼úin puterea absolut─â;un stat ├«n care este exercitat─â o supraveghere permanent─â asupra cet─â┼úenilor-toate acestea au reprezentat principalele teme abordate de c─âtre autorii de literatur─â distopic─â.Un aspect ├«nt├ólnit ├«n mai toate operele acestui gen este figura central─â, protagonistul care descoper─â disfunc┼úiile ordinii existente ┼či care ├«ncepe s─â lupte ├«mpotriva ei, f─âc├ónd parte uneori chiar din r├óndul celor care au ├«ncercat s─â o impun─â.(cum este cazul pompierului Guy Montag din romanul Farenheit 451, de Ray Bradbury).

Valorile tradi┼úionale, religia ┼či cunoa┼čterea istoriei nu ├«┼či au locul ├«ntr-o societate distopic─â, oamenii fiind obliga┼úi s─â se raporteze doar la prezent.Un prezent care este redat ca fiind mai bun dec├ót toate epocile istorice trecute ┼či o realitate fic┼úional─â ├«n care cet─â┼úenilor li se induce ideea c─â tr─âiesc ├«ntr-o societate perfect─â.Distopia este antiteza utopiei, deoarece cea din urm─â reprezint─â o viziune mult prea optimist─â care este imposibil de pus ├«n practic─â, ├«n timp ce distopia este o utopie ├«n sens negativ.S─â lu─âm ca exemplu Utopia(1515)lui Thomas Morus, ├«n care este promovat─â o societate ├«n care se practic─â o toleran┼ú─â religioas─â absolut─â, unde domne┼čte ordinea ┼či disciplina ├«n detrimentul libert─â┼úii individuale.Aceast─â lucrare promoveaz─â acela┼či model al societ─â┼úii comuniste imaginate de Karl Marx, cu men┼úiunea important─â c─â Thomas Morus nu vedea ├«n ateism o solu┼úie, consider├óndu-l o form─â de ignoran┼ú─â.

ÔÇ×Cine controleaz─â trecutul controleaz─â viitorul. Cine controleaz─â prezentul controleaz─â trecutulÔÇŁ(George Orwell, ÔÇŁ1984ÔÇŁ)

Jurnalistul britanicEric Arthur Blair a publicat sub pseudonimul George Orwell dou─â opere de referin┼ú─â ale literaturii distopice:AnimalFarm(1945)┼či Nineteen Eighty Four(1949).Scrise ├«n contextul R─âzboiului Rece, mesajul acestora reprezint─â un semnal de alarm─â la adresa derapajelor regimului politic stalinist din U.R.S.S..Prima reprezint─â o interesant─â alegorie a Revolu┼úiei Bol┼čevice dup─â care s-a realizat celebrul film de anima┼úie din anul 1954 (regizori Joy Batchelor ┼či John Halas).ÔÇŁCe se ├«nt├ómpl─â c├ónd porcii ajung la putere?ÔÇŁ pare a fi ├«ntrebarea la care ├«ncearc─â s─â r─âspund─â Orwell ├«n romanul ÔÇŁFerma animalelorÔÇŁ.Animalele dintr-o ferm─âsunt folosite pentru a ilustra lupta grupuluide revolu┼úionari ├«mpotriva or├ónduirii burgheze, a guvern─ârii despotice a oamenilor(┼úarul Nicolae al II-lea este reprezentat de fermierul Jones).Odat─â ajunse la conducerea fermei(puterea politic─â), animaleleconduse de un porc(Seniorul cel b─âtr├ón-Lenin) promoveaz─â un regim politic bazat pe egalitatea dintre cet─â┼úeni.├Äns─â, scopurile anterioare ale revolu┼úiei vor fi deturnate de c─âtre porcul Napoleon (Stalin), implement├ónd o form─â de guvernare ├«n care domneau corup┼úia, propaganda mincinoas─â, ac┼úiunile poli┼úiei secrete(reprezentat─â de c├óinii Jessie ╚Öi Bluebell) ┼či execu┼úiile adversarilor politici.Stilul accesibil ├«n care este realizat romanul ├«l face s─â fie nelipsit din bibliografia elevilor de gimnaziu ┼či liceu pentru o ├«n┼úelegere mai bun─â a implica┼úiilor totalitarismului.

1984 jpg jpeg

De un deosebit succes s-a bucurat ┼či romanul Nineteen Eighty Four(1949), precum ┼či ecranizarea acestuia din anul 1984.(├«n regia lui Michael Radford).├Än urma unui r─âzboi atomic(aluzie la R─âzboiul Rece), ├«n statul imaginar Oceania este instaurat un regim politic totalitar ce ├«mbin─â caracteristici ale stalinismului ┼či nazismului.De ecouri r─âsun─âtoare se va bucura ├«n timp modul de supraveghere ┼či control permanent al cet─â┼úenilor redat ├«n paginile romanului, fraza ÔÇťFratele cel Mare  este ve┼čnic cu ochii pe tineÔÇŁdevenind celebr─â.De exemplu, ├«n cazul Snowden sau ├«n cazul legii ordinului de supraveghere adoptat─â de c─âtre Parlamentul de la Budapesta s-au f─âcut analogii cu metodele descrise ├«n literatura orwellian─â.Interesante sunt ┼či viziunile geopolitice ale lui Orwell:o lume ├«mp─âr┼úit─â ├«ntre trei mari blocuri de putere-Oceania, Eurasia ┼či Estasia, acestea disput├óndu-┼či o vast─â zon─â ce cuprinde teritorii din Nordul Africii, Orientul Mijlociu ┼či Sud-Estul Asiei, situa┼úie ce nu ┼úine deloc de domeniul fantasticului, teritoriile respective reprezent├ónd de-a lungul istoriei obiectul disputelor marilor imperii coloniale.Motivul st─ârii permanente de r─âzboi este exploatat ┼či ├«n alt─â oper─â a literaturii distopice, Farenheit 451.├Än romanul lui Orwell, Oceania se afl─â ├«n r─âzboi c├ónd cu Estasia, c├ónd cu Eurasia;o situa┼úie de beligeran┼ú─â creat─â artificial pentru a concentra ura oamenilor ├«mpotriva unui du┼čman extern, dar ├«n acela┼či timp pentru a men┼úine o stare permanent─â de fric─â ┼či incertitudine ├«n societate, facilit├ónd controlul exercitat de c─âtre Guvern.Un alt aspect demn de men┼úionat este ajustarea limbajului prin reducerea vocabularului la un set de cuvinte uzuale(Nouvorba, cum o nume┼čte Orwell, posibil─â aluzie la limba artificial─â Esperanto, a c─ârei implementare a fost ├«ncercat─â la ├«nceputul secolului XX).

Vom vedea în continuare că nu este neapărat nevoie de o formă de conducere totalitară pentru exercitarea unui control absolut asupra cetăţenilor, putând fi folosite mecanisme mult mai subtile, cum ar fi mijloacele de comunicare în masă, situaţie ilustrată în romanul lui Ray Bradbury, Farenheit 451.

ÔÇťC─âr┼úile ne vor aminti c├ót de nebuni ┼či pro┼čtisuntem.Ele sunt garda pretorian─â a lui Caesar, ┼čoptind ├«n timp ce parada trece zgomotos pe bulevard:Caesar, aminte┼čte-┼úi c─â e┼čti muritorÔÇŁ(Ray Bradbury, Farenheit 451)

451 ┬║ Farenheit(233 grade Celsius), unitate de m─âsur─â folosit─â ├«n special ├«n S.U.A., reprezint─â temperatura la care se aprinde h├órtia obi┼čnuit─â.Spre deosebire de romanul orwellian, Ray Bradbury nu men┼úioneaz─â ├«n opera sa un nume de conduc─âtor atotputernic prezent ├«n vie┼úile oamenilor sau o ideologie dominant─â.Publicat ├«n anul 1953, romanul Farenhei 451are anumite accente critice la adresa societ─â┼úii americane a anilor '50, autorul viz├ónd ponderea tot mai mare a televiziunii ┼či mass-mediei ├«n detrimentul citirii c─âr┼úilor, situa┼úie ce contribuie la abrutizarea individului.Alt─â interpretare a romanului, sus┼úinut─â de c─âtre autor ├«ntr-o postfa┼ú─â la o edi┼úie din anii '80, este critica adus─â cenzurii practicate de c─âtre editori, care eliminin─â inten┼úionat pasajele ce con┼úin considera┼úii filozofice sau digresiuni, fiind memorabile ├«n acest sens urm─âtoarele cuvinte:ÔÇŁRefuz s─â m─â a┼čez cuminte pe un raft, golit de m─âruntaie, ┼či s─â devin non-literatur─âÔÇŁ.

Ac┼úiunea este plasat─â ├«ntr-un viitor distopic, ├«n care literatura este interzis─â de autoritatea opresiv─â a unui stat totalitar care arde toate c─âr┼úile prin ac┼úiunea ÔÇŁpompierilorÔÇŁ.Ra┼úiunile care stau ├«n spatele acestei practici sunt justificate de viziunea unei societ─â┼úi ├«n care ÔÇŁoamenii sunt f─âcu┼úi s─â fie egali, nu n─âscu┼úi liberi ┼či egali, conform Constitu┼úieiÔÇŁ.Cei care de┼úin cuno┼čtin┼úe din c─âr┼úi ar putea distruge a┼ča zisul echilibru al acestei ordini sociale deoarece o persoan─â cult─â ar reprezenta un pericol pentru ceilal┼úi, ÔÇŁun pisc prea ├«nalt care ├«i ├«nfrico┼čeaz─â ┼či cu care trebuie s─â se compareÔÇŁ.Un alt aspect descoperit ├«n paginile romanului este tehnologizarea excesiv─â:casele oamenilor auecrane TVimense pe pere┼úi, iar pe str─âzi automobilele performante circul─â cu viteza minim─â legal─â(aluzie la sistemele de autostr─âzi care ├«ncepeau s─â se dezvolte ├«n America postbelic─â).

├Än aceste condi┼úii, c├ónd marea mas─â a popula┼úiei se informa de la TV, intelectualii reprezentau o categorie social─â marginalizat─â, ce apar┼úinea trecutului.Figura central─â a romanului, pompierul Guy Montag, ├«ncepe s─â descopere valoarea inestimabil─â a c─âr┼úilor pe care le arde, ├«ncerc├ónd s─â ias─â de sub influen┼úa ideologiei c─âreia i-a fost fidel.Ac┼úiunea romanului urm─âre┼čte evolu┼úia lui Montag, care ├«n final va ajunge s─â treac─â de partea unui grup de intelectuali oprima┼úi care memorau c─âr┼úi ├«ntregi.Un final ├«n care autorul ├«ncearc─â s─â ofere o viziune optimist─â asupra umanit─â┼úii, ┼či anume puterea acesteia de a rena┼čte ┼či de a ├«nv─â┼úa din propriile ei gre┼čeli dup─â o perioad─â de decaden┼ú─â.:

ÔÇŁ├Änainte de Hristos exista o pas─âre neroad─â care se numea Phoenix.Odat─â la c├óteva sute de ani ├«┼či construia un rug ┼či-┼či d─âdea foc.Trebuie s─â fi fost rud─â apropiat─â cu Omul.├Äns─â de fiecare dat─â c├ónd se f─âcea scrum, ren─â┼čtea din cenu┼č─âÔÇŁ[1].

Distopiile în cinematografie

metro jpg jpeg

Fa┼ú─â de ecraniz─ârile consacrate ale romanelor distopice, filmul german Metropolisdin anul 1927(├«n regia lui Fritz Lang)este mai pu┼úin cunoscut publicului larg.Realizat ├«n perioada Republicii de la Weimar de c─âtre studioul cinematografic UFA(Universum Film AG), reprezint─â o critic─â adus─â capitalismului ┼či industrializ─ârii masive.Este sugestiv─â scena din debutul filmului ├«n care se face schimbul de ture la o fabric─â ├«ntre dou─â coloane de muncitori care ├«nainteaz─â greoi.Ac┼úiunea se produce ├«ntr-un ora┼č al viitorului(de unde ┼či numele de Metropolis), fiind o capodoper─â a cinematografiei secolului XX datorit─â caracterului s─âu de anticipa┼úie ┼čtiin┼úific─â.

Cinematografia secolului XXI ne-aoferit o sintez─â a mai multor romane distopice, produc┼úia american─â Equilibrium din anul 2002.(├«n regia lui Kurt Wimmer).Filmul red─â o societate distopic─â cu elemente at├ót din  Nineteen Eighty Four, c├ót ┼či din Farenheit 451.Dup─â sf├ór┼čitul celui de-al treilea r─âzboi mondial, se ajunge la concluzia c─â emo┼úiile ┼či sentimentele umane au fost principalele responsabile de-a lungul istorieipentru izbucnirea conflictelor militare.Pentru aceasta, cet─â┼úenii ora┼čului-stat Libria sunt obliga┼úi s─â  ├«┼či injecteze regulat o substan┼ú─â oferit─â de c─âtre guvern(numit─â   Prozium, aluzie la celebrul medicament antidepresiv Prozac)menit─â s─â le anihileze emo┼úiile.De asemenea, ace┼čtia nu au voie s─â de┼úin─â materiale ÔÇŁcu con┼úinut emo┼úional de risc maxim, CE-10ÔÇŁ(c─âr┼úi, obiecte de art─â, CD-uri cu muzic─â).Orice abatere de la normele impuse este grav pedepsit─â de c─âtre Clericii Grammaton, care patruleaz─â ├«n toate zonele ora┼čului.De la Orwell este preluat─â ideea elitei conduc─âtoare, Consiliul Tetragrammaton av├ónd ├«n frunte un lider (Tat─âl) f─âr─â apari┼úii publice;iar de la Ray Bradbury este preluat personajul principal care decide s─â lupte ├«mpotriva ordinii existente(clericul John Preston).

F─âr─â s─â fie clasificat ├«n categoria SF, vizionarea documentaruluiObey, [2]lansat ├«n februarie 2013(titlu ├«n limba rom├ón─â Supune-te, ├«n regia britanicului Temujin Doran, dup─â cartea jurnalistului american Chris Hedges, Death of the Liberal Class) are acela┼či efect la fel ca ecraniz─ârile romanelor lui George Orwell sau Ray Bradbury:sunt trase semnale de alarm─â cu privire la starea ├«ngrijor─âtoare a societ─â┼úii actuale.

[1]    Ray Bradbury, Farenheit 451, traducere Daniela Tru┼úia, Editura Farenheit, 1998, p 174

[2]    http://documentare.digitalarena.ro/supune-te-2013/