Soarta ofi┼úerilor rom├óni r─âma┼či ├«n Basarabia la 28 iunie 1940 (I) jpeg

Soarta ofi┼úerilor rom├óni r─âma┼či ├«n Basarabia la 28 iunie 1940 (I)

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: Mihai Ta┼čc─â

Sute de militari care ┼či-au ├«ndeplinit datoria fa┼ú─â de ┼óar─â ├«n Armata Rom├ón─â au fost declara┼úi ÔÇ×du┼čmani ai poporului" de c─âtre regimul comunist, fiind ├«mpu┼čca┼úi de c─âl─âii NKVD, scrie istoricul Mihai Ta╚Öc─â pentru Adev─ârul.

Militarii basarabeni de pe fronturile Primului R─âzboi Mondial au fost cei care au rupt Basarabia de la Imperiul Rus, au decis crearea Sfatului ┼ó─ârii, au pus bazele Armatei Republicii Democratice Moldovene┼čti, contribuind decisiv la actul Unirii din 27 martie 1918. Dup─â Unire, mul┼úi s-au transferat ├«n Armata Rom├ón─â. ├Än anul 1928, rezervi┼čtii moldoveni s-au asociat ├«n Societatea ofi┼úerilor fostei Armate a Republicii Moldovene┼čti sau au aderat la Uniunea ofi┼úerilor rom├óni ├«n retragere ┼či rezerv─â, ambele fiind catalogate de comuni┼čti drept organiza┼úii antisovietice. To┼úi cei r─âma┼či ├«n Basarabia dup─â 28 iunie 1940 au fost supu┼či represiunilor politice de NKVD.

image

FOTO: Simion Gurschi (prim-plan) cu prietenii

Ofi┼úerii din Basarabia ├«ntruni┼úi la Chi┼čin─âu ├«n toamna anului 1917, la Congresul Militarilor Moldoveni (├«ntre 20 ┼či 28 octombrie), ├«n num─âr de peste 800 de delega┼úi, reprezent├ónd circa 300.000 de basarabeni afla┼úi pe fronturile Primului R─âzboi Mondial, au adoptat rezolu┼úii privind autonomia Basarabiei, au decis crearea organului legislativ - Sfatul ┼ó─ârii, au solicitat na┼úionalizarea ┼čcolilor, au cerut oprirea coloniz─ârii provinciei cu str─âini ┼či ├«nf─âptuirea reformei agrare, ┼či-au exprimat ├«ngrijorarea ├«n leg─âtur─â cu soarta rom├ónilor de dincolo de Nistru etc.

Tot ei au fost cei care au p─âzit Sfatul ┼ó─ârii pe tot parcursul activit─â┼úii lui, inclusiv la 27 martie 1918, c├ónd s-a votat Unirea Basarabiei cu Rom├ónia. Militarii basarabeni au jucat un rol important ├«n organizarea cohortelor, primele unit─â┼úi ale Armatei Moldovene┼čti, forma┼úiuni care au opus rezisten┼ú─â haosului din toamna-iarna anilor 1917-1918, provocat de bandele bol┼čevizate ce se retr─âgeau de pe Frontul Rom├ón, iar dup─â 1 ianuarie 1918, al─âturi de Armata Rom├ón─â, au alungat trupele bol┼čevice peste Nistru.

SOCIETATEA OFI┼óERILOR FOSTEI ARMATE A REPUBLICII MOLDOVENE┼×TI

Dup─â Unirea Basarabiei cu Rom├ónia, militarii basarabeni au depus cereri ┼či au fost ├«ncorpora┼úi ├«n Armata Rom├ón─â. La pensionare, mul┼úi dintre ei au aderat fie la Societatea ofi┼úerilor fostei Armate a Republicii Moldovene┼čti, fondat─â ├«n 1928, fie la Uniunea ofi┼úerilor rom├óni ├«n retragere ┼či rezerv─â, care avea o filial─â la Chi┼čin─âu. Asocia┼úiile aveau, ├«n cea mai mare parte, scopuri de autoajutorare, dar ├«┼či fixau ┼či obiective de interes na┼úional ┼či de ap─ârare a ┼ú─ârii.

Anex├ónd Basarabia, la 28 iunie 1940, regimul comunist a c─âutat cu orice pre┼ú s─â-i identifice pe fo┼čtii militari ai Armatei Rom├óne. Cei care au constituit gloria de alt─âdat─â a Armatei Republicii Democratice Moldovene┼čti, ├«n cea mai mare parte b─âtr├óni ┼či bolnavi, pentru simplul fapt c─â au f─âcut parte din Armata Rom├ón─â ┼či erau membri ai asocicia┼úiilor profesionale, au fost aresta┼úi ┼či condamna┼úi la ├«mpu┼čcare sau la ani grei de gulag. Exemplele de mai jos vin s─â confirme barbaria sovieticilor.

PREFECT DE L─éPU┼×NA

Mihail Popa s-a n─âscut ├«n anul 1873, ├«n comuna Ialoveni, jude┼úul Chi┼čin─âu. A absolvit liceul nr. 1 din Chi┼čin─âu, iar dup─â terminarea ┼čcolii de cavalerie din Elisavetgrad ┼či a unei ┼čcoli speciale de cavalerie din Sankt Petersburg, ├«n 1899, intr─â ├«n armata rus─â. ├Ä┼či ├«ncepe cariera militar─â la Kiev, ├«ntr-un regiment de cavalerie.

Particip─â la Primul R─âzboi Mondial, ├«ncep├ónd din 1914. La 9 august 1916, este avansat ├«n gradul de colonel. ├Än luna noiembrie 1917, Mihail Popa se afla la Bolgrad ├«n fruntea Regimentului I infanterie, alc─âtuit din dou─â divizioane ┼či trei escadroane, format ├«n totalitate din basarabeni. La c├óteva zile dup─â deschiderea lucr─ârilor Sfatului ┼ó─ârii, vine cu regimentul la Chi┼čin─âu ┼či se pune la dispozi┼úia legislativului basarabean.

La 24 ianuarie 1918, Mihail Popa a fost numit comandant al Brig─âzii de cavalerie a Armatei Republicii Democratice Moldovene┼čti. Concomitent, a fost comandantul Garnizoanei Chi┼čin─âu. Dup─â Unirea din 1918 se ├«nscrie printre primii ├«n Armata Rom├ón─â, unde s-a aflat p├ón─â ├«n anul 1922, c├ónd a fost trecut ├«n rezerv─â. A fost membru al Partidului Poporului, condus de mare┼čalul Alexandru Averescu. A fost prefect al jude┼úului L─âpu┼čna, iar ├«n 1925 - pre┼čedinte al Comisiei interimare a jude┼úului.

├Än 1928 a aderat la Societatea ofi┼úerilor fostei Armate a Republicii Moldovene┼čti, de┼úin├ónd un timp func┼úia de vicepre┼čedinte. ├Ämpreun─â cu so┼úia sa Ana au educat doi b─âie┼úi: Gheorghe ┼či Constantin.

├ÄMPU┼×CAT PENTRU ÔÇ×INFRAC┼óIUNI CONTRAREVOLU┼óIONARE"

Mihail Popa a fost arestat la scurt timp de la ocuparea Basarabiei, pe 13 iulie 1940. Dup─â trei interog─âri, la 20 septembrie 1940, este anun┼úat c─â ancheta preliminar─â s-a ├«ncheiat. A fost g─âsit vinovat de ÔÇ×infrac┼úiunea" prev─âzut─â de articolul 54/11 - ÔÇ×Participarea la organiza┼úie contrarevolu┼úionar─â cu scopul de a organiza infrac┼úiuni contrarevolu┼úionare" ┼či 54/13-ÔÇ×Lupta activ─â contra clasei muncitoare ┼či mi┼čc─ârii revolu┼úionare", din Codul Penal al RSS Ucrainene.

┼×edin┼úa Judec─âtoriei de Circumscrip┼úie Chi┼čin─âu a fost am├ónat─â p├ón─â la 14 martie 1941, c├ónd Mihail Popa a fost condamnat la pedeapsa capital─â prin ├«mpu┼čcare cu confiscarea averii personale. Pl├óngerea depus─â pe marginea sentin┼úei este respins─â de Judec─âtoria Suprem─â a RSS Moldovene┼čti, iar Prezidiul Sovietului Suprem al RSSM ┼či cel al URSS ├«i refuz─â gra┼úierea. La 27 iunie 1941, c├ónd de cinci zile aveau loc lupte grele la Prut, Mihail Popa a fost executat la Chi┼čin─âu.

Colonelul Mihail Popa a fost reabilitat de Curtea Suprem─â de Justi┼úie a Republcii Moldova la 3 decembrie 2001. Fostul ofi┼úer a fost distins cu ordinele ÔÇ×Sf. Stanislav", gradele II ┼či III;ÔÇ×Sf. Anna", gradele II ┼či III, ┼či ÔÇ×Sf. Gheorghe" (ruse┼čti).

PERIPEŢII ÎN ARMATA ALBĂ

Simon Gurschi este un nume de referin┼ú─â printre militarii rom├óni din Basarabia. S-a n─âscut ├«n 1885, la Durle┼čti. A absolvit Liceul Real din Chi┼čin─âu. ├Än anul 1905 a fost admis la ┼×coala de ofi┼úeri din Odesa, pe care o termin─â ├«n 1908, ob┼úin├ónd gradul de ofi┼úer.

Ulterior, ├«┼či face serviciul militar ├«n Regimentul I pu┼čca┼či din ora┼čul Jmerinka, Ucraina. Avanseaz─â p├ón─â la gradul de colonel.

La 20 octombrie 1917 se pune la dispoziţia autorităţilor Basarabiei, fiind numit comandant de batalion, apoi ajutor al comandantului Regimentului I Moldovenesc, iar de la 9 ianuarie până în septembrie 1918 a fost comandant al Regimentului I infanterie moldovenesc, unitate fidelă Sfatului Ţării.

├Än luna septembrie 1918, Simon Gurschi a plecat la Kiev s─â-┼či aduc─â familia. Este mobilizat ├«n armata lui Denikin, unde s-a aflat p├ón─â ├«n ianuarie 1919. ├Än acest r─âstimp, a participat la luptele cu bol┼čevicii pe un tren blindat. Sub presiunea Armatei Ro┼čii, Armata Alb─â se retrage ├«n Rom├ónia, unde ajunge ┼či Gurschi. S-a aflat ├«n cadrul Armatei Rom├óne p├ón─â ├«n anul 1922, c├ónd a solicitat trecerea ├«n rezerv─â.

F─éR─é DREPT DE APEL

Odat─â ajuns la Chi┼čin─âu, se ├«ncadreaz─â ├«n serviciul de gard─â al ora┼čului, fiind numit responsabil de paza de noapte, activitate pe care o presteaz─â p├ón─â ├«n 1927. Ulterior, se angajeaz─â func┼úionar la prim─ârie. La 1940 era ┼čeful serviciului economic al Prim─âriei Chi┼čin─âu. La 1 iulie 1928, ader─â la Societatea ofi┼úerilor fostei Armate a Republicii Moldovene┼čti, fiind ├«n comitetul de conducere. A educat o fiic─â adoptiv─â.

Este arestat la 8 iulie 1940. La 16 octombrie 1940 are loc ┼čedin┼úa de judecat─â. I s-a ├«ncriminat articolul 54/13-ÔÇ×Lupta activ─â contra clasei muncitoare ┼či mi┼čc─ârii revolu┼úionare", din Codul Penal al RSS Ucrainene, iar Tribunalul militar al Districtului militar Odesa ├«l condamn─â la ├«mpu┼čcare ┼či confiscarea averii personale.

Colegiul militar din cadrul Judec─âtoriei Supreme a URSS, unde Gurschi a f─âcut pl├óngere, a considerat c─â sentin┼úa a fost pronun┼úat─â corect, iar Prezidiul Sovietului Suprem al URSS i-a refuzat gra┼úierea. Simon Gurschi a fost executat la Chi┼čin─âu, la 26 decembrie 1940. A fost reabilitat de Curtea Suprem─â de Justi┼úie a Republicii Moldova la 21 decembrie 2001. A fost decorat cu odinele ÔÇ×Sf. Gheorghe", ÔÇ×Sf. Vladimir", ÔÇ×Sf. Anna" (gradele II, III ┼či IV), ÔÇ×Sf. Stanislav", gradele II ┼či III (ruse) ┼či cu Ordinul ÔÇ×Ferdinand I" (rom├ónesc).

┼×ef al Statului Major

Alexandru Ghepe┼úchi s-a n─âscut ├«n anul 1879, ├«n localitatea H├ónce┼čti, jude┼úul Chi┼čin─âu, ├«n familia preotului Alexandru Ghepe┼úchi.

A terminat ├«n 1900 patru clase ale Seminarului din Chi┼čin─âu ┼či a fost admis la ┼×coala de infanterie din Odesa, pe care a terminat-o ├«n anul 1902, ob┼úin├ónd gradul de subofi┼úer. ├Ä┼či face serviciul militar ├«n armata rus─â, particip├ónd la r─âzboiul ruso-japonez (1905) ┼či la Primul R─âzboi Mondial, unde avanseaz─â p├ón─â la gradul de colonel. Pe frontul rom├ón a fost comandantul Regimentului nr. 55 de infanterie.

├Än prim─âvara anului 1918 vine cu tot cu regiment la Chi┼čin─âu ┼či se pune la dispozi┼úia Ministerului de R─âzboi al Republicii Democratice Moldovene┼čti. La 18 martie 1918, a fost numit ┼čef al Statului Major al Ministerului de R─âzboi, func┼úie pe care a exercitat-o p├ón─â la 1 august 1918. ├Äntre iulie 1920 ┼či sf├ór┼čitul anului 1921, a luptat ├«n armata lui Denikin contra bol┼čevicilor.

ACEEA┼×I SENTIN┼ó─é:PEDEAPSA CAPITAL─é

├Än 1928 ader─â la Societatea ofi┼úerilor fostei Armate a Republicii Moldovene┼čti, devenind membru al comitetului de conducere. ├Än luna octombrie 1928, a fost numit ┼čeful ├«nchisorii din Tighina, func┼úie pe care a exercitat-o p├ón─â ├«n 1937, c├ónd se pensioneaz─â. A avut un fiu, Leonid, ┼či o fiic─â-Irina.

Alexandru Ghepe┼úchi a fost arestat la 2 august 1940. La 11 octombrie 1940, Tribunalul militar al Districtului militar Odesa, ├«n baza art. 54/13-ÔÇ×Lupta activ─â contra clasei muncitoare ┼či a mi┼čc─ârii revolu┼úionare" din Codul Penal al RSS Ucrainene, ├«n ┼čedin┼ú─â ├«nchis─â, ├«l condamn─â pe Alexandru Ghepe┼úchi la pedeapsa capital─â prin ├«mpu┼čcare. Sentin┼úa a fost executat─â la 29 noiembrie 1940.

Colonelul Alexandru Ghepe┼úchi a fost reabilitat de Curtea Suprem─â de Justi┼úie a Republicii Moldova la 25 septembrie 2006. A fost decorat cu ordinele ÔÇ×Sf. Gheorghe" de gradul IV, ÔÇ×Sf. Vladimir" de gradul III (ruse) ┼či cu Steaua Rom├óniei.

Sursa:www.adevarul.ro