Secretele conacului Callimachi Văcăreşti, copia Peleşului  În pivniţă au fost descoperite schelete umane cu lanţuri la mâini jpeg

Secretele conacului Callimachi-Văcăreşti, copia Peleşului. În pivniţă au fost descoperite schelete umane cu lanţuri la mâini

În prezent într-o stare dezolantă, dar care aminteşte încăde frumuseţea de odinioară, conacul Callimachi-Văcăreşti din Măneşti a fost gândit de mareşalul lui Carol I ca o reşedinţăputernic inspiratăde Peleş. Din păcate, filmările pentru „Roşcovanul“, douăincendiişi acţiunea naturii l-au distrus. În pivniţa sa au fost descoperite schelete umane cu lanţuri la mâinişi picioare

O localitate din sud-vestul judeţului Prahova, aproape de limita cu Dâmboviţa, comuna Măneşti adăposteşte o fostăbijuterie arhitectonică, conacul Callimachi – Văcăreştişi domeniul aferent, de aproape 14 hectare, cu o biserică, dependinţe, un parc, grădinişi livezi care au aparţinut familiei boiereşti. De o frumuseţe care încăpoate fi ghicită, conacul este astăzi o privelişte dezolantă. Abia mai stăîn picioare la exterior, pe când toate interioarele sunt prăbuşiteşi reprezintăun real pericol. Prin ferestrele căscate se observăfostele compartimentări, scărişi tocuri de uşi, iar pe alocurişi bucăţi din fostele ornamente originale din lemnşi piatră. În vârful turnului principal, înclinat puternic, o giruetăcontinuăsă-şi facădatoria, iar sunetele pe care i le imprimăvântul completeazăatmosfera sinistra pe care o degajăacum unul dintre cele mai frumoase conace de odinioarădin Prahova.Theodor Văcărescu a avrut săaducăfarmecul Peleşului la Măneşti 

Istoria sa zbuciumatăeste consemnatăîntr-o viitoare monografie a localităţii, la care autorii ne-au permis accesul înainte de publicare. Potrivit acesteia, moşia Măneşti a aparţinut familiei boiereşti a Măneştilor începând cu secolul al XVII-lea. La mijlocul secolului al XIX-lea, pe moşie exista un alt conac, vechi de aproape douăsecole, care îi apaţinea lui Dumitru Mănescu-Filittişi soţiei sale, Elena Arsachi. În 1863, fiica lor, Maria Mănescu-Filitti s-a căsătorit cu Theodor C. Văcărescu (17 aprilie 1842 – 2/15 aprilie 1914), general, diplomat, istoricşi om politic. Acesta a fost mareşal al lui Carol I în perioada 1873-1881, perioadăîn care a supravegheat lucrările de construcţie de laCastelul Peleşdin Sinaia. Impresionat de reşedinţa regală, a luat decizia de a construi la Măneşti un conac al cărui model este chiar Peleşulşi care a fost proiectat de arhitectul francez Paul Gottereau. Lucrările au început, dupăcum glăsuieşte pisaniamontatădeasupra intrării principale, în 1882şi au durat zece ani. Vechiul conac a fost demolatşi pe locul lui s-a ridicat din temelii noul castel.

A fost cruţat doar „beciul”, o pivniţăuriaşăcu pereţii de cărămidăşi acoperităcu o boltăputernică, care a fost consolidatăşi deasupra căreia a fost construit parterulşi un etaj înalt. Castelul avea un pridvor frumos, al cărui acoperişera susţinut de douăcoloane zvelte de lemnşi de tot atâtea capiteluri de zidărie, fin ornamentate, un salon somptuosşi o sufragerie vastăale cărei ferestre mari răspundeau spre vest, spre parc. Din salon pornea o scara largă, din marmurăalbă, care urca spre etaj, îndoindu-se în unghiuri largi, cu o balustradăfrumos traforatădin acelaşi materialşi cu mici piese de sculpturămontate la colţuri. La etaj, un mareşi elegant hol decomanda mai multe dormitoare, camere de oaspeţi, budoare, coridoare, camere de toaletă.

Adăpostea obiecte de artăşi o valoroasăbibliotecă

La finalul a zece ani de eforturi ale unor meşterişi artişti românişi străini (arhitectul vienez Wilhelm Doderer, sculptorul Stohr, decoratorul R. Zieglerşi pictorul Nicolae Vermont), conacul era deosebit de frumos. Un palat conceput pe orizontală, cu etajul mai înaltşi mai impozant decât parterul, cu faţadele albe contrastând cu maroul închis al lemnărieişi cenuşiul pietrei cioplite. 

Continuarea articolului pe Adevărul.ro