Sclavia pe teritoriul american jpeg

Sclavia din SUA: origini, evolu┼úie ┼či efecte

P├ón─â la R─âzboiul civil american (1861-1864), st─âp├ónii de sclavi ┼či propriet─â┼úile lor alc─âtuite din sclavi de origine african─â erau un peisaj obi┼čnuit al societ─â┼úii americane timpurii. Este cunoscut faptul c─â George Washigton, primul pre┼čedinte american, a avut ├«n posesie sclavii mo┼čteni┼úi de la tat─âl s─âu, proprietarul unei planta┼úii de tutun din colonia Virginia. O cincime din popula┼úia coloniilor americane aflate sub tutela Coroanei britanice era constituit─â din sclavi. Promovarea libert─â┼úilor ┼či egalit─â┼úilor cet─â┼úene┼čti ├«n SUA a fost acompaniat─â la ├«nceput de ascensiunea sclaviei. Nu vom putea ├«n┼úelege niciodat─â cum au evoluat institu┼úiile democratice americane ┼či drepturile civile p├ón─â nu vom analiza obiectiv rolul pe care l-a avut sclavia, ├«nc─â din perioada de ├«nceput a coloniilor americane.Provocarea cea mare pentru un istoric este s─â explice cum a putut poporul american s─â dezvolte, pe de-o parte, un ata┼čament crescut fa┼ú─â de libert─â┼úile ┼či demnita┼úile umane izvor├óte din Revolu┼úia americana, ┼či pe de alt─â parte s─â p─âstreze un sistem de lucru care nega ├«n fiecare clip─â  demnitatea ┼či libertatea uman─â.Povestea primilor robiA┼ča cum afirm─â istoricul american Edmund S. Morgan, ├«n lucrarea sa intitulat─â American Slavery, American Freedom, sclavia nu a fost considerat─â nici necesar─â ┼či nici profitabil─â ├«n primii ani de existen┼ú─â a coloniilor americane. Slujitorii angaja┼úi de func┼úionari erau ├«n prim─â faz─â cei care ├«ndeplineau diferite munci ├«n interiorul coloniilor.Sclavia ├«n America a ├«nceput, ini┼úial, prin deportarea ├«n colonia Virgiania a diferi┼úilor indivizi care au ├«nc─âlcat legea ├«n Metropola britanic─â. ├Än general infractorii din Anglia puteau fi pedepsi┼úi prin 3 moduri:biciurea ┼či trimiterea ├«napoi ├«n parohia de unde au venit, ├«nrolarea for┼úat─â ├«n expedi┼úii militare sau deportarea ├«n colonii.Odat─â ajun┼či ├«n colonii, ace┼čti deporta┼úi trebuiau s─â presteze diferite munci pentru coloni┼čti, ├«n schimbul c─ârora erau slab remunera┼úi. Istoricul Edmund Morgan sus┼úine faptul c─â func┼úionarii din Virginia au  g─âsit rapid o  metode pentru a p─âc─âli aceast─â categorie de muncitori, veni┼úi s─â-┼či isp─â┼čeasc─â o pedeaps─â. Coloni┼čtii din Virginia au creat artificial un deficit de teren, ├«n a┼ča fel ├«nc├ót muncitoriii care trebuiau s─â redevin─â oameni liberi s─â nu mai aibe unde s─â locuiasc─â ┼či s─â se re├«ntoarc─â ├«n servitute. De asemenea, ace┼čtia au luat c├ót au put de mult din profitul muncitorilor, prin diferite metode de estorcare precum rentele ┼či diferitele  taxe ┼či onorarii ce trebuiau s─â ajung─â ├«n m├óna burgheziei ┼či a func┼úionarilor civili. Ca urmare, riscul unei rebeliuni ├«n interiorul coloniei era unul foarte crescut.Ambi┼úia proprietarilor de teren de a face profituri c├ót mai repede ┼či c├ót mai u┼čor a instaurat cu pa┼či repezi, sclavia ├«n statul Virginia. Cei care slujeau de mai mult timp pe planta┼úiile de tutun din Virginia au devenit treptat subiec┼úii unor pedepse din ce ├«n ce mai aspre ├«n caz de fug─â. ├Än Virginia, din 1620, astfel de lucr─âtori au ajuns s─â fie v├óndu┼úi ┼či cump─âra┼úi ca m─ârfuri. Odat─â ce sclavia a ajuns s─â fie acceptat─â ca sistem de lucru, nici autoritatea central─â nu mai dorea s─â renun┼úe la avantajele care proveneau din men┼úinerea ei (acoperirea necesarului de for┼ú─â de munc─â, supraproduc┼úie ┼či  pie┼úe libere).Cronologia sclaviei p├ón─â la izbucnirea R─âzboiului american de independen┼ú─â(1776)Istoria sclavilor afro-americani a ├«nceput oficial pe 20 august 1619, atunci c├ónd o nav─â olandez─â aduce la Jamestown (Virginia) 20 de sclavi de origine african─â. Oficial, ace┼čti primi sclavi afro-americani au fost desemna┼úi ini┼úial ca fiind ucenici. Proprietarul unei planta┼úii de tutun, John Rolfe, consemneaz─â evenimentul ├«n jurnalul s─âu:ÔÇ×Pe la sf├ór┼čitul lui august a venit un olandez ┼či ne-a v├óndut 20 de negriÔÇŁ.├Än prim─â faz─â, primii afro-americani ├«┼či putea redob├óndi libertatea dup─â 4 sau 7 ani ├«n slujba st├óp├ónului. Dup─â prima genera┼úie, slugilor afro-americane li s-a m─ârit treptat timpul de dependen┼ú─â, p├ón─â c├ónd au devenit ├«nrobi┼úi pe via┼ú─â.Cea care se va implica activ ├«n comer┼úul transatlantic cu slavi a fost Compania Indiilor de Vest (1621), o corpora┼úie ce a de┼úinut monopolul ├«n acest domeniu. Colonia olandez─â New Amsterdam (actualul New York) a fost o perioad─â sediul central al acestei companii.House of Burgesses, legislativul coloniei Virginia, a adoptat ├«n 1622 o lege care impunea amenzi pentru to┼úi cei care se implicau ├«n rela┼úii amoroase cu afro-americani, ├«n ideea de a preveni c─âs─âtoriile interrasiale, dar legea care va interzice c─âs─âtoriile interrasiale va fi adoptat─â abia ├«n 1691. Principala justificare a acestei legi a fost legat─â ├«n particular de statutul legal incert al copiilor rezulta┼úi din rela┼úii  interrasiale. Astfel era pus─â  temelia segreg─ârii rasiale.Conform arhivelor Cur┼úii coloniale din Virginia din anul 1622, primii negri din America deveni┼úi oameni liberi au fost Anthony ┼či Mary Johnson. Anthony Johnson va deveni ├«ns─â la r├óndul lui proprietar de sclavi. De aceea este important s─â re┼úinem faptul c─â propagarea sclaviei ├«n cele 13 colonii americane s-a f─âcut ┼či cu complicitatea popula┼úie libere de culoare.├Äncep├ónd cu 1626, coloni┼čtii olandezi din Noua Oland─â (Coasta de est american─â-zona Mid-Atlantic) au ├«nceput s─â introduc─â africani ├«n fermele de pe Valea Hudsonului. Dac─â ini┼úial aveau posibilitatea de eliberare dup─â mai mul┼úi ani de munc─â, treptat afro-americanii exploata┼úi de olandezi vor ajunge la r├óndul lor s─â capete statut de sclavi, la fel ca ├«n Virginia. Conform legii olandeze, copii n─âscu┼úi din p─ârin┼úi sclavi primeau la r├óndul lor statutul de sclav.Din 1629, sclavii vor fi importa┼úi ┼či ├«n regiunea cunoscut─â sub numele de Connecticut. Aceast─â colonie va legaliza institu┼úia sclaviei ├«n 1650. Se remarc─â astfel migra┼úia sclavilor dintr-un teritoriu in altul. ├Än 1630, Colonia din golful Massachusetts a aprobat chiar o lege a sclavilor fugari, menit─â s─â-i protejeze ├«mpotriva relelor tratamente aplicate de st─âp├ónii lor. Din 1634, Massachusetts ├«ncepe s─â importe sclavi. Tot ├«n acela┼či an, sclavia este introdus─â pentru prima dat─â ├«n colonia Maryland, iar dup─â doi ani ┼či ├«n colonia Delaware. Printre primele regiuni din America de Nord care a oferit acces la educa┼úie acestor sclavilor afro-americani a fost colonia francez─â Louisiana.Primii sclavi din Barbados au ├«nceput s─â soseasc─â ├«ncep├ónd cu 1638. A┼čezarea Boston a primit prin intermediul unor cargo-uri maritime ┼či astfel de sclavi ├«mpreun─â cu alte bunuri.├Än 1640, House of Burgesses ├«l condamn─â pe servitorul John Punch la munc─â silnic─â pe via┼ú─â, din cauza faptului c─â a fugit de la st─âp├ónul s─âu. Al┼úi ├«nso┼úitori albi ai lui John Punch vor fi condamna┼úi la pedepse mai u┼čoare. Din acel moment devenise foarte clar c─â slujitorii afro-americani au ├«nceput s─â capete statutul oficial de sclavi ├«n cadrul coloniei Virginia. Procesul lui John Punch a mai demonstrat ┼či faptul c─â albii ┼či negrii nu erau egali ├«n fa┼úa legii. De┼či au comis aceea┼či fapt─â, tovar─â┼čii albi ai lui Punch au beneficiat de mai mult─â clemen┼ú─â. ├Än urm─âtorul an se mai face ├«nc─â un pas c─âtre recunoa┼čterea institu┼úiei sclaviei, atunci c├ónd colonia Massachusetts o legalizeaz─â, recunosc├ónd-o ca practic─â ├«n sec┼úiunea 91 din Corpul Libert─â┼úilor. Era sanc┼úionat─â doar capturarea de sclavi prin ÔÇŁviolen┼ú─â nejustificat─âÔÇŁ. Prevederea va fi ulterior men┼úionat─â ┼či ├«n legile celorlalte coloniei din Confedera┼úia New England.├Än Virginia, dac─â un sclav era prins c─â evada pentru a doua oar─â, el putea fi  ├«nfierat. M─âsura va fi urmat─â ┼či de alte ordine similare care au dus la ├«nr─âut─â┼úirea condi┼úiei sclavilor. Recunoa┼čterea de c─âtre un magistrat local era o dovad─â suficient─â pentru a condamna un sclav fugar. Nu exista nici un cod de procedur─â, a┼ča c─â ├«n secolul al XVIII-lea ┼či al XIX-lea au ap─ârut tot felul de legi contradictorii legate de statutul sclavului.Coloni┼čtii americani au ├«nceput s─â construiasc─â nave comerciale pentru a se implica ├«n comer┼úul transatlantic cu sclavi. Prima nav─â de acest fel a fost Rainbowe, care a ├«nceput s─â transporte sclavi ├«ncep├ónd cu 1645. Tot ├«n acel an, colonia New Hampshire  a introdus sclavia.Odat─â cu adoptarea unei noi legi a naviga┼úiei, parlamentul britanic ┼či-a fixat obiectivul de a limita c├ót mai mult influen┼úa olandez─â din comer┼úul cu slavi, ├«n special ├«n cele 13 colonii americane. Dup─â R─âzboiul Succesiunii Spaniole (1700-1714), englezii vor prelua controlul comer┼úului cu sclavi din m├óna olandezilor.Practica sclaviei este legalizat─â oficial ca institu┼úie ├«n 1660 ├«n British America. La r├óndul lor adun─ârile coloniale au ├«nceput s─â adopte legi cunoscute sub numele de codurile sclaviei, care ├«ngradeau libert─â┼úile sclavilor ┼či protejau ├«n acela┼či timp pe st├óp├ónii acestora.Filosoful politic englez, John Lucke, a redactat ├«n 1660 o Constitu┼úie pentru colonia Carolina, ├«n care acorda  fiec─ârui om liber putere deplin─â ├«n raport cu sclavii pe care ├«i avea ├«n proprietate. Chiar dac─â proiectul de constitu┼úie al lui Lucke nu a fost adoptat, proprietarii de sclavi au primit puteri sporite ├«n legile coloniale. Sclavia  a devenit oficial ereditar─â ├«n Virginia, odat─â cu adoptarea m─âsurii care cerea ca to┼úi nou-n─âscu┼úii s─â primeasc─â statutul social al mamei. ├Än Actul de control al negrilor de pe planta┼úiile britanice, aprobat de Parlamentul Englez ├«n 1667, africanii sunt descri┼či ca fiind barbari cu un caracter s─âlbatic, care trebuie s─â fie ┼úinu┼úi sub supraveghere strict─â.├Än 1664, alte dou─â colonii, New York ┼či New Jersey, au legalizat institu┼úia sclaviei. Amerindienii ┼či africanii cre┼čtina┼úi au fost de asemenea folosi┼úi ca sclavi.  ├Än colonia Virginia, ├«ncep├ónd cu 1669, orice st─âp├ón care ├«┼či omora sclavul era achitat. Pentru legiuitorii din Virginia, sclavi nu erau percepu┼úi ca persoane, ci ca bunuri de consum aflate ├«n proprietatea unui om liber. Sclavi fugari din Virginia au reu┼čit s─â-┼či ├«ntemeieze comunit─â┼úi izolate ├«n mun┼úi, mla┼čtini ┼či p─âduri, de unde apoi f─âceau incursiuni pe planta┼úiile coloniei pentru a-┼či ob┼úine cele necesare traiului cotidian. Autorit─â┼úile din Virginia au oferit mai multe recompense celor care ajutau la prinderea acestor fugari.├Än ceea ce prive┼čte negustorii olandezi de sclavi, ace┼čtia reu┼čeau ├«n continuare s─â aduc─â ├«n America aproximativ 15000 de sclavi africani pe an, proveni┼úi din Angola. Sclavii erau cump─âra┼úi din Africa cu 15 florini ┼či v├óndu┼úi ├«n America cu pre┼úuri ├«ntre 300-500 de florini. ├Än America, cei care se opuneau cu cea mai mare energie sclaviei au fost sectele de cre┼čtini protestan┼úi (quakeri) care promovau pacifismul ┼či austeritatea. Ace┼čtia au reu┼čit s─â conving─â legislatorii s─â interzic─â sclavia ├«n partea de vest a coloniei New Jersey.

Royal African Company a ob┼úinut din partea parlamentului britanic, ├«n 1672, monopolul asupra comer┼úului cu sclavi dintre Africa ┼či America.Cu toate c─â ├«n Declara┼úia  de Independen┼ú─â din 1776, ce care a marcat na┼čterea SUA, se afirma faptul c─â to┼úi oamenii s-au n─âscut egali, practica sclaviei r─âm├óne ├«n continuare legal─â ├«n toate cele 13 foste colonii ale Coroanei Britanice.Primul pas ├«n eliberarea sclavilor a fost ├«ntreprins ├«ncep├ónd cu 1777, c├ónd ├«ncep s─â apar─â legi de emancipare a sclavilor ├«n state. Primul a fost Vermontul (1777), iar apoi au urmat statele Pennsylvania (1780), Massachusetts ┼či New Hampshire (ambele ├«n 1783), Connecticut ┼či Rhode Island (1784), New York (1799) ┼či New Jersey (1804).Ultimul pas ├«n emanciparea sclavilor din statele americane din nord a fost f─âcut ├«n 1787, atunci c├ónd  Ordonan┼úa de Nord-Vest (Northwest Ordinance), responsabil─â cu administrarea teritoriilor viitoarelor state Ohio, Indiana, Illinois, Michigan ┼či Wisconsin, a interzis practica sclaviei. Astfel, ├«mpreun─â cu legile de emancipare din state, a fost creat un Nord liber de sclavie.Situa┼úia sclavilor p├ón─â la izbucnirea R─âzboiului de Seccesiune (1861-1865)Elaborat─â ├«n 1787 ┼či ratificat─â ├«n 1788, Constitu┼úia SUA nu men┼úioneaz─â direct institu┼úia sclaviei, dar face referiri indirecte ├«n 3 puncte:┬Ě acord─â Congresului dreptul de a interzice comer┼úul cu sclavi, dup─â 20 de ani┬Ě ├«ntr-o clauz─â prev─âzut─â la articolul I, pune bazele dezbaterii cu  privire la num─ârarea sclavilor pentru a stabili taxele ┼či reprezentarea┬Ě articolul IV, sec┼úiunea 2, face men┼úiune la o persoan─â ┼úinut─â ├«ntr-un serviciu sau ├«ntr-o munc─â care fuge dintr-un stat ┼či se refugiaz─â ├«n altul. ├Än cazul ├«n care o parte solicita returnarea acelei persoane, cererea trebuie satisf─âcut─â. Articolul IV, sectiunea 2 va determina ├«n 1793 adoptarea Legii sclavilor fugari, care le d─âdea dreptul st─âp├ónilor de sclavi s─â traverseze liniile de demarca┼úie dintre state pentru a-┼či recupera sclavii fugari. Conform acestei legii, dreptul de proprietate asupra unui presupus sclav fugar trebuia probat ├«n instan┼ú─â. Ca reac┼úie, unele state din nord au adoptat legi care garantau libert─â┼úi personale, acord├óndu-le sclavilor fugari asisten┼ú─â juridic─â pentru a-┼či putea sus┼úine pledoaria.├Än 1820, intr─â ├«n vigoare Compromisul de la Missouri, prin care Congresul recunoa┼čte statul Missouri ca pe un stat cu sclavie, iar Maine ca pe un stat liber. ├Än acela┼či timp, prin Tratatul de la Louisiana, sclavia este interzis─â la nord de paralela 36┬░30'.├Än perioada care precede R─âzboiul de Secesiune se remarc─â dezvoltarea mi┼čc─ârilor aboli┼úioniste care ├«ncercau s─â influen┼úeze decizia politic─â favorabil─â abolirii sclaviei ├«n statele sudiste.Momentul cheie pentru mi┼čc─ârile aboli┼úioniste este ├«nfiin┼úarea ├«n Boston, ├«n anul 1831, a ziarului aboli┼úionist The Liberator, de c─âtre William Lloyd Garrison ┼či Isaac Knapp. Aboli┼úioni┼čti nu acceptau compromisuri ├«n ceea ce prive┼čte practica sclaviei ┼či cereau ca aceasta s─â fie scoas─â imediat ├«n afara legii. Garrison, ├«mpreun─â cu Arthur ┼či Lewis Tappan, ├«nfiin┼úeaz─â ├«n 1833 Societatea American─â Anti-sclavie.Pe l├óng─â mi┼čc─ârile aboli┼úioniste, au ├«nceput s─â fie organizate ┼či revolte ale sclavilor ├«n teritoriile statelor sudiste. E ┼či cazul revoltei sclavilor din Virginia ├«n 1831, pus─â la cale de sclavul cu ┼čtiin┼ú─â de carte Nat Turner. Revolta e┼čueaz─â, ├«nregistr├óndu-se peste 200 de mor┼úi ├«n r├óndul scavilor. Sunt ├«ns─â uci┼či ╚Öi 57 de albi, produc├ónd astfel o instens─â dezbatere ├«n r├óndul legislatorilor din Virginia ├«n ceea ce prive┼čte oportunitatea adoptarii unei legi de emancipare a sclavilor. Discu┼úiile r├óm├ón f─âr─â rezultatul, av├ónd ├«n vedere c─â Virginia refuz─â s─â adopte o legisla┼úie favorabil─â sclavilor. De frica unor noi r─âscoli ale sclavilor, statele sudiste ┼či-au ├«n─âsprit apoi codurile de legi referitoare la sclavi. De asemenea, orice mijloace de exprimare a sentimentului anti-sclavie sunt supuse cenzurii.Pr─âpastia politico-social─â dintre nordul industrializat ┼či sudul agrar al SUA continu─â s─â se ad├ónceasc─â mai ales datorit─â chestiunii sclaviei. La nivel federal sunt date ├«n acela┼či timp ni┼čte sentin┼úe care ├«ncurajau p─âstrarea practicii sclaviei. ├Än 1842, Curtea Suprem─â de Justi┼úie a SUA decide s─â consolideze Legea sclavilor fugari ┼či s─â declare neconstitu┼úional─â legea adoptat─â ├«n Pennsylvania care interzicea practica r─âpirii afro-americanilor pentru a fi folosi┼úi ulterior ca sclavi. Ca reac┼úie la aceast─â decizie, 9 state din nord decid s─â adopte seturi de legi care s─â le interzic─â oficialilor din propriile lor state s─â mai  coopereze ├«n chestiunea return─ârii presupu┼čilor sclavi fugari.Pentru a solu┼úiona disensiunile dintre Nord ┼či Sud, Henry Clay reu┼če┼čte s─â adopte ├«n 1850 un consens ├«n Congres. Dup─â ├«ncheierea campaniilor militare ├«mpotriva Mexicului, noul stat american California este declarat un stat liber de sclavie, ├«n timp ce New Mexico ┼či Utah revin taberei statelor americane sclavagiste. ├Än Washington DC, comer┼úul cu sclavi este abolit , dar nu ┼či practica sclaviei.Lupta ├«mpotriva sclaviei este transpus─â p├ón─â ┼či ├«n literatura american─â a acelor ani. A┼ča apare romanul  Coliba Unchiului Tom scris de  Harriet Beecher Stowe, care ├«nf─â┼úiseaz─â sclavia ca pe un r─âu cumplit. ├Än timp ce cartea este interzis─â ├«n Sud, ├«n Nord aceasta va deveni un bestseller.

harta 19 jpg jpeg

Edmund S. Morgan, American Slavery, American Freedom. Ed. W. W. Norton, New York, 2003.Junius P. Rodriguez, Slavery in the United States, Ed. ABC-CLIO, Santa Barbara, 2007.Jeff Forret, Slavery in the United States, Ed. Infobase Learning, New York, 2012.https://www.mtholyoke.edu/~kmporter/slaverytimeline.htm