╚śampania care i a biruit pe boierii Moldovei  De la Ion Neculce cetire     jpeg

╚śampania care i-a biruit pe boierii Moldovei. De la Ion Neculce cetire...

Istoria celebrei ╚Öampanii ├«ncepe ├«n Fran╚Ťa ├«n epoca preindustrial─â, ╚Öi dac─â acest fapt este bine ╚Ötiut, mai pu╚Ťin cunoscut este modul ├«n care ╚Öampania fran╚Ťuzeasc─â ajunge, pe filier─â rus─â, ├«n spa╚Ťiul rom├ónesc. 

Istorioara vesel─â ne este relatat─â de cronicarul Ion Neculce. Acesta descrie contextul domniei lui Dimitrie Cantemir, alian╚Ťa cu Petru cel Mare, precum ╚Öi ospe╚Ťele reciproce ocazionate de ├«nt├ólnirea celor dou─â personalit─â╚Ťi. La Ia╚Öi, domnitorul ofer─â o mas─â unde ru╚Öii descoper─â farmecul vinului de pe p─âm├óntul rom├ónesc:

ÔÇ×S─â osp─âta ╚Öi s─â veselea prea frumos cu vin de Cotnar ╚Öi l─âuda vinul foarte. ╚śi ├«nc─â mai bine le place vinul cel cu pelin, ╚Öi mult s─â mira cum spre partea lor nu s─â face vin cu pelin a╚Öe bunÔÇŁ.

 De cealalt─â parte, ├«naintea b─ât─âliei de la St─ânile╚Öti, ╚Öi vod─â Cantemir este invitatul ╚Ťarului Petru cel Mare:

ÔÇ×╚śi au pus mas─â suptu acel cortu, gios pre p─âm├ónt... ╚śi au ╚Ö─âdzut ├«mp─âratul ╚Öi cu Dumitra╚Öco-vod─â... ╚śi ne-au cinstit pre bine ╚Öi frumos, ╚Öi mai pe urm─â ne-au ├«nchinat ├«nsu╚Öi ├«mp─âratul, cu ni╚Öte vin al lui de la fran╚Ťoji, care, ├«ndat─â cum au b─âut, au m─ârmurit to╚Ťi de be╚Ťi, b├ónd de acel vin. ╚śi n-au mai ╚Ötiut cum au dormit ├«ntru acea noapte, ╚Öi domnul ╚Öi boierii...ÔÇŁ.

 F─âr─â ├«ndoial─â, avem astfel prima ├«nt├ólnire cu celebra ╚Öampanie fran╚Ťuzeasc─â, care iat─â, i-a biruit, pe nea╚Öteptate, pe bravii boieri ai Moldovei. Pe m─âsur─â ce ├«naint─âm ├«n secolul al XIX-lea, interac╚Ťiunea elitelor cu aceast─â b─âutur─â este tot mai frecvent─â ╚Öi este parte chiar a statutului social privilegiat. Boierii rom├óni se familiarizeaz─â cu ╚Öampania la Paris, la Viena ╚Öi la Berlin ╚Öi apoi o comand─â ├«n ╚Ťar─â sau, ├«n anumite cazuri, chiar ini╚Ťiaz─â producerea ei pe p─âm├óntul rom├ónesc.

╚śi tot Moldova este pionier─â ├«n istoria ╚Öampaniei ├«n spa╚Ťiul nostru prin faptul c─â domnitorul Mihail Sturdza a avut fericita inspira╚Ťie de a-l trimite, ├«n 1837, pe Ion Ionescu de la Brad ├«n Fran╚Ťa pentru a-╚Öi des─âv├ór╚Öi studiile. Acesta a f─âcut, printre altele, o vizit─â ├«n Auxerre (Champagne) unde a petrecut ╚Öase luni pentru a ├«nv─â╚Ťa cum se face ╚Öampania. ├Äntors ├«n ╚Ťar─â dup─â lungul stagiu francez, el a produs pentru domn prima ╚Öampanie ob╚Ťinut─â din vinul de la via domneasc─â de la Socola. Evenimentul inaugural a fost trecut sub uitare pentru o vreme, ├«ns─â modernizarea care genereaz─â aspira╚Ťia spre Occident ╚Öi stilul s─âu de via╚Ť─â aveau s─â readuc─â ├«n prim-plan acest produs.


Mihail Kogălniceanu la vârsta de 18 ani

Mihail Kogalniceanu 18 ani jpg jpeg

╚śi tot din spa╚Ťiul Moldovei vine ╚Öi a doua anecdot─â despre complicata leg─âtur─â dintre boierii moldoveni ╚Öi ╚Öampanie. Istorisirea aceasta a fost publicat─â ├«n ziarul ÔÇ×TribunaÔÇŁ din Arad ├«n 13 septembrie 1911 ╚Öi ne relateaz─â despre o fars─â f─âcut─â de c─âtre Mihail Kog─âlniceanu, ├«n tinere╚Ťea sa, lui Aga ╚śtefan Catargi: 

ÔÇ×Acest func╚Ťionar, pentru aÔÇÖ╚Öi ar─âta un prea mare respect c─âtr─â Domnitor, obicinuia s─â lase liber, ├«n rapoartele sale zilnice, un spa╚Ťiu ├«nsemnat ├«ntre sf├ór╚Öitul rapoartelor ╚Öi isc─âlitura sa. Kog─âlniceanu t─âia regulat ├«n fiecare zi partea cea alb─â, cu isc─âlitura, ╚Öi dup─â ce o umplea cu o comand─â de ╚Öampanie, sau de cofeturi la cel mai bun cofetar din la╚Öi, o trimetea acestuia. Cofetarul, negre╚Öit c─â se silea s─â satisfac─â c├ót mai repede dorin╚Ťa Ag─âi, dar ├«n acela╚Öi timp se mira de marea consuma╚Ťiune, ce capul poli╚Ťiei i-o f─âcea.

,Ne putem ├«nchipui hazul ceÔÇÖl f─âcea Kog─âlniceanu cu prietenii lui de p─âc─âlitura Ag─âi, ╚Öi gustul cu care ei beau ╚Öi benchetuiau pe socoteala lui. Cofetarul v─âz├ónd c─â Aga tot comand─â f─âr─â s─â achite suma ce datorea, se prezent─â ├«ntrÔÇÖo zi cer├«ndu-i foarte respectuos achitarea socotelei. Aga r─âm├óne ├«nm─ârmurit c├ónd vede propria lui isc─âlitur─â pe scrisoarea lui Kog─âlniceanu. El se j─âlue╚Öte lui Vod─â care, bine ├«n╚Ťeles, c─â nÔÇÖa f─âcut ╚Öi el dec├ót a r├óde de minunata p─âc─âlitur─â. De atunci ├«nainte Aga nuÔÇÖ╚Öi mai manifesta marele s─âu respect c─âtr─â Domnitor printrÔÇÖun a╚Öa mare spa╚Ťiu alb...ÔÇŁ.

 ├Än ultimele decenii ale veacului al XIX-lea, nicio petrecere ╚Öi nicio ├«nt├ólnire monden─â nu se mai desf─â╚Öoar─â f─âr─â nelipsita ╚Öampanie. Aceasta devenea simbol al veseliei, al luxului ╚Öi al opulen╚Ťei la care jinduiau mul╚Ťi rom├óni. ├Äncetul cu ├«ncetul, ╚Öampania acapareaz─â meniurile restaurantelor cu ╚Ötaif, care ├«╚Öi fac un titlu de glorie din a include aceste b─âuturi fine sosite din a doua patrie a aristocra╚Ťiei rom├óne, Fran╚Ťa.


Sampanie jpg jpeg

╚śampania este omniprezent─â ├«n vitrinele marilor magazine, ziarele o c├ónt─â, iar romanele descriu valurile de ╚Öampanie care ├«nso╚Ťesc str─âlucirea lumii ÔÇ×La Belle ├ëpoqueÔÇŁ. Odat─â cu p─âtrunderea ╚Öi stabilirea ├«n ╚Ťar─â a numero╚Öi germani, evrei, austrieci, unguri ╚Öi francezi care consum─â frecvent acest produs, cererea devine tot mai mare. ├Än mod natural, leg─âturile cu firmele produc─âtoare ale licorii acesteia at├ót de pre╚Ťuite de aristocra╚Ťia european─â devin permanente. 

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×┼×ampania regilor. Rom├óniei. Istoria celei mai populare ╚Öampanii rom├óne┼čti din prima jum─âtate a secolului XXÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 37 al revistei ÔÇ×Historia SpecialÔÇŁ, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 23 decembrie 2021 - 25 martie 2022, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

HS 37 jpg jpeg