România, lovită de un ciclon puternic chiar la debutul luptelor de pe frontul de est în iulie 1941
Inundaţiile din iulie 1941 au surprins autorităţile ocupate cu problemele militare legate de declanşarea ostilităţilor cu Uniunea Sovietică și apoi de desfășurarea luptelor. Ploi mai fuseseră de-a lungul istoriei şi oamenii n-au privit cu prea multă teamă norii plumburii.Potopul s-a dezlănţuit în noaptea de 10/11 iulie şi multă lume a fost surprinsă în pat de şuvoaiele furioase.
Autorităţile au fost uimite de forţa distrugătoare a apei atât de căutată şi de dorită în timp de secetă. De exemplu râurile Argeş şi Topolog au acoperit cu mâl terenurile fertile din luncă şi multe sate au rămas fără surse de existenţă. Argeşul şi-a schimbat chiar albia. Viiturile au măturat şi 37 de poduri naţionale, 122 de importanţă judeţeană şi 153 comunale. Se adăugau 610 km de drumuri şi 56 km de reţele telegrafice, regiunile de munte fiind rupte de restul lumii.
Agricultura, ocupaţia de bază a argeşenilor, a înregistrat pagube importante. Au fost afectate 10.462 de hectare, din care 5794 erau însămânţate cu porumb, planta fundamentală pentru alimentaţia ţăranului român. Furia naturii a omorât 21 de oameni, 87 de vite, 750 de vite mici şi 6.594 de păsări. Aşezările au avut lovite 691 de case şi 370 de construcţii anexe, performanţe greu de egalat şi de către bombardierele strategice americane în 1944.
Preţul oficial al distrugerilor a fost estimat la 216.017.360 lei, dar trebuie să se ţină cont de lipsa bărbaţilor, plecaţi pe front, şi de raritatea materialelor de construcţie. Refacerea a înaintat greu.
Inundaţiile din 1941 demonstrează pericolul reprezentat de apele de munte şi de importanţa lucrărilor de amenajări hidrotehnice. Noul regim a cam uitat de forţa naturii şi, în consecinţă, casele şi podurile sunt măturate cu mare uşurinţă la fiecare ciclon mediteranean.