Rishi Sunak (© Andrew Parsons / No 10 Downing Street)

Regatul Unit, sub blestemul Brexit-ului

Rishi Sunak, desemnat noul șef al conservatorilor britanici într-o cursă în care a rămas fără niciun contracandidat, devine al cincilea premier al Regatului Unit din 2016 încoace, momentul în care votul popular a dat câștig de cauză taberei care dorea ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană. Toți cei patru predecesori ai săi, David Cameron, Theresa May, Boris Johnson și Liz Truss, au fost nevoiți să părăsească Downing Street 10 prin demisie.

David Cameron a acceptat să organizeze referendumul pentru a obține sprijinul aripii din partid care dorea părăsirea Uniunii Europene, crezând că rezultatul va fi pentru rămânere. A pierdut și referendumul și cariera politică. Theresa May a demisionat pentru că acordul privind ieșirea din UE nu a fost accepta în parlament. Boris Johnson, care a folosit împrejurarea și întreaga dramă politică pentru a-i lua locul, a plecat după dezvăluirile privind comportamentul în pandemie, total sfidător față de cetățenii cărora li se impusese o carantină strictă. Iar Liz Truss a prezentat cu un program economic dezastruos pentru care a plătit cu funcţia.

Venirea lui Rishi Sunak stabilește şi câteva recorduri. Este primul britanic de origine asiatică care ajunge premier. Este cel mai tânăr șef de guvern al Regatului Unit în epoca modernă. Este și unul dintre cei mai bogați oameni din parlamentul britanic. După eșecuri repetate în ultimii ani și o guvernare scurtă, dar dezastruoasă a doamnei Truss care a stabilit, la rândul ei, recordul celui mai scurt mandat al unui premier britanic, conservatorii își pun speranțele în noul lor lider pentru a reface imaginea partidului și economia țării.

Demisiile anterioare arată cât de grea este o asemenea sarcină. Deja apar din ce în ce mai multe voci şi analize care arată că Brexit-ul este cauza profundă a acestui carusel guvernamental, asemănător cu situația Italiei și nu a Marii Britanii din punctul de vedere al duratei mandatelor premierilor. De fapt, guvernările post-referendum nu au reușit să ofere cetățenilor britanici beneficiile promise legate de ieșirea din Uniunea Europeană și nu au găsit soluții pentru marile probleme pe care le-a produs părăsirea pieței comune.

Marile teme care s-a bazat părăsirea Uniunii Europene au fost speculate populist și demagogic fără fundamente solide, într-o construcție de falsuri și jumătăți de adevăr, de la migrație, la renunțarea la reglementările europene. Rezultatele s-au văzut. Economia britanică a resimțit imediat nevoia de forță de muncă, sectoare întregi cerând revenirea la condiții mai permisive pentru a accepta lucrători străini. Regimul vamal a creat o graniță în interiorul regatului și a readus în prim plan problemele Irlandei de Nord. Scoția vorbește, din nou, despre un referendum pentru independență. Sunt numai câteva dintre marile probleme extrem de complicate, economice și politice, care ridică mari semne de întrebare pentru guvernarea de la Londra, indiferent de persoana care se află în fotoliul de premier.

Programul catastrofal care a dus la demisia lui Liz Truss s-a bazat pe o iluzie, iar piețele financiare au dovedit acest lucru în mod dramatic. Reducerea masivă de taxe, fără resurse compensatorii, bazate pe împrumuturi, au reprezentat o soluție respinsă de realitatea economică.

Rezolvarea reală ar fi o nouă relație cu Uniunea Europeană prin care Marea Britanie să aibă acces la piața comună și să accepte un statut prin care să nu mai fie un stat terț, ci un partener, după modelul altor ţări care nu sunt membre, dar au legături puternice cu Uniunea Europeană. Dar pentru asta e nevoie de recunoașterea adevăratelor probleme, ceea ce nu este ușor după ce o eroare numită Brexit a fost vândută ca o mare victorie. De altfel, în prima sa alocuțiune, după desemnarea ca prim-ministru, Rishi Sunak a vorbit despre provocările economice profunde cu care se confruntă Regatul Unit.

Foto sus: Rishi Sunak (© Andrew Parsons / No 10 Downing Street)