R─âzboiul pentru independen╚Ťa Croa╚Ťiei  jpeg

R─âzboiul pentru independen╚Ťa Croa╚Ťiei

R─âzboiul pentru independen┼úa Croa┼úiei, ca parte a r─âzboaielor iugoslave, a reprezentat unul dintre cele mai s├óngeroase conflicte europene de dup─â cel de-Al Doilea R─âzboi Mondial. Dup─â o perioad─â de relativ─â pace, pe fondul R─âzboiului Rece, Europa avea s─â redescopere concepte precum: stare de asediu, refugia┼úi, precum ┼či unul nou introdus ├«n vocabularul diplomatic - ÔÇ×epurare etnic─âÔÇŁ.

I. Cadrul general

Contextul ├«n care a izbucnit acest conflict a fost marcat de c─âderea comunismului ┼či de o revigorare a sentimentelor na┼úionaliste, ascunse mult timp sub sloganul iugoslav al ÔÇ×unit─â┼úii ┼či fr─â┼úieiÔÇŁ, c├ót ┼či de absen┼úa unei societ─â┼úi civile bine dezvoltate ┼či implicate ├«n via┼úa de stat. Precipitarea evenimentelor poate fi observat─â ├«nc─â din vremea lui Tito, Constitu┼úia din 1974 permi┼ú├ónd o autonomie mult mai larg─â republicilor constitutive ale Republicii Federale a Iugoslaviei.

Moartea lui Tito din 4 mai 1980 l─âsa statul f─âr─â unul dintre cei mai importan┼úi piloni de sus┼úinere ai unit─â┼úii sale. ├Än acela┼či timp, ├«mprumuturile marelui conduc─âtor la Fondul Monetar Interna┼úional au fost urmate de o criz─â economic─â, const├ónd ├«n reducerea salariilor, devalorizarea monedei ┼či ad├óncirea tot mai mult a diferen┼úelor de dezvoltare economic─â ├«ntre republici. Problemele economice au l─âsat cale liber─â ascensiunii autoritarismului.

Astfel, ├«n Serbia, divergen┼úele pe baza problemelor etnice din Kosovo l-au propulsat ├«n fruntea partidului pe Slobodan Milosevic. ├Än Croa┼úia, alegerile libere din aprilie 1990 i-au adus c├ó┼čtigul lui Franjo Tudjman ┼či forma┼úiunii sale Uniunea Democrat─â a Croa┼úiei (HDZ). Cunoscut pentru ideile sale na┼úionaliste, Tudjman a fost condamnat ├«n 1972, ├«n cadrul mi┼čc─ârii Prim─âvara Croat─â ce se opunea centralismului belgr─âdean. Vechi partizan din timpul r─âzboiului, Tudjman a reu┼čit s─â ├«┼či ascund─â una dintre obsesii: ├«n 1946, tat─âl s─âu, fusese asasinat de o echip─â secret─â a poli┼úiei s├órbe [1].

Minoritatea s├órb─â din Croa┼úia reprezenta peste 12% din popula┼úie, la care poate fi ad─âugat─â ┼či o serie de persoane apar┼úin├ónd unor familii mixte care a preferat s─â ├«┼či declare etnia drept ÔÇ×iugoslav─âÔÇŁ. Istoria majorit─â┼úii s├órbilor din Croa┼úia este legat─â, ├«n primul r├ónd, de migra┼úiile s├órbe din perioada otoman─â ┼či crearea unui zid de ap─ârare a Imperiului Habsburgic ├«n regiunile Dun─ârii ┼či Savei, cunoscut sub numele de: ÔÇ×Ante muralis christianisÔÇŁ. Dup─â ce la 1848 s├órbii au luptat al─âturi de croa┼úi pentru drepturile popula┼úiei slave din imperiu, treptat au ├«nceput s─â fie considera┼úi cet─â┼úeni de rang secund.

Nici ├«n perioada interbelic─â crearea unui prim stat al slavilor de sud nu a fost lipsit─â de incidente violente ├«ntre cele dou─â na┼úionalit─â┼úi. Evenimentele aveau s─â ating─â ├«ns─â apogeul ├«n timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, c├ónd forma┼úiunile fasciste ale croa┼úilor au trecut la masacre ├«n mas─â ┼či la exterminarea sistematic─â a minorit─â┼úii s├órbe. Nici replica s├órb─â nu s-a l─âsat a┼čteptat─â, astfel c─â la sf├ór┼čitul r─âzboiului au avut loc o serie de crime ├«mpotriva popula┼úiei croate conduse de partizanii lui Tito.

II. Evenimentele iau amploare

Anul 1990 a fost un moment de cotitur─â ├«n evolu┼úia federa┼úiei. C─âderea comunismului ├«n Europa de Est a fost urmat─â de Cel de-al XIV-lea Congres al Ligii Comuni┼čtilor din Iugoslavia. Delega┼úii sloveni, al─âturi de croa┼úi au p─âr─âsit ├«ntrunirea. Au urmat apoi alegerile, c├ó┼čtigate cu o majoritate absolut─â de HDZ. Tudjman a devenit pre┼čedinte al republicii. El urm─ârea includerea Bosniei-Herzegovina ├«n Croa┼úia ├«nc─â din 1989 [2].  Ajuns la putere, a schimbat rapid simbolurile statului, multe dintre ele amintind de Croa┼úia fascist─â din timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial. Calea spre afirmarea ┼či cucerirea independen┼úei de stat a Croa┼úiei era deschis─â.

Au urmat apoi tensiunile interetnice, din ce ├«n ce mai greu de gestionat. Primele r─âbufniri serioase au loc la data de 13 mai 1990, odat─â cu meciul de fotbal ├«ntre Steaua Ro┼čie Belgrad ┼či Dinamo Zagreb. Scand─ârile na┼úionaliste de pe stadionul Maximir din Zagreb au fost urmate de o alterca┼úie general─â ├«ntre galeriile de fotbal ale celor dou─â echipe. Aceste confrunt─âri deosebit de violente s-au soldat cu peste 60 de r─âni┼úi.


Cre┼čterea tensiunilor interetnice a fost marcat─â ┼či de o r─âcire a rela┼úiilor ├«ntre Belgrad ┼či Zagreb. ├Än fiecare dintre cele dou─â capitale angaja┼úii de origine croat─â ┼či, respectiv, s├órb─â sunt concedia┼úi f─âr─â motiv ┼či nevoi┼úi s─â ia calea refugiului ├«n ┼úara vecin─â [3].

Na┼úionalismul regimului lui Tudjman a fost condamnat inclusiv de personalit─â┼úi croate, precum intelectualul Ivo Banac. Acesta ┼či-a exprimat nemul┼úumirea referitoare la interdic┼úia de a omagia anumite personalit─â┼úi croate proiugoslave, precum Ljudevit Gaj sau cardinalul croat Josip Jura Strossmeyer (unul dintre primii teoreticieni ai ideii unui stat iugoslav). De asemenea, intelectualul critica ┼či ├«nclina┼úia antisemit─â ┼či s├órbofob─â a regimului. ├Än fa┼úa acestor tendin┼úe, multe persoane cu nume s├órbesc l-au schimbat pentru a prelua forma croat─â (de exemplu, Jovanka ┼či Jovan au devenit Ivanka ┼či Iovan) [4].

├Än luna iulie 1990, s├órbii majoritari din regiunea cunoscut─â sub numele de Krajna protesteaz─â ├«mpotriva noilor reglement─âri. Ostilit─â┼úile sunt dirijate de un conduc─âtor al s├órbilor, medicul dentist Milan Babi─ç. Au fost ridicate baricade, formate din camioane ┼či trunchiuri de copaci, ce au fost amplasate pe principalele ┼čosele care legau ora┼čul Knin de zonele de coast─â ale M─ârii Adriatice. Situa┼úia a devenit cu at├ót mai grav─â pentru guvernul croat cu c├ót blocarea drumurilor se produce ├«n plin sezon turistic, afect├ónd puternic acest important sector al economiei croate. Ministrul de interne croat, Perica Juric, este trimis pentru negocieri, ├«ns─â acestea e┼čueaz─â. ├Än luna august, se ├«ncearc─â deblocarea drumurilor prin trimiterea a trei elicoptere cu for┼úe de interven┼úie rapid─â croate ce urmau s─â declan┼čeze o ac┼úiune ├«mpotriva rebelilor s├órbi. Imediat dup─â decolare, cele trei elicoptere sunt somate de un grup de miguri ale armatei iugoslave s─â se ├«ntoarc─â la baz─â.

├Än timp ce s├órbii izgonesc din regiune toat─â popula┼úia croat─â, la data de 17 august, un desen animat de la televiziunea din Zagreb ├«i ├«nf─â┼úi┼čeaz─â pe s├órbi drept un grup de alcoolici ├«nseta┼úi de s├ónge ┼či dornici de r─âzbunare.

Conform ambasadorului Statelor Unite din Iugoslavia, Warren Zimmermann, poli┼úia croat─â a cerut ajutor militar Statelor Unite. Un alt moment important ├«l reprezint─â descoperirea de c─âtre serviciile iugoslave a unor camioane cu arme ce trec grani┼úa cu Ungaria aduse de generalul croat Martin ┼ápegelj. ├Än timpul unei conferin┼úe, acela┼či general era filmat, cu o camer─â ascuns─â, ├«n timp ce afirma c─â armata iugoslav─â nu ar fi putut face fa┼ú─â unui num─âr de 80.000 de croa┼úi ├«narma┼úi cu c├óte un kala┼čnikov. Mai mult dec├ót at├ót, generalul exclama: ÔÇ×Nu ├«n┼úelege┼úi? Suntem ├«n r─âzboi cu Armata Iugoslav─â!ÔÇŁ

Punctul culminant al rela┼úiilor dintre s├órbi ┼či croa┼úi ├«n anul 1990 urma s─â fie reprezentat de adoptarea noii constitu┼úii. Spre deosebire de precedenta, ├«n noul text constitu┼úional s├órbii nu mai beneficiau de un statut aparte. Croa┼úia era definit─â drept ÔÇ×stat al poporului croatÔÇŁ, spre deosebire de cea din 1974, unde Croa┼úia era definit─â ca: ÔÇ×stat al poporului croat, al poporului s├órb ┼či al celorlalte minorit─â┼úiÔÇŁ [5].

III. ├Äntre propagand─â ┼či mi┼čc─âri pacifiste

R─âzboiul iugoslav a fost pres─ârat de o propagand─â acerb─â. Propaganda comunist─â privind lupta de partizani ├«mpotriva unui inamic comun a fost rapid ├«nlocuit─â de una ce avea ├«n vedere revigorarea grup─ârilor paramilitare ultrana┼úionaliste din timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial. S├órbii se revendicau ca apar┼úin├ónd grup─ârii na┼úionaliste a cetnicilor, lupt─âtori ├«mpotriva turcilor, dar ┼či a comitagiilor bulgari de la ├«nceputul secolului. Ace┼čtia au devenit celebri, mai t├órziu, pentru r─âfuielile cu trupele de ocupa┼úie ale Axei ┼či, ├«n special, cu mi┼čcarea fascist─â croat─â, Usta┼ča. Liderul cetnicilor din timpul celui de-Al Doilea R─âzboiului Mondial, Draza Mihailovi─ç, avea idei puternic na┼úionaliste ┼či monarhiste, ce se opuneau celor comuniste ┼či iugoslave ale lui Tito. Mihailovi─ç avea s─â fie capturat ┼či executat dup─â sf├ór┼čitul r─âzboiului ├«n 1946.

Propaganda croat─â a fost ├«nso┼úit─â de revigorarea mi┼čc─ârii usta┼čilor, forma┼úiune de inspira┼úie fascist─â av├óndu-l ├«n frunte pe conduc─âtorul Ante Pavelic. Usta┼čii au fost responsabili cu moartea a peste 700.000 de s├órbi, evrei ┼či rromi ├«n lag─âre de concentrare precum cel de la Jasenovac. Nu putea lipsi din cadrul propagandei muzica. Celebr─â a r─âmas forma┼úia rock croat─â Thompson. Condus─â de un anume Marko Petrovic, forma┼úia este criticat─â ┼či ├«n prezent pentru versurile ce ├«ndeamn─â la violen┼ú─â ├«mpotriva s├órbilor ┼či pentru deschiderea concertelor cu salutul fasci┼čtilor croa┼úi: ÔÇ×Za dom spremni!ÔÇŁ(Suntem gata pentru ┼úar─â!), un echivalent ├«n Statul Fascist Croat al salutului nazist ÔÇ×Sieg Heil!ÔÇŁ. Unul dintre c├óntece aborda chiar laudativ problematica genocidului ├«mpotriva s├órbilor ├«n lag─ârele de la Jasenovac ┼či Gradi┼íka Stara:


Nici s├órbii nu au stat mai prejos, au fost organizate rapid forma┼úiuni paramilitare ce aveau la baz─â persoane din lumea interlop─â sau a galeriilor de fotbal. Cele mai cunoscute forma┼úiuni de voluntari au fost ÔÇ×TigriiÔÇŁ, aceasta fiind condus─â de liderul galeriei forma┼úiei Steaua Ro┼čie, ┼Żeljko Ra┼żnatovi─ç Arkan (c─âutat de interpol pentru numeroase jafuri de b─ânci ├«n Occident). O alt─â mi┼čcare paramilitar─â era reprezentat─â de ÔÇ×Vulturul AlbÔÇŁ, asociat─â adeseori cu viitorul conduc─âtor al Partidului Radical S├órb, Vojislav ┼áe┼íelj. Pe l├óng─â misiunile de lupt─â, ele s-au ocupat ┼či cu masacrarea popula┼úiei civile nes├órbe din spatele frontului.

IV. Lupta pentru pace, ÔÇ×GolaniadaÔÇŁ s├órbilor

Ascensiunea extremismului nu a fost ├«ns─â lipsit─â de tentative de apeluri la pace, din partea ambelor p─âr┼úi. La data de 24 ianuarie 1991 se organizeaz─â la Zagreb un mar┼č pentru pace, la care oamenii particip─â defil├ónd cu lum├ón─âri. Manifesta┼úiile sunt urmate, peste mai pu┼úin de o lun─â, de largi proteste ale studen┼úilor la Belgrad. Pia┼úa central─â este ocupat─â, se c├ónt─â la chitar─â ┼či nu lipsesc hiturile pacifiste, precum cel al lui John Lennon: ÔÇ×Give peace a chanceÔÇŁ.

La data de 15 martie, un personaj ce urma s─â aib─â o ascensiune fulminant─â, ├«n opozi┼úie fa┼ú─â de Milosevi─ç, profesorul universitar ┼či activistul s├órb Zoran Djindjici ├«i declara ├«ntr-un interviu ziaristului rom├ón Radu Ciobotea: ÔÇ×Na┼úionalismul nu va fi eliminat prin secesiune, ci doar prin intrarea ├«n democra┼úie. Ie┼čim dintr-o Iugoslavie dominat─â de comunism ┼či ├«ncerc─âm s─â d─âm o ┼čans─â unei Iugoslavii libere, democratice. Secesiunea anuleaz─â aceast─â ┼čans─âÔÇŁ [6].

Idei similare erau prezentate ┼či de premierul croat Ante Marcovi─ç ce dorea organizarea de alegeri pluripartide iugoslave care s─â ├«nt─âreasc─â puterea suprana┼úional─â, ca ÔÇ×alternativ─âÔÇŁ fa┼ú─â de cea republican─â [7]. S-ar mai fi putut oare opri dezintegrarea ├«n aceste condi┼úii? Putem face doar exerci┼úii de istorie contrafactual─â.

Scenariul reprim─ârii mi┼čc─ârilor studen┼úe┼čti v─â poate p─ârea similar cu anumite evenimente petrecute, ├«n aceia┼či ani, pe meleaguri rom├óne┼čti. O grenad─â cu gaz lacrimogen declan┼čat─â ├«n mijlocul mul┼úimii provoac─â haos, apoi toat─â mi┼čcarea pacifist─â se transform─â ├«ntr-una violent─â prin confrunt─âri de strad─â cu poli┼úia. Se cere introducerea st─ârii de necesitate ┼či interven┼úia armatei. Pe fondul acesta se organizeaz─â un consiliu al federa┼úiei, ├«n cadrul c─âruia generalul iugoslav Kadijevic expune descoperirea unui plan secret de distrugere a Iugoslaviei ├«n trei etape: 1. R─âzboi civil; 2. Interven┼úia str─âin─â; 3. Impunerea unor regimuri de tip marionet─â.

V. Declan┼čarea ostilit─â┼úilor

La data de 8 mai 1991 Consiliul Preziden┼úial al Federa┼úiei elaboreaz─â un plan de stingere a conflictelor armate. Armata Popular─â Iugoslav─â urmeaz─â s─â blocheze deplasarea tuturor grupurilor de civili ├«narma┼úi ├«n zonele tensionate din Croa┼úia, s─â le dezarmeze ┼či s─â dizolve toate unit─â┼úile de rezervi┼čti ale poli┼úiei croate [8]. Era ├«ns─â tardiv. La 12 mai, s├órbii din Croa┼úia decid, cu 99,8% din voturi, constituirea Republicii Autonome Kraijna, cu capitala la Knin, apoi stabilesc alipirea regiunii la Serbia. La 19 mai, croa┼úii dau un vot masiv pentru independen┼ú─â ┼či ├«ncep s─â se preg─âteasc─â de r─âzboi. Ulterior, la 25 iunie, Croa┼úia al─âturi de Slovenia ├«┼či declarau independen┼úa.


627x0 jpg jpeg

Zone din Croaţia locuite de sârbi

Evenimentele au evoluat treptat spre starea de r─âzboi, incidente izolate manifest├óndu-se, a┼ča cum am v─âzut mai sus, ├«nc─â din 1990. Un moment de referin┼ú─â ├«n cadrul confrunt─ârilor armate a fost reprezentat de o prim─â confruntare armat─â din luna martie, ├«n zona lacurilor Plivice, ├«ntre un grup de poli┼úi┼čti croa┼úi ┼či o forma┼úiune a secesioni┼čtilor s├órbi. Schimbul de focuri s-a soldat cu c├óte un mort de ambele p─âr┼úi. A urmat persecutarea s├órbilor din restul teritoriului croat. La Split ┼či ├«n alte sta┼úiuni de pe coast─â, magazinele ┼či localurile s├órbe┼čti au fost incendiate, numeroase persoane sunt agresate prin violen┼ú─â fizic─â, ajung├óndu-se uneori la crime. Pe fondul psihozei generale, sunt relevante m─ârturiile studentei croate Irena Tomi─ç:

ÔÇ×Oamenii din Krajna ├«i fac pe croa┼úi s─â ├«┼či urasc─â vecinii ┼či prietenii s├órbi. ├Än aceast─â diminea┼ú─â, foarte devreme am fost trezit─â de strig─âte pe strad─â. Persoane treceau pe sub fereastra mea strig├ónd: ┬źNDH! NDH!┬╗ (Nezavisna Dr┼żava Hrvatska, sau Statul Fascist Croat n.a.) Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─âÔÇŁ[9]. 

Tensiunile se extind ┼či ├«n regiunile din Slavonia Oriental─â, zon─â cu o majoritate relativ─â s├órbeasc─â, aflat─â la grani┼úa de est a Croa┼úiei. ├Änc─â de la ├«nceputul lunii mai, aici au loc confrunt─âri armate ├«ntre popula┼úia s├órbeasc─â ce blocheaz─â accesul ├«n diferite sate ale noilor for┼úe ale poli┼úiei croate. Conform multor m─ârturii, poli┼úia croat─â recurge la numeroase abuzuri: acte de violen┼ú─â, arest─âri, crime ┼či violuri.

Nu putem arunca ├«ns─â vina asupra unei ├«ntregi etnii. Au existat ┼či excep┼úii semnificative numeric, respectiv persoane ce au ├«ncercat s─â medieze conflictul. Cel mai relevant exemplu este ┼čeful poli┼úiei croate din ora┼čul Osijek, pe nume Josip Kir. Dovedind un curaj admirabil, el merge ne├«narmat ├«n liniile s├órbilor, ├«ncerc├ónd s─â poarte negocieri. Progresul vizibil al acestor tratative a fost urmat ├«ns─â de asasinarea lui Kir de c─âtre un grup de fo┼čti colegi de-ai s─âi, av├óndu-l ├«n frunte pe cet─â┼úeanul croato-australian Antun Gudelj. De men┼úionat c─â acesta din urm─â fusese una dintre persoanele dezarmate de Kir ├«n tentativele de pacificare a zonei.

VI. Asediul Vukovarului

Unul dintre cele mai mediatizate episoade din timpul r─âzboiului croat a fost reprezentat de asediul ora┼čului Vukovar. Printre obiectivele turistice care au f─âcut renumit Vukovarul ├«nainte de r─âzboi se num─ârau arhitectura baroc─â, castelul nobililor germani din familia Eltz, precum ┼či un vas ceramic preistoric descoperit ├«n suburbii, sub forma unei p─âs─âri ┼či denumit de c─âtre arheologi: ÔÇ×Porumbi┼úa Vu─ŹedolÔÇŁ. Ora┼čul avea ├«ns─â ┼či un rol important ├«n economia Iugoslaviei comuniste. Av├ónd o popula┼úie de 45.000 de locuitori ┼či o popula┼úie format─â at├ót din croa┼úi, s├órbi, maghiari ┼či germani, ora┼čul se situeaz─â la v─ârsarea p├ór├óului Vuk ├«n Dun─âre [10]. Dac─â ├«n interiorul a┼čez─ârii urbane, croa┼úii aveau o majoritate relativ─â, ├«n satele din regiune popula┼úia dominant─â era reprezentat─â de s├órbi. Printre satele locuite majoritar de s├órbi se num─âr─â ┼či suburbia Borovo Selo, locul unde la 2 mai 1991 au ├«nceput luptele ├«ntre s├órbi ┼či croa┼úi.

Exist─â ├«ns─â diverse variante referitoare la locul unde au izbucnit luptele la ambele p─âr┼úi. Pe de o parte, ├«n cazul variantei croate, r─âzboiul a izbucnit atunci c├ónd doi poli┼úi┼čti croa┼úi care au ├«ncercat s─â schimbe steagul Iugoslaviei cu unul al Croa┼úiei au fost re┼úinu┼úi de for┼úele s├órbe. Trimiterea a doua autocare cu poli┼úi┼čti pentru a ├«i elibera pe cei doi a determinat ├«ns─â un masacru al acestora din urm─â. Varianta s├órb─â, pe de alt─â parte, expune o serie de abuzuri ┼či crime la care au fost supu┼či etnicii s├órbi, ace┼čtia fiind pu┼či a alege ├«ntre a fi victime ai unui masacru ┼či prigonirea ├«n Serbia.

Cert este c─â tensiunile ├«n zon─â crescuser─â ├«nc─â din primele luni ale anului 1991, fiind sus┼úinute prin propagand─â at├ót de Belgrad c├ót ┼či de Zagreb, fiecare dintre cele dou─â capitale ├«ncuraj├ónd popula┼úia s─â o considere pe cealalt─â drept du┼čman. Ini┼úial, luptele s-au dat ├«ntre localnicii s├órbi sprijini┼úi de for┼úe paramilitare trimise de peste grani┼ú─â ┼či for┼úele noii poli┼úii croate. Armata Iugoslav─â, de┼či avea doar rolul de supraveghere, s-a implicat intens ├«n conflict de partea s├órb─â. Motivul a fost reprezentat de atacarea de c─âtre croa┼úi a caz─ârmilor federale pe teritoriul Croa┼úiei, ├«n tentativa de ale captura arsenalul militar. Opera┼úiunea s-a dovedit o eroare strategic─â deosebit de grav─â, ├«ntruc├ót replica fa┼ú─â de aceste ac┼úiuni a fost reprezentat─â de bombardarea de c─âtre marina iugoslav─â a ora┼čelor de coasta M─ârii Adriatice (Split, Zadar, Dubrovnik), ora┼če aflate de altfel ├«n patrimoniul UNESCO. ├Än plin entuziasm militar, avia┼úia federal─â a bombardat Zagrebul, gre┼čeal─â care i-a fost fatal─â din punctul de vedere al imaginii create la nivel interna┼úional. ├Än urma acestor ac┼úiuni, Comunitatea interna┼úional─â a decis, embargoul total asupra Iugoslaviei.

Confrunt─ârile ce se petreceau ├«n cunoscutele ora┼če de la ┼ú─ârmul Adriaticii au distras ├«ns─â pe moment aten┼úia presei de la soarta Vukovarului. ├Än timp ce separati┼čtii s├órbi din estul Croa┼úiei reu┼čeau s─â cucereasc─â tot mai mult din regiunea cunoscut─â sub numele de Slavonia Oriental─â, ora┼čul Vukovar r─âm├ónea un ultim bastion de rezisten┼ú─â al croa┼úilor din zon─â. Bombardarea sistematic─â de c─âtre Armata Iugoslav─â a fost urmat─â de ├«ncercuirea total─â a ora┼čului la jum─âtatea lunii octombrie. Majoritatea cl─âdirilor a fost transformat─â ├«n ruine ┼či moloz. Pentru ap─âr─âtorii croa┼úi, Vukovarul a devenit un nou Stalingrad. R─âni┼úii au fost ad─âposti┼úi ├«n cl─âdirea spitalului, iar dup─â distrugerea acesteia, ├«ntregul personal s-a refugiat ├«ntr-un ad─âpost antiatomic, construit ├«n perioada conflictului diplomatic dintre Tito ┼či Stalin. Ora┼čul a rezistat peste 90 de zile unui bombardament sistematic ├«n care mii de civili au fost uci┼či, inclusiv copii. La data de 18 noiembrie 1991 ora┼čul a c─âzut ├«n m├óinile s├órbilor. Un episod dramatic s-a produs la Ov─Źara unde ├«ntr-o fost─â ferm─â de cre┼čtere a porcinelor din perioada comunist─â s├órbii au executat un num─âr de 250 de pacien┼úi militari ┼či civili ai spitalului or─â┼čenesc, ├«ncerc├ónd apoi s─â ├«┼či ascund─â faptele prin aruncarea cadavrelor ├«ntr-o groap─â comun─â. O parte dintre criminali se afl─â ├«n prezent ├«n custodia Tribunalului de la Haga, al┼úii sunt ├«nc─â da┼úi ├«n urm─ârire general─â [11].

Au existat ┼či voci, printre care ┼či ┼čeful trupelor de ap─ârare, generalul Mile Dedakovi─ç, care l-au acuzat pe Tudjman c─â a sacrificat ora┼čul pentru a atrage aten┼úia opiniei interna┼úionale asupra conflictului. Asediul de la Vukovar r─âm├óne un moment crucial al r─âzboaielor iugoslave. Printre imaginile terifiante se num─âr─â evacuarea civililor de c─âtre armata s├órb─â, c├ót ┼či turnul de ap─â al ora┼čului ciuruit de obuze, devenit un simbol al conflictului croat. O melodie care aminte┼čte despre rezisten┼úa acerb─â a ora┼čului Vukovar este c├óntat─â de forma┼úia croat─â Zlati Dukati [12]:


VII. Ac┼úiuni politice ┼či militare

A┼ča cum am putut observa, situa┼úia a fluctuat ├«ntre o serie de lupte ale cele dou─â p─âr┼úi ┼či tentative de armisti┼úiu ┼či negocieri politice. Separat de aceste dou─â direc┼úii, constat─âm apari┼úia unui episod ce denot─â absen┼úa unor opera┼úiuni militare concordante ├«n teren. Este vorba despre evenimentele de la Tovarnik, unde o serie de solda┼úi ai trupelor federale, dup─â ce au fost l─âsa┼úi timp de dou─â zile f─âr─â hran─â ┼či ap─â, au ajuns s─â fie bombarda┼úi de propria avia┼úie. Deosebit de curajoas─â a fost ini┼úiativa unuia dintre supravie┼úuitorii bombardamentelor, Vlada Jivkovi─ç. Acesta a intrat cu tancul ├«n centrul Belgradului, cer├ónd socoteal─â guvernului pentru mor┼úii de la Tovarnik ├«n timp ce opozi┼úia s├órb─â cerea ├«ncetarea luptelor. Bine├«n┼úeles, acest moment a fost urmat de arestarea lui Jivkovi─ç [13]. 

├Än Dalma┼úia, ora┼čele de coast─â: Split, Dubrovnik ┼či Zadar sunt prinse ├«ntre focul marinei iugoslave, venind dinspre mare ┼či cel al trupelor paramilitare s├órbe, sprijinite de armata iugoslav─â de pe uscat. Ora┼čul Dubrovnik, perl─â a litoralului croat este ap─ârat de 2.000 de voluntari. O mare parte din popula┼úia civil─â croat─â din ├«mprejurimi se retr─âsese ├«ntre zidurile vechiului ora┼č, crez├ónd c─â apartenen┼úa acestuia la patrimoniul UNESCO ├«i va feri de bombardamente. Nu a fost ├«ns─â a┼ča, ora┼čul suferind o serie de bombardamente semnificative, pe ├«ntreaga sa suprafa┼ú─â. [├Än vara anului 2013, la 18 ani de la ├«ncetarea conflictului, am avut ocazia de a vizita ora┼čul. Cl─âdirile care au suferit daune importante (┼či nu sunt pu┼úine) pot fi ├«nc─â recunoscute prin culoarea diferit─â a ┼úiglelor].

Dup─â ce o serie de armisti┼úii e┼čueaz─â, la data de 27 noiembrie 1991, Consiliul de Securitate al O.N.U. decide interven┼úia, prin sprijinirea delegatului acestuia, Cyrus Vance, de a facilita dislocarea pe teritoriul croat a unor trupe de men┼úinere a p─âcii. La 5 decembrie, Croa┼úia ├«┼či retrage oficial reprezentantul din Consiliul Preziden┼úial al Iugoslaviei, Stipe Mesic r─âm├ón├ónd la Zagreb. Pentru a supraveghea evacuarea ora┼čului Dubrovnik, Comunitatea Economic─â European─â trimite un num─âr de trei fregate ├«n Adriatica. ├Än ciuda acestui fapt, luptele din Croa┼úia au continuat s─â se desf─â┼čoare ┼či anii urm─âtori ├«ns─â nu au atins amploarea celor din 1991, cu excep┼úia opera┼úiunilor de la sf├ór┼čitul r─âzboiului [14], pe care le voi men┼úiona mai jos.

La 12 decembrie 1991, Ucraina a fost primul stat care a recunoscut Slovenia ┼či Croa┼úia ca state, urmat─â apoi de c─âtre Islanda. Dup─â o serie de ac┼úiuni de lobby pe l├óng─â Comunitatea Economic─â European─â ce vizau sus┼úinerea independen┼úei noilor state, la data de 23 decembrie 1991 Germania le recuno┼čtea independen┼úa la r├óndul ei.

Imaginea interna┼úional─â a Croa┼úiei a fost ├«ns─â puternic afectat─â atunci c├ónd noul stat s-a implicat ├«mpotriva musulmanilor din Bosnia. Nu pu┼úine au fost vocile care vorbeau despre un pact secret de ├«mp─âr┼úire a Bosniei ├«ntre Tudjman ┼či Milosevi─ç. Chiar ┼či diminuarea luptelor la sf├ór┼čitul anului 1991 ┼či ├«nceputul anului 1992 pot fi puse pe seama unei noi a┼čez─âri ├«n teren ├«n vederea unui nou conflict.

Nu au ├«ncetat ├«ns─â nici ac┼úiunile pentru pace. ├Än 1992, au loc noi proteste la Belgrad. ├Än afar─â de pace, se cere respectarea libert─â┼úii presei ┼či a cuv├óntului. ├Än centrul acestora se afl─â scriitorul Vuk Draskovi─ç care ├«l compara pe Milosevi─ç cu Saddam Hussein, afirm├ónd totodat─â c─â principalul inamic al poporului s├órb se afl─â la Belgrad. Arestat de regim, a fost eliberat mai t├órziu prin interven┼úia patriarhului Pavle [15]. 

Remarcabile au fost ┼či interven┼úiile liderului Partidului Democrat, Dragoliub Mi─Źunovi─ç. Acesta ├«ncerca s─â realizeze o platform─â pentru prevenirea unor noi r─âzboaie civile care s─â includ─â o serie de comitete s├órbo-albaneze pentru Kosovo, s├órbo-musulmane pentru zona Sandjakului ┼či s├órbo-ungare pentru Voievodina [16].

La data de 27 aprilie 1992 a luat fiin┼ú─â Republica Federal─â Iugoslavia. Aceasta se considera urma┼č─â de drept a Republicii Federative Socialiste Iugoslavia. ├Än r├óndul ei intrau Serbia ┼či Muntenegru ┼či se recuno┼čtea totodat─â independen┼úa Sloveniei, Croa┼úiei, Macedoniei ┼či Bosniei-Her┼úegovina. Trupele noii federa┼úii se retr─âgeau oficial de pe teritoriul statelor nou ap─ârute.

Evenimentele nu puneau ├«ns─â cap─ât confrunt─ârilor militare. ├Än ianuarie 1993 croa┼úii organizeaz─â o nou─â ofensiv─â peste liniile ONU ├«n zonele s├órbe din Krajna, iar ├«n martie 1993 acela┼či lucru se petrece ┼či ├«n Dalma┼úia. Anul urm─âtor se ├«ncearc─â ajungerea la o ├«n┼úelegere ├«ntre cele dou─â p─âr┼úi. Aceasta se dovede┼čte a fi un dialog al surzilor: croa┼úii declar─â c─â vor fi preg─âti┼úi s─â discute orice cu s├órbii, except├ónd integritatea ┼či suveranitatea Croa┼úiei, ├«n timp ce s├órbii refuz─â s─â aib─â orice coabitare cu croa┼úii, inclusiv sub forma unei confedera┼úii. 

La 2 noiembrie 1993 se constituie a┼ča numitul ÔÇ×Grup de la ZagrebÔÇŁ ├«n interiorul c─âruia ru┼čii ┼či occidentalii se declar─â optimi┼čti. Se avea ├«n vedere un plan ce presupunea o Krainja autonom─â, dar cu integrarea complet─â a Slavoniei ├«n Croa┼úia. Partea croat─â respinge propunerile [17].

VIII. Operaţiunea Oluja (Furtuna)

├Än anul 1994, Croa┼úia a fost constr├óns─â de Statele Unite s─â aleag─â ├«ntre a ie┼či din r─âzboiul din Bosnia ┼či a accepta la r├óndul ei o serie de sanc┼úiuni interna┼úionale. De┼či nu au oferit un r─âspuns expres, armata croat─â s-a reorganizat sub ministrul ap─âr─ârii, Gojko ┼áu┼íak, iar prin intermediul unei opera┼úiuni din aprilie 1995, a reu┼čit s─â ocupe zona de protec┼úie a ONU din vestul Slavoniei, ├«n doar c├óteva ore.

 La 1 mai 1995, armata croat─â a trecut grani┼úa cu Krajna, ├«ntr-o opera┼úiune ce amintea de blizkriegul din Al Doilea R─âzboi Mondial. De┼či ONU trimite Croa┼úiei comunicate prin care se cerea oprirea ofensivei, militarii for┼úelor de men┼úinerea a p─âcii aveau ordin s─â nu intervin─â. Se duc lupte intense la podul Stara Gradiska de pe r├óul Sava, ├«ntre Krajna ┼či Bosnia. Capitala Knin anun┼ú─â o alarm─â antiaerian─â ├«n timp ce artileria s├órbilor ├«ncepe s─â trag─â obuze asupra Zagrebului. S├órbii din Bosnia bombardeaz─â din nou Dubrovnikul aflat foarte aproape de grani┼ú─â. ├Än data de 5 mai 1995, agen┼úiile Reuter ┼či France Presse anun┼ú─â atrocit─â┼úile comise de croa┼úi la Pakra─ç. Comunicatele for┼úelor de men┼úinere a p─âcii numesc aceast─â opera┼úiune drept ÔÇ×purificare etnic─âÔÇŁ [18].


646x404 jpg jpeg

Refugia┼úi S├órbi din Krainja ├«n urma Opera┼úiunii ÔÇ×FurtunaÔÇŁ

O lun─â mai t├órziu, croa┼úii organizeaz─â o nou─â ofensiv─â ├«n zona Alpilor Dinarici ┼či a regiunii Grahovo. ├Än acela┼či timp, pe frontul bosniac, croa┼úii ├«ncearc─â izolarea Krajnei prin ocuparea ┼čoselelor ce fac leg─âtura cu capitala s├órbilor bosniaci, Banja Luka, dar ┼či cu Belgradul. S├órbii din regiune nu pot riposta, fiind dezarma┼úi de c─â┼čtile albastre, ├«n perioada c├ónd acestea preluaser─â controlul ├«n regiune. O mare parte dintre ei iau calea refugiului, iar asupra celor r─âma┼či se comit atrocit─â┼úi. La data de 5 august 1995, armata croat─â intr─â ├«n ora┼čul Knin, Croa┼úia reu┼čind s─â reocupe ├«ntreaga regiune Krajna. Civilii s├órbi, ├«mpreun─â cu tot avutul lor, se refugiaz─â peste grani┼ú─â. Drumurile sunt supraaglomerate de refugia┼úii duc├óndu-┼či agoniseala de-o via┼ú─â ├«n automobile, camioane sau tractoare cu remorc─â. ├Änaltul Comisariat al ONU ├«nregistreaz─â peste 150.000 de refugia┼úi ce au trecut grani┼úa spre Bosnia ┼či mai departe spre Serbia.

IX. În loc de epilog

Sf├ór┼čitul r─âzboiului ┼či acordurile de la Dayton au reprezentat o adev─ârat─â ÔÇ×pax americanaÔÇŁ, a┼ča cum bine preciza un cunoscut documentar BBC despre r─âzboiului iugoslav [19]. Acordurile puneau cap─ât unei lungi perioade de conflicte ├«ntre o serie de na┼úionalit─â┼úi ┼či religii ce reu┼čiser─â, vreme zeci de ani, s─â ├«mpart─â teritoriul aceleia┼či ┼ú─âri. Cu toate acestea, negocierile de pace nu au reprezentat dec├ót un vag intermezzo ├«n cadrul r─âzboaielor iugoslave. Vor urma conflictul din Kosovo din 1999, tensiunile din Macedonia 2001 ┼či independen┼úa Muntenegrului, ob┼úinut─â prin referendum ├«n anul 2006.

Ast─âzi, r─âzboiul a l─âsat r─âd─âcini ad├ónci ├«n mentalul colectiv al participan┼úilor. Am parcurs teritoriile Serbiei, Croa┼úiei ┼či Bosniei, iar viziunile despre rela┼úiile ├«ntre cele trei difer─â de la o persoan─â la alta. De┼či amintirile sunt ├«nc─â prea proaspete pentru a putea fi estompate cur├ónd, cred c─â exist─â speran┼úa unei noi ├«n┼úelegeri ├«n viitor. Tensiunile ├«ntre s├órbi ┼či croa┼úi persist─â, iar ameliorarea acestora este dificil─â. ├Än drumul Croa┼úiei spre Uniunea European─â, anul 2010 urma s─â rezolve problema drepturilor minorit─â┼úilor etice. Una dintre m─âsurile luate ├«n solu┼úionarea acestei chestiuni, respectiv scrierea numele str─âzilor ora┼čului Vukovar at├ót cu alfabetul latin, c├ót ┼či cu alfabetul chirilic (specific s├órbilor) a provocat mari proteste de strad─â ale croa┼úilor, urmate de ├«nlocuirea lor.

Exemplele negative de intoleran┼ú─â pot fi nesf├ór┼čite. Mi-a┼č dori ├«ns─â s─â ├«nchei pe un ton optimist acest articol, a┼ča ├«nc├ót voi c─âuta s─â v─â ofer exemple pozitive privind noile rela┼úii ├«ntre s├órbi ┼či croa┼úi. O trist─â ┼či emo┼úionant─â melodie croat─â ap─ârut─â ├«nc─â din timpul r─âzboiului este E moj dru┼że Beogradski, ÔÇ×Iubita mea din BelgradÔÇŁ, interpretat─â de artistul croat de Jura Stubli─ç. O mare parte dintre film─ârile pentru aceast─â melodie se desf─â┼čoar─â pe celebra autostrada Belgrad-Zagreb, numit─â ├«nainte de 1990 ÔÇ×a fr─â┼úiei ┼či unit─â┼úiiÔÇŁ. Versurile ne relateaz─â o poveste ├«ntre un el ┼či o ea ce ajung s─â se re├«nt├ólneasc─â pe front, prin linia de ochire a armei.


Un film-documentar, ÔÇ×Once BrothersÔÇŁ, produs de ESPN (Entertainment and Sports Programming Networks) ┼či NBA Entertainment este o cronic─â a unei prietenii dintre un s├órb ┼či un croat, juc─âtorii de baschet Vlade Divac (Serbia) ┼či Dra┼żen Petrovi─ç(Croa┼úia). Echipa celor doi a reu┼čit s─â devin─â campioan─â mondial─â ├«n urma victoriei ├«mpotriva URSS ├«n semifinal─â ┼či SUA ├«n final─â, la Campionatul Mondial de Baschet din Argentina din 1990. Cei doi au ├«nceput s─â joace apoi ├«n NBA, ├«ns─â r─âzboiul a distrus o frumoas─â prietenie, rela┼úiile ├«ntre cei doi ├«nghe┼ú├ónd treptat pe fondul acestuia. Dra┼żen Petrovi─ç din p─âcate, a ├«ncetat din via┼ú─â ├«ntr-un accident de ma┼čin─â ├«nainte de sf├ór┼čitul r─âzboiului, ceea ce a ├«mpiedicat o reconciliere ├«ntre cei doi, dup─â ├«ncheierea conflictului. O altfel de reconciliere este ilustrat─â simbolic de baschetbalistul Vlade Divac. ├Än anul  2010, acesta face o vizit─â la Zagreb la morm├óntul fostului coechipier, ├«nt├ólnindu-i ┼či familia:


NOTE

[1] Radu Ciobotea - R─âzboi f─âr─â ├«nving─âtori, Timi┼čoara, Ed. Meridian 21 Delta, 1998 p. 32
[2] Stefano Bianchini, Problema Iugoslav─â, Ed. All, Bucure┼čti 1992, p.154
[3] Radu Ciobotea, op. Cit, p. 33
[4] Sabrina P. Ramet, Balkan Babel, The Disintegration of Yugoslavia from Death of Tito to Fall of Milosevi, Westview press, p. 164
[5] Radu Ciobotea, op. Cit p. 34
[6] Radu Ciobotea, op. Cit. p. 37
[7] Sergio Bianchini, op.cit. p. 156
[8] C.I. Christian- S├óngeroasa destr─âmare, Iugoslavia, Ed. Silvy, Bucure┼čti 1994 p. 272
[9] Tim Juddah, The Serbs: history, myth and the destruction of Yugoslavia, New Haven, CT: Yale University Press, London 200, p. 182
[10] Andrei ┼×ar├«i-Dun─ârea, Fluviul imperiilor, Ed, Polirom, Bucure┼čti 2017, p. 263
[11] Ibidem, p. 262
[12] Pentru mai multe detalii asupra asediului se poate urm─âri ┼či articolul https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/acolo-unde-copacii-nu-au-crengi-vukovar
[13] Radu Ciobotea, op.cit. p. 56
[14] C.I. Christian, op. Cit p. 275 [15] Sabrina P. Ramet, op. Cit p. 157
[16] Ibidem, p. 161
[17] Ibidem, p. 164
[18] Radu Ciobotea, op. Cit p. 242
[19] https://www.youtube.com/watch?v=V2tFy9MmHCE