R─âzboiul din Grenada   un r─âzboi despre care nu mai vorbim jpeg

R─âzboiul din Grenada - un r─âzboi despre care nu mai vorbim

Anul 1983 - o for┼ú─â expedi┼úionar─â alc─âtuit─â din 7300 de solda┼úi americani ┼či 353 de solda┼úi din For┼úa de Pace din Caraibe (Barbados, Jamaica, Organiza┼úia statelor estice din Caraibe) invadeaz─â Granada, o insul─â cu o suprafa┼ú─â de 160 km amplasat─â la nord de Venezuela, locuit─â de 91 000 de oameni, sus┼úinut─â de Cuba, URSS, Coreea de Nord, Germania de Est, Bulgaria ┼či Libia. Un alt moment culminant al r─âzboiului rece avea s─â aib─â loc. Codul opera┼úiunii? Operation Urgent Fury! Obiectivul? Lovitura de stat stalinist─â rezultat─â ├«n urma execu┼úiei liderului revolutionar de extreme st├ónga cauzase instabilitate ├«n regiune.

Granada abia ob┼úinuse independen┼úa ├«n 1974 ├«n fa┼úa Regatului Unit al Marii Britanii. Mi┼čcarea de st├ónga Noua Bijuterie a preluat puterea ├«n 1979 printr-o lovitur─â de stat condus─â de Maurise Bishop care a abolit constitu┼úia, arest├ónd mul┼úi opozan┼úi politici. ├Än 1983, ├«n urma unui conflict intern, Bishop a fost executat , iar puterea a fost preluat─â de guvernul militar al lui Hudson Austin. Instabilitatea produs─â afecta politic─â extern─â a Americii ├«n regiune. Administra┼úia Reagan a decis c─â imediat s─â lanseze o interven┼úie militar─â. Decizia interven┼úiei era motivate de grija privind cei 600 de studen┼úi americani amplasa┼úi pe insul─â ┼či frica de a repeta situa┼úia dramatic─â a crizei ostaticilor din Iran.  

Discursul presedintelui Reagan despre Grenada:

Invazia Granadei a ├«nceput la 6 zile dup─â execu┼úia lui Bishop, ├«n diminea┼úa zilei de 25 octombrie 1983. SUA au trimis batalioanele 1 ┼či 2, precum ┼či divizia aerian─â 82 de para┼čuti┼čti, US Marines, US Army Delta Force ┼či US Navy SEAL, precum ┼či alte trupe combinate care constitutiau 7600 de trupe la num─âr. Jamaica ┼či al┼úi membri ai sistemului regional de securitate, au ├«nvins rezisten┼úa granadian─â cu bombardamente de la atitudine joas─â.

├Än timp ce premierul Canadei critica sever invazia, premierul Regatului Unit de atunci, Margaret Thatcher, o aproba public, dar o dezaproba ├«n privat.  

Invazia a debutat chiar de ziua na┼úional─â a Granadei, numit─â ┼či drept Ziua Recuno┼čtin┼úei. 

gramanda jpeg jpeg

Invazia a ├«nceput la ora 05:00, pe 25 octombrie 1983. For┼úele americane s-au aprovizionat ┼či ┼či-au luat zborul de la Aerportul Interna┼úional Grantley Adams de l├óng─â Insulele Caraibelor ale Barbados ├«nainte de r─âs─ârit c─âtre Granada. A fost prima opera┼úiune militar─â major─â de la R─âzboiul din Vietnam ├«ncoace. Opera┼úiunea era condus─â de Vice amiralul Joseph Metcafld III, comandant al celei de-a dou─â flote, care comanda ├«n totalitate for┼úele SUA.

Luptele au izbucnit ┼či au durat zile ├«n ┼čir, num─ârul trupelor americane ajung├ónd la 7000, iar cele ale alia┼úilor la 300.  

For┼úa invadatoare avea s─â ├«nfrunte 1500 de solda┼úi grenadezi ┼či 700 de cubanezi na┼úionali┼čti ├«n pozi┼úii defensive. Granada nu poseda tancuri, ci doar 8 transportatoare blindate ┼či dou─â ma┼čini de recunoa┼čtere primite de la URSS ├«n 1981. Mai de┼úinea doar 12 tunuri anti-aeriene ZU-23, mitraliere DShK, mortiere M37 82mm ┼či lansatoare RPG-7.  

Principalul obiectiv ├«n prima zi de invazie era capturarea Aeroportului Interna┼úional Salines de c─âtre cel de-al 75-lea regiment. Pentru a permite diviziei aeriene 82 s─â aduc─â ├«nt─âriri pe insul─â. De asemenea, regimentul de marina al 8-lea avea misiunea de a captura aeroportul Pearls ┼či s─â salveze studen┼úii americani din campusul True Blue al Universit─â┼úii St. George. Trupele americane nu dispuneau de un echipament adecvat ├«n ce privea cartografierea ┼či se orientau dup─â h─âr┼úi turistice.  

Prezen┼úa militar─â cubanez─â ├«n Granada avea o motiva┼úie complex─â. Fidel Castro, aflat ├«n du┼čm─ânie cu SUA de mai bine de 20 de ani, adusese solda┼úi ce erau muncitori ├«n acela┼či timp.  

granada jpeg jpeg

For┼úele speciale americane de opera┼úiuni au fost amplasate pe 23 octombrie, ├«nainte de invazie. US Navy SEAL ┼či SEAL Team 6 au fost debarcate pe mare pentru a conduce misiuni de recunoa┼čtere.  

La miezul nop┼úii al zilei de 24 octombrie, companiile A ┼či B ale primului batalion al celui de-al 75-lea regient, s-au ├«mbarcat pe C-130 pentru a conduce asaltul aerian asupra aerportului interna┼úional Salines. Ace┼čtia au aterizat la ora 5:30 unde au ├«nt├ómpinat rezisten┼úa redus─â ale tunurilor anti-aeriene.  

La ora 10 diminea┼úa, avioanele transportatoare puteau s─â aterizeze direct, f─âr─â alte ├«nt─âriri, put├ónd aduce ┼či jeep-uri M151 ┼či alte elemente ale for┼úei de pace din Caraibe. La ora 2 dup─â-amiaza, solda┼úii din divizia aeronautic─â 82 au aterizat la Point Salines. Al─âturi de batalioanele celui de-al 325-lea regim de infanterie. La ora 3:30, ├«ncepuse contraatacul al armatei motorizate grenadiene. Un jeep care caut─â campusul universitar al studen┼úilor americani a fost supus unei ambuscade, 4 oameni fiind uci┼či. P├ón─â la urm─â, trupele au g─âsit ┼či i-au securizat pe studen┼úii din campus, observ├ónd c─â erau numai 140 c─âci ceilal┼úi erau ├«n cel─âlalt campus, Anse.  

La miezul nop┼úii ale zilei 24 octombrie, platonul al Navy Seal, de la SEAL Team 4, nu a putut ateriza pentru a ataca aeroportul. P├ón─â la urm─â, cel de-al doilea batalion al regimentului marin 8 a aterizat la sud de Aeroportul Pearls, captur├óndu-l.  

├Än diminea┼úa zilei de 25 octombrie, elicoptere UH-60 Blackhawk au fost trmise pentru a captura radioul Granadiei.Transmisiunea radio a fost distrus─â ├«n urma unui contraatac.  

Fortul Rupert ┼či Richmond Hill Prison au fost asaltate. O misiune de salvare a guvernatorului general Paul Scoon a fost efectuat─â.  

Bombardamente au fost efectuate de US Navy A-7 Corsairs ┼či de US Marine AH-1 Cobra ├«mpotriva fortului Rupert ┼či fortului Frederick.  

├Än a doua zi a invaziei, s-au impus dou─â noi obiective: securizarea permietrului din jurul Aeroportului Salines ┼či salvarea studen┼úilor americani din campusul Anse. Din cauza deterior─ârii elicopterelor, ├«ndeplinirea celui de-al doilea obiectiv a ├«nt├órziat. O patrul─â al celei de-al doilea batalion din regimentul de infanterie 325, a fost supus─â unei ambuscade produse de for┼úele cubaneze de l├óng─â ora┼čul Callistre. US Navy a efectuat bombardamente aeriene ┼či de artilerie. Tab─âra cubanez─â s-a predat p├ón─â la urm─â la ora 8:30. Americanii au intrat ├«n ora┼čul Frequente, unde au descoperit arme cubaneze ce puteau ├«narma 6 batalioane.  

├Än dup─â-amiaz─â zilei de 26 octombrie, batalionul 2 al regimentului Ranger s-a ├«mbarcat ├«n elicopterele CH-46 Sea Knight pentru a lansa asaltul aerian asupra campusului Anse, p─âzit de o rezisten┼ú─â mic─â. Unul dintre elicoptere s-a pr─âbu┼čit dup─â ce s-a ciocnit de un palmier, dar p├ón─â la urm─â, cei 233 de studen┼úi americani au fost evacua┼úi cu succes. S-a raportat ├«ns─â un al treilea campus la Prickly Bay. 

Pe 27 octombrie, for┼úele de rezisten┼ú─â ale Granadei au fost rapid diminuate. For┼úele americane avansau de-a lungul coastelor ┼či capturau a┼čez─âri. Regimentul de Infanterie 325 a avansat ├«nainte spre Saint George, captur├ónd Grand Anse unde au fost descoperi┼úi al┼úi 20de studen┼úi americani, apoi spre ora┼čul Ruth Howard ┼či capitala Saint George unde au ├«nt├ómpinat o alt─â mic─â rezisten┼ú─â r─âsfirat─â. Din gre┼čeal─â, un bombardament a fost efectuat pe un post de command─â al celei de-a dou─â brig─âzi americane, rezult├ónd 16 r─âni┼úi ┼či un mort.

Un alt accident a avut loc l├óng─â bar─âcile Calivigny care erau goale, ├«ns─â au rezultat 3 mor┼úi ┼či 4 r─âni┼úi.  

├Än zilele urm─âtoare, rezisten┼úa s-a ├«ncheiat . Armata american─â era ├«mpr─â┼čtiat─â pe toat─â insula, arest├ónd oficialii PRA al insulei, confisc├ónd arme ┼či repatria inginerii cubanezi. Pe 1 noiembrie, alte dou─â companii ale celei de-a 22-a unit─â┼úi amfibiene marine au debarcat de pe mare ┼či cu elicopterul pe insul─â, la 27 km de Carriacou, ├«n nord-estul insulei. To┼úi solda┼úii granadiani care mai ap─ârau insula s-au predate f─âr─â lupt─â. Guvernul militar al lui Hudson Austin a fost ├«nl─âturat.  

Fostul guvern a fost restaurat de guvernatorul-general Paul Scoon până la alegerile din 1984.