R─âzboiul din Bosnia ÔÇô cel mai s├óngeros capitol din dezintegrarea Iugoslaviei  jpeg

R─âzboiul din Bosnia ÔÇô cel mai s├óngeros capitol din dezintegrarea Iugoslaviei

­čôü Istorie contemporan─â
Autor: Miruna Butnaru Troncot─â

Aflat─â de-a lungul istoriei mereu la ├«ntret─âierea mai multor puteri divergente, societatea bosniac─â a fost secole de-a r├óndul multietnic─â ╚Öi divers─â ÔÇô un compozit cu identit─â╚Ťi suprapuse. Aceast─â diversitate etnic─â ce exista ├«n Bosnia ├«naintea r─âzboiului acum nu mai exist─â. Bosnia-Her╚Ťegovina n-a avut niciodat─â independen╚Ť─â statal─â p├ón─â ├«n 1991, ╚Öi a fost tot timpul parte a unei entit─â╚Ťi politice mai mari.

Cea mai lung─â a fost st─âp├ónirea otoman─â ÔÇô din 1481 p├ón─â ├«n 1878. ├Än aceast─â perioad─â, o mare parte din popula╚Ťia slav─â din Bosnia-Her╚Ťegovina s-a convertit la religia islamic─â, pentru a avea beneficii din partea Imperiului Otoman. Cu toate acestea, pe teritoriul provinciei Bosnia au r─âmas popula╚Ťii semnificative cre╚Ötine, ortodoxe ╚Öi catolice, care tr─âiau ├«n mod pa╚Önic unele cu altele. Aceast─â eterogenitate etnic─â ╚Öi confesional─â, un model de ÔÇ×melting potÔÇŁ de tip balcanic, este un element specific pentru teritoriul Bosniei, deoarece toate statele vecine au o majoritate etnic─â foarte clar─â.

├Äntre 1878 ╚Öi 1918, Bosnia-Her╚Ťegovina intr─â ├«n componen╚Ťa Imperiului Austro-Ungar, ca o provincie administrat─â ├«mpreun─â de c─âtre cele dou─â componente ale Monarhiei. ├Än anul 1918, Bosnia-Her╚Ťegovina intr─â ├«n componen╚Ťa Regatului S├órbilor, Croa╚Ťilor ╚Öi Slovenilor (devenit ulterior Regatul Iugoslaviei). La sf├ór╚Öitul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, Bosnia-Her╚Ťegovina intr─â ├«n componen╚Ťa Republicii Populare Federale Iugoslavia (devenit─â ulterior Republica Socialist─â Federal─â Iugoslavia).

Astfel, ├«ntre 1945 ╚Öi 1992, Bosnia a cunoscut o perioad─â de dezvoltare ╚Öi de relativ─â prosperitate, p─âstr├óndu-╚Öi caracterul de diversitate etnic─â, reflectat ├«n existen╚Ťa a patru construc╚Ťii confesionale chiar ├«n centrul Sarajevo, capitala statului ÔÇô o moschee, o sinagog─â, o catedral─â catolic─â ╚Öi o biseric─â ortodox─â. 

Bosnia ╚Öi-a declarat pentru prima dat─â independen╚Ťa

├Än perioada Iugoslaviei, etnia a ├«ncetat s─â mai fie principalul criteriu identitar ├«n toate republicile, orice simbol na╚Ťional fiind interzis, aceasta fiind parte din strategia lui Tito de a construi o identitate iugoslav─â. ├Än 1992, Bosnia ╚Öi-a declarat pentru prima dat─â independen╚Ťa ├«n toat─â istoria sa. Acesta este ╚Öi motivul pentru care mul╚Ťi actori contest─â legitimitatea acestui gest (chiar ╚Öi ast─âzi).

Motivul invocat este acela c─â Bosnia nu a existat niciodat─â ca entitate independent─â ╚Öi de sine st─ât─âtoare, fiind mereu parte a unor imperii sau structuri administrative mai mari, prin urmare, nu ar avea legitimitate s─â ├«╚Öi proclame independen╚Ťa a╚Öa cum aveau celelalte republici ce formau Iugoslavia.

Acesta este un punct de vedere foarte controversat ╚Öi adesea folosit de discursul na╚Ťionalist s├órb, ce eticheteaz─â actuala conducere central─â a Bosniei ca fiind o ÔÇ×inven╚ŤieÔÇŁ impus─â de comunitatea interna╚Ťional─â, dar f─âr─â o baz─â istoric─â real─â. Nici identitatea ÔÇ×bosniac─âÔÇŁ ce s-a diferen╚Ťiat etnic, religios ╚Öi lingvistic dup─â 1995 (a cet─â╚Ťenilor de religie musulman─â) nu este acceptat─â de anumite fac╚Ťiuni s├órbe sau croate. De aceea, reac╚Ťiile Belgradului ├«mpotriva independen╚Ťei Bosniei au fost mult mai dure dec├ót ├«n cazul celorlalte republici care ╚Öi-au declarat independen╚Ťa.

Mul╚Ťi consider─â c─â aceasta este ╚Öi explica╚Ťia pentru care r─âzboiul din Bosnia a fost cel mai s├óngeros capitol din dezintegrarea Iugoslaviei. Dar lucrurile sunt, desigur, mult mai complexe de at├ót. Bosnia ╚Öi Her╚Ťegovina (BiH) ╚Öi-a declarat independen╚Ťa fa╚Ť─â de fosta Iugoslavie, dup─â Slovenia ╚Öi Croa╚Ťia, mai exact la 1 martie 1992, ca urmare a unui referendum care a fost boicotat de o parte semnificativ─â a unor cet─â╚Ťeni (care doreau ca BiH s─â r─âm├ón─â parte a Iugoslaviei).

├Än urma proclam─ârii independen╚Ťei Bosniei, sa╠érbii bosniaci ÔÇô sust╠Žinut╠Ži de Serbia s╠Ži Muntenegru ÔÇô au ra╠ćspuns cu rezistent╠Ža╠ć armata╠ć de-a lungul liniilor care vizau i╠émpa╠ćrt╠Žirea etnica╠ć s╠Ži aderarea la zonele de╚Ťinute de sa╠érbi pentru a forma ÔÇ×Serbia MareÔÇŁ. Pe teritoriul Bosniei s-a desf─â╚Öurat ╚Öi partea cea mai violent─â a teatrului de r─âzboi ca urmare a politicii agresive a regimului Milo┼íevi─ç. Statisticile arat─â c─â unul din cinci locuitori ai Bosniei a pierdut o rud─â ├«n timpul r─âzboiului.

Conflictul și-a lăsat adânc amprenta asupra fibrei sociale bosniace

C├ónd a ├«nceput r─âzboiul, trecutul multietnic ╚Öi cosmopolitan al Bosniei, ce data deja de ╚Öase secole, trebuia ╚Öters ╚Öi delegitimat. Bosnia trebuia s─â fie ÔÇ×purificat─â etnicÔÇŁ, omogenizat─â, ├«n ciuda istoriei ei de convie╚Ťuire pa╚Önic─â ╚Öi de c─âs─âtorii mixte, ╚Öi s─â devin─â parte ori din Serbia Mare, ori din Croa╚Ťia Mare. Cei aproape patru ani de r─âzboi ├«n Bosnia au ├«nsemnat epurare etnic─â, cu lag─âre de concentrare ca ├«n Al Doilea R─âzboi Mondial, cu gropi comune ╚Öi violuri ├«n mas─â ╚Öi disloc─âri for╚Ťate de popula╚Ťie. Ceva ce p─ârea inimaginabil pentru Europa, de╚Öi se ├«nt├ómpla ╚Öi ├«n Rwanda.

R─âzboiul din Bosnia a ├«nsemnat ╚Öi cel mai lung asediu de ora╚Ö locuit de civili din istoria militar─â modern─â ÔÇô aproape cinci ani ÔÇô, Sarajevo fiind ├«nconjurat de for╚Ťele pro-s├órbe. Cea mai mare atrocitate a acestui r─âzboi a avut loc ├«n iulie 1995 la Srebrenica, prin uciderea a peste 8.000 de b─ârba╚Ťi ╚Öi b─âie╚Ťi bosniaci de trupele lui Ratko Mladi─ç.

C─â╚Ötile Albastre ale ONU (foto sus) au ├«ncercat f─âr─â succes s─â opreasc─â r─âzboiul din Bosnia ╚Öi Her╚Ťegovina ╚Öi astfel s-a ajuns ca aproape 36% din popula╚Ťie s─â fie disp─ârut─â ├«n r─âzboi (mor╚Ťi ╚Öi refugia╚Ťi), aceasta ├«nsemn├ónd aproape 100.000 de oameni care ╚Öi-au pierdut via╚Ťa ╚Öi milioane de persoane str─âmutate.

R─âzboiul nu doar a decimat popula╚Ťia, dar i-a schimbat ╚Öi structura etnic─â. Conform datelor din 2000 citate de CIA, bosniacii reprezentau 48% din popula╚Ťie, s├órbii 37,1%, croa╚Ťii 14,3%, ╚Öi alte grupuri 0,6%. Cel mai recent recens─âm├ónt al persoanelor ╚Öi locuin╚Ťelor desf─â╚Öurat ├«n octombrie 2013, care a fost publicat la 30 iunie 2016 de c─âtre Agen╚Ťia de Statistic─â din BiH, arat─â o anume fluctua╚Ťie a celor trei categorii ├«n perioada post-r─âzboi: 50,11% sunt de etnie bosniac─â, 30,78% de etnie s├órb─â ╚Öi 15,43% de etnie croat─â.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Bosnia ╚Öi Her╚Ťegovina, cel mai dificil puzzle multietnic din Balcani?ÔÇť, publicat ├«n num─ârul 36 al revistei ÔÇ×Historia SpecialÔÇŁ, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 27 septembrie - 20 decembrie 2021, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

Coperta 1 jpg jpeg