R─âzboiul de zece zile pentru independen╚Ťa Sloveniei jpeg

R─âzboiul de zece zile pentru independen╚Ťa Sloveniei

Am analizat ├«n articolul precedent r─âd─âcinile (cauzele) r─âzboaielor iugoslave. A┼ča cum am anun┼úat cu acea ocazie, voi ├«ncerca s─â detaliez, ├«n articolele ce vor urma, fiecare confruntare care a condus la destr─âmarea acestei ┼ú─âri. Astfel, articolul de fa┼ú─â are ca tem─â cazul Sloveniei.

I. Scurt istoric al Sloveniei

├Änc─â din secolele V-VII, pe teritoriul Sloveniei de ast─âzi, au p─âtruns slavii care s-au a┼čezat peste un strat celto-ilir. Unul dintre primele state care au rezultat ca urmare a amestecului de popula┼úii a fost Marele Ducat al Karinthiei. Afl├óndu-se ├«n proximitatea r─âsp├óndirii religiei catolice, acest stat avea str├ónse leg─âturi cu Bavaria german─â, dar ┼či cu Regatul Francilor. Treptat, acesta a devenit o anex─â slav─â a Habsburgilor ┼či, mai t├órziu, a Imperiului Austro-Ungar. Capitala, Ljubljana, era populat─â de o important─â popula┼úie german─â, ├«n timp ce regiunile de coast─â au fost puternic influen┼úate de civiliza┼úia ora┼čelor republici italiene.

Primele manifest─âri ale unei na┼úiuni slovene se reg─âsesc ├«n jurul anului 1848, ├«nscriindu-se ├«n fenomenul revolu┼úionar european, cunoscut sub denumirea de ÔÇťPrim─âvara PopoarelorÔÇŁ. Totu┼či, Slovenia a r─âmas sub autoritatea Vienei, ├«n tot decursul secolului al XIX-lea.

Sf├ór┼čitul Primului R─âzboi Mondial, cu tulbur─ârile sale ce au condus la modificarea multor grani┼úe, au determinat mica Slovenie s─â se al─âture proiectului iugoslav. Motivul din spatele acestei mi┼čc─âri strategice a fost reprezentat, pe de o parte, de tendin┼úele na┼úionaliste italiene ┼či, pe de alt─â parte, de pericolul pangermanist aflat ├«n cre┼čtere.

├Än timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, o parte a teritoriului sloven s-a aflat sub ocupa┼úia Italiei fasciste. ├Än mod similar cu situa┼úia existent─â ├«n celelalte teritorii iugoslave, reg─âsim ┼či aici o serie de lupte ├«ntre diverse grupuri armate, animate de orient─âri politice diferite. Cele mai multe confrunt─âri s-au purtat ├«ntre partizanii lui Tito ┼či grup─ârile paramilitare catolice finan┼úate de Italia. De altfel, la sf├ór┼čitul r─âzboiului, teritoriul sloven s-a m─ârit cu o serie de foste regiuni ale Italiei interbelice.

├Än timpul lui Tito, Slovenia a reprezentat o zon─â de dezvoltare economic─â, net superioar─â fa┼ú─â de restul Iugoslaviei. Totodat─â, aceasta a constituit cea mai omogen─â provincie a federa┼úiei, sub aspect etnic. Drept urmare, la sf├ór┼čitul anilor ÔÇÖ80, provincia avea un statut aparte ├«n cadrul Iugoslaviei, at├ót din punct de vedere economic, c├ót ┼či social.

II. O revist─â aprinde butoiul cu pulbere

Moartea lui Tito ┼či relaxarea comunismului, ca urmare a dezvolt─ârii unei societ─â┼úi civile ├«n spa┼úiul Est-European, au favorizat aici apari┼úia unei tendin┼úe spre democratizare ├«n raport cu restul federa┼úiei. Protestele ┼či tensiunile interetnice au ├«nceput ├«n Kosovo ├«nc─â din anul 1988. Aceste mi┼čc─âri au g─âsit o sus┼úinere masiv─â din partea provinciei slovene, drept reac┼úie la tendin┼úele din ce ├«n ce mai autoritare ale Serbiei lui Milo┼íevi─ç.

Exponentul cel mai reprezentativ al curentului a fost reprezentat de revista ÔÇ×MladinaÔÇŁ (Tineretul). Ini┼úial revist─â de partid a tinerilor comuni┼čti, aceasta a devenit ulterior un forum al liberei exprim─âri. Nu au lipsit ironiile la adresa sistemului, a fostului ÔÇ×mare liderÔÇŁ, culmin├ónd cu expunerea direct─â a ideii independen┼úei. Prima pagin─â a revistei con┼úinea ├«ntodeauna o caricatur─â a societ─â┼úii contemporane. Con┼úinutul era reprezentat de articole specifice culturii pop, ├«nso┼úite de mesaje revolu┼úionare. Astfel, revista a devenit popular─â at├ót la Ljubljana, c├ót ┼či ├«n mediile studen┼úe┼čti din Belgrad ┼či Sarajevo.


Slovenia 1 jpg jpeg

Tito, ironizat ├«n num─ârul din 27 octombrie 1989

Supravegheat─â intens de serviciile secrete ├«n anul 1988, revista a atins apogeul criticilor la adresa partidului printr-un articol  scris de un anume Janez Jasna. Acesta a expus un plan prin care armata iugoslav─â urm─ârea ocuparea Sloveniei ├«n cazul proclam─ârii independen┼úei de c─âtre aceasta din urm─â.[1]

Serviciul Secret al Armatei Iugoslave ├«i aresteaz─â pe membrii redac┼úiei, ├«n frunte cu Janez Jasna, al─âturi de David Tasic ┼či Franci Zavrl. Demonstra┼úiile stradale, precum ┼či sus┼úinerea din partea pre┼čedintelui sloven Milan Ku─Źan au determinat ├«n scurt─â vreme eliberarea acestora. De observat c─â, ulterior, autorul articolului, Janez Jasna, avea s─â ajung─â ministrul ap─âr─ârii ├«n cadrul Sloveniei independente, dup─â 1990.

III. ├Äntre salvare, independen┼ú─â ┼či reorganizare

C─âderea comunismului din Europa de Est ├«n 1989 a determinat organizarea Celui de-al XIV-lea Congres al Ligii Comuni┼čtilor ├«n Iugoslavia, ├«n luna ianuarie a anului 1990. Discu┼úiile ├«n contradictoriu legate de problema statutului provinicei Kosovo i-au determinat pe comuni┼čtii sloveni ┼či croa┼úi s─â p─âr─âseasc─â ├«ntrunirea. Este drept ├«ns─â c─â retragerea delega┼úiei slovene fusese comunicat─â presei ├«nainte de ├«nceperea congresului.[2]

Dezvoltarea unei societ─â┼úi libere ├«n s├ónul republicilor iugoslave, f─âr─â existen┼úa unei societ─â┼úi civile puternice, a favorizat o tendin┼ú─â din ce ├«n ce mai pronun┼úat─â spre na┼úionalism. Ideea de baz─â era constituirea unor state omogene din punct de vedere etnic. Federalismul era v─âzut drept ca o form─â de organizare conservatoare, ┼úin├ónd de vechea mentalitate comunist─â. Apari┼úia unor lideri ce au ├«ncurajat acest mod de g├óndire a reprezentat un catalizator al acestui proces. Astfel, ├«n data de 15 iunie 1989, la aniversarea a 600 de ani de la b─ât─âlia antiotoman─â a s├órbilor de la Kossovopolje,  Milo┼íevi─Ź a vorbit unei mul┼úimi s├órbe despre posibilele viitoare confrunt─âri armate.[3]

Milo┼íevi─Ź urm─ârea destr─âmarea Iugoslaviei, ├«n scopul realiz─ârii unui stat unitar s├órb, care s─â includ─â ┼či zonele majoritar etnice s├órbe din Croa┼úia ┼či Bosnia. Peste dou─â milioane de s├órbi se aflau ├«n afara grani┼úelor Serbiei propriu-zise. ├Än luna ianuarie a anului 1990, ├«n timpul unei ├«nt├ólniri cu liderul sloven, se pare c─â Milo┼íevi─Ź i-ar fi recunoscut acestuia dreptul la secesiune. Condi┼úia a fost ca liderul sloven s─â-┼či ofere sprijinul, la r├óndul s─âu, ├«n favoarea autodetermin─ârii regiunilor cu o popula┼úie majoritar─â s├órbeasc─â din Croa┼úia.

A existat ├«ns─â, dup─â 1990, ┼či o tendin┼ú─â a unei reforme economice ├«n Iugoslavia afectat─â de o profund─â criz─â economic─â. Principalul exponent al acestei mi┼čc─âri a fost premierul croat Ante Marcovi─ç. Guvernul acestuia a ob┼úinut o serie de rezultate surprinz─âtoare const├ónd ├«n: reducerea infla┼úiei de la 2500% pe an la o medie lunar─â de 1%, cre┼čterea rezervelor valutare de trei ori ┼či reducerea datoria extern─â cu 20%. ├Än ciuda acestui fapt, popula┼úia s-a ├«ndreptat spre lideri autoritari.

├Än aprilie 1990, au avut loc primele alegeri libere ├«n fiecare dintre cele ┼čase republici. ├Än Slovenia ┼či Croa┼úia au triumfat op┼úiunile comuniste ┼či, respectiv, na┼úionaliste. ├Än Serbia ┼či Muntenegru au r─âmas la putere ÔÇ×sociali┼čtiiÔÇŁ, ├«n timp ce ├«n Bosnia-Her┼úegovina ┼či Macedonia voturile au fost ├«mp─âr┼úite ├«ntre for┼úele reformatoare ┼či cele conservatoare.[4]

La alegerile parlamentare din Slovenia, este declarat─â c├ó┼čtig─âtoare coali┼úia DEMOS, al c─ârei principal obiectiv ├«l reprezenta ob┼úinerea independen┼úei. Pe pozi┼úia de lider al ┼ú─ârii a r─âmas ├«n continuare comunistul reformist Milan Ku─Źan.

├Än luna decembrie a anului 1990, ├«n Slovenia, ┼či ├«n luna mai a anului 1991, ├«n Croa┼úia au loc referendumuri pentru ob┼úinerea independen┼úei. Rezultatul voturilor arat─â c─â majoritatea popula┼úiei se declara ├«n favoarea acesteia.

IV. Forţele armate

├Änc─â de la apari┼úia Republicii Federale Iugoslavia, for┼úele armate au reprezentat principalul garant al statului legitimat prin lupta de eliberare dus─â de partizanii lui Iosip Broz Tito. Conform prevederilor constitu┼úionale, Armata Popular─â era obligat─â s─â asigure reprezentarea propor┼úional─â a diveritelor etnii. ├Än ciuda acestui fapt, efectivul total de ofi┼úeri ai armatei ├«n 1989 era de peste 70% de origine s├órb─â ┼či muntenegrean─â. Propor┼úia croa┼úilor ┼či slovenilor era mult mai mare ├«ns─â ├«n For┼úele Maritime ┼či For┼úele Aeriene Militare.[5] Un  important factor care a condus la existen┼úa unei majorit─â┼úi s├órbe┼čti la nivelul armatei ├«l reprezenta folosirea exclusiv─â a limbii s├órbo-croate pentru conducerea ┼či instruirea a trupelor.

├Äntre 1989 ┼či 1992 se poate observa o sc─âdere a num─ârului de militari de la aproximativ 180.000 la 150.000, incluz├ónd militarii ├«n termen. ├Äncep├ónd din martie 1990, ├«nt├ói Slovenia, apoi ┼či Croa┼úia nu au mai trimis la ├«nrolare ├«n armata iugoslav─â dec├ót o mic─â parte din efective, majoritatea acestora urm├ónd s─â constituie noile for┼úe militare na┼úionale.

├Än ajunul izbucnirii conflictului, for┼úele militare slovene erau formate din: 16.000 militari ├«narma┼úi, 25.000 de rezervi┼čti din trupele teritoriale ce puteau fi mobiliza┼úi foarte rapid, 10.000 de poli┼úi┼čti activi ┼či personal din subordonarea ministerului de interne. Armamentul se limita ├«n cea mai mare parte la cel individual de infanterie.[6]

Acestora li se opunea un număr de aproximativ 40.000 de militari activi ai Armatei Iugoslave, aflaţi pe teritoriul sloven.

V. Declan┼čarea ostilit─â┼úilor

├Än luna mai a anului 1991, conform principiului rota┼úiei enun┼úat ├«n Constitu┼úia din 1974, croatul Stipe Mesi─ç urma s─â devin─â pre┼čedinte al federa┼úiei. Milo┼íevi─Ź ├«ns─â a ├«mpiedicat alegerea acestuia, invoc├ónd o opozi┼úie ce ar fi rezultat din voturile pe care le controla ├«n Vojvodina, Kosovo ┼či Muntenegru. Luna mai a reprezentat ┼či ├«nregistrarea primelor schimburi de focuri ├«ntre forma┼úiunile paramilitare s├órbe din Croa┼úia care refuzau secesiunea ┼či for┼úele croate. ├Än aceste circumstan┼úe, Slovenia ┼či Croa┼úia au ales s─â ├«┼či proclame independen┼úa la 25 iunie 1991. Imediat dup─â aceast─â mi┼čcare, guvernul sloven a dat ordin trupelor proprii s─â preia controlul asupra tuturor punctelor vamale cu Italia, Austria ┼či Ungaria.

├Än plus, cu o lun─â ├«nainte de proclamarea independen┼úei, caz─ârmile din ora┼čul sloven Maribor au fost blocate de mase de oameni. Timp de c├óteva zile, acestea au r─âmas f─âr─â ap─â ┼či curent electric.[7] Situa┼úia unit─â┼úilor militare iugoslave de pe teritoriul sloven se agrava, fiind ├«ntr-o oarecare m─âsur─â asem─ân─âtoare cu cea a trupelor ucrainiene aflate pe teritoriul ostil al Crimeei ├«n 2014. ├Äntre timp, o serie de militari sloveni a ├«nceput s─â dezerteze masiv din Armata Iugoslav─â, aleg├ónd s─â se ├«nroleze ├«n noua armat─â na┼úional─â sloven─â.

VI. Desf─â┼čurarea opera┼úiunilor militare

├Än fa┼úa situa┼úiei tensionate, armata iugoslav─â a luat decizia organiz─ârii unui mar┼č de intimidare. Au fost puse ├«n mi┼čcare unit─â┼úile blindate ale Corpului XIII armat─â din Rijeka, Corpul XIV armat─â din Ljubljana, Corpul XXXI armat─â din Maribor ┼či Corpul XXXXII armat─â din Varazdin. Au fost puse sub stare de alarm─â ┼či unit─â┼úile de avia┼úie care au organizat raiduri sporadice deasupra teritoriului sloven.


Slovenia 2 jpg jpeg

Concomitent cu opera┼úiunile armatei iugoslave, noile autorit─â┼úi slovene ├«ncearc─â s─â preia controlul posturilor de grani┼ú─â ale noii republici. ├Än marile ora┼če, precum ┼či ├«n puncte strategice, popula┼úia civil─â blocheaz─â trecerile armatei iugoslave, r─âsturn├ónd camioane pe arterele importante.

Ini┼úial, fiecare dintre p─âr┼úi evit─â o confruntare direct─â. Totu┼či, la data de 27 iunie inevitabilul conflict se declan┼čeaz─â. O unitate a For┼úelor Slovene de Ap─ârare a teritoriului doboar─â unul dintre elicopterele armatei iugoslave deasupra Ljubljanei, ocupan┼úii s─âi fiind uci┼či. Elicopterul transporta p├óine pentru o unitate militar─â iugoslav─â ├«ncercuit─â. A┼ča cum vom vedea ├«n mai multe cazuri ale acestui r─âzboi, paradoxurile tragice se manifest─â din prima clip─â. ├Än acest caz, s-a descoperit ulterior c─â pilotul aparatului de zbor era militar al armatei iugoslave de origine sloven─â.

Din acest moment, trupe ale nou ├«nfiin┼úatei armate slovene atac─â for┼úele iugoslave aflate pe teritoriul Sloveniei. Au loc lupte importante la aeroportul din Trzin, dar ┼či la Pesnica, Ormo┼ż ┼či Koseze, unde sunt atacate coloane ale armatei iugoslave. De┼či trupele iugoslave reu┼česc s─â asigure controlul asupra noilor puncte de frontier─â, la sf├ór┼čitul zilei de 27 iunie situa┼úia lor era defavorabil─â. Aflate pe un teritoriu cu o popula┼úie complet ostil─â, ele se transform─â din trupe de ap─ârare a teritoriului iugoslav ├«n trupe de ocupa┼úie ale noului stat.  ├Än plus, au de-a face cu o armat─â bine organizat─â, puternic sprijinit─â cu material militar ob┼úinut din afara grani┼úelor.

Data de 28 iunie 1991 a reprezentat o revenire ├«n for┼ú─â a trupelor slovene. ├Än timp ce avia┼úia iugoslav─â bombardeaz─â o serie de obiective, au loc importante lupte la sol ├«n zona Nova Gorica, l├óng─â grani┼úa cu Italia. For┼úele speciale slovene distrug trei tancuri iugoslave T 55 ┼či captureaz─â alte trei. Tot mai mul┼úi militari sloveni ai armatei iugoslave ├«┼či p─âr─âsesc unit─â┼úile schimb├ónd taberele.

Comunitatea Europeană, îngrijorată de evoluţia evenimentelor, impune Iugoslaviei o serie de condiţii:

  • Armata federal─â se va retrage ├«n caz─ârmi, stabilind o dat─â pentru retragerea de pe teritoriul sloven.  
  • Slovenia ┼či Croa┼úia vor ├«nceta de urgen┼ú─â ostilit─â┼úile, ce vor fi urmate de negocieri diplomatice.  
  • Croatul Stipe Mesi─ç va fi instalat ├«n func┼úia de pre┼čedinte al Iugoslaviei pe baza principiului rota┼úiei al Constitu┼úiei din 1974. [8]


Slovenia 3 jpg jpeg

Soldaţi sloveni conturează simbolul muntelui Triglav pe un tanc iugoslav capturat

├Än noaptea dintre 28-29 iunie, o delega┼úie a Comunit─â┼úii Europene ├«ncearc─â s─â negocieze un plan de ├«ncetare a focului la Zagreb. Membrii ei sunt primi┼úi cu onoruri de c─âtre noul pre┼čedinte al Croa┼úiei independente, Franjo Tu─Ĺman. ├Än ziua urm─âtoare, luptele ├«ns─â continu─â.  ├Än timp ce trupele iugoslave terestre se predau ├«n fa┼úa for┼úelor ce asediau aeroportul din Brnik, marina iugoslav─â ├«ncearc─â o debarcare naval─â la Hrvatini, ├«ns─â atacul este respins. La sf├ór┼čitul zilei este dat un ultimatum Sloveniei.

├Än primele zile ale lunii iulie, de┼či negocierile de la Zagreb continu─â, luptele se ├«nte┼úesc, armata sloven─â c├ó┼čtig├ónd teren pe toate planurile. ├Än mai multe puncte strategice, coloanele de tancuri iugoslave cad ├«n ambuscade ale armatei slovene ┼či o mare parte dintre solda┼úii acestora sunt for┼úa┼úi s─â se predea.

La data de 4 iulie 1991 intr─â ├«n vigoare armisti┼úiul mult a┼čteptat. Unit─â┼úile armatei iugoslave se retrag ├«n caz─ârmi sau trec grani┼úa ├«n Croa┼úia.

V. Acordurile de pace

Pe 7 iulie, Acordul de la Brinoni punea cap─ât r─âzboiului prin recunoa┼čterea autorit─â┼úii guvernului sloven asupra ├«ntregului teritoriu. ├Än acela┼či timp, se deschidea calea pentru negocierea p─âr─âsirii pe cale pa┼čnic─â a federa┼úiei de c─âtre Slovenia ┼či Croa┼úia, urm├ónd a avea loc o serie de negocieri ├«n lunile urm─âtoare. De observat c─â nu se precizau suficien┼úi termeni lega┼úi de modalit─â┼úile ie┼čirii din federa┼úie a Croa┼úiei.

├Än timp ce liderii de la Zagreb doreau o desp─âr┼úire total─â a acesui teritoriu, pe bazele grani┼úelor republicii trasate ├«n timpul lui Tito, Slobodan Milo┼íevi─Ź urm─ârea desprinderea de Croa┼úia a regiunilor locuite majoritar de s├órbi. Astfel, imposibilitatea de a purta tratative privitoare la problema minorit─â┼úilor etnice din Croa┼úia a devenit sc├ónteia izbucnirii unui nou conflict. Dac─â pierderile ├«n cadrul r─âzboiului sloven s-au cifrat la aproximativ 74 de mor┼úi (45 militari federali, 19 din for┼úele slovene, 6 civili) ┼či 350 de r─âni┼úi, r─âzboiul croat va reprezenta, al─âturi de cel bosniac, o pat─â mult mai s├óngeroas─â pe harta Europei. Prima pies─â de domino c─âzuse.

Afl─â cum s-a destr─âmat Iugoslavia din num─ârul 36 al revistei ÔÇ×Historia SpecialÔÇŁ, disponibil ├«n format digital pe paydemic.com.

Coperta 1 jpg jpeg

Note

1.

  data: 12.05.2017

2. Stefano Bianchini, Problema Iugoslav─â, Ed. All, Bucure┼čti 1992, p.152

3. Ibidem p. 150

4. Maior dr. Emil Suciu, Drama iugoslav─â, Culisele unui incendiu tragic, Editura Militar─â, Bucure┼čti 1992 p.34

5. Ibidem p.48

6. C.I. Christian- S├óngeroasa destr─âmare, Iugoslavia, Ed. Silvy, Bucure┼čti 1994 p. 260

7. Ibidem p.261

8. Radu Ciobotea - R─âzboi f─âr─â ├«nving─âtori, Timi┼čoara, Ed. Meridian 21 Delta, 1998 p. 24