Poveștile neștiute ale celor mai cunoscute tablouri din lume: „Gioconda“ atacată cu pietre de un turist
Cele mai cunoscute picturi din întreaga istorie a artei plastice ascund în spatele pânzelor legende cu adevărat controversate, pe care prea puţini dintre noi le cunosc.
Inventator şi artist plastic, Leonardo da Vinci a uimit umanitatea cu geniul său. Cea mai mare mărturie a existenţei sale este tabloul intitulat „Gioconda” sau „Mona Lisa”. Pânza întruchipează o femeie cu o expresie gânditoare şi surâs abia schiţat. Dincolo de popularitatea de care încă se bucură, la mai bine de jumătate de mileniu de la realizarea sa, „Gioconda” a fost sursa a numeroase legende controversate.
Prima dintre ele îl are în prim plan chiar pe marele Leonardo da Vinci. Istoricii care i-au studiat operele au precizat că autorul a fost atât de fascinat de opera sa încât purta tabloul peste tot pe unde se plimba.
Frumoasa „Mona Lisa”, atacată cu pietre
După Revoluţia Franceză, „Gioconda” lui da Vinci a fost expusă la Muzeul Luvru din Paris. În anul 1911, angajaţii muzeului sesizează dispariţia tabloului, printre cei suspectaţi fiind chiar marele Pablo Picasso. Cercetările au continuat, iar adevăratul hoţ a fost identificat în persoana unuia dintre curatorii colecţiilor de artă de la Luvru.
Pe lângă popularitate, tabloul care o întruchipează pe „Gioconda” este şi una dintre cele mai securizate picturi din lume. Expus în continuare la Luvru, tabloul este protejat sub mai multe straturi de sticlă incasabilă. Toate acestea, după ce, în anul 1956, opera de artă a fost atacată cu pietre de un vizitator al binecunoscutului muzeu parizian.
Istoria „Mona Lisei” din Olanda
La peste 100 de ani distanţă de la realizarea „Giocondei” de către Leonardo da Vinci, pictorul olandez Johannes Vermeer o realizează pe „Mona Lisa din Olanda”. Pictura întruchipează o tânără domniţă ce poartă pe cap un turban albastru, iar la una dintre urechi un cercel de perlă. Pictura a fost comparată cu „Gioconda” lui da Vinci, de aici şi numele de „Mona Lisa din Olanda”. Numele original al tabloului este însă „Fata cu cercel de perlă”.
Personaj de ficţiune
Povestea „Fetei cu cercel de perlă” a pictorului Vermeer a devenit mai cunoscută odată cu apariţia cărţii şi filmului cu acelaşi nume. Binecunoscuta autoare Tracy Chevalier este cea care dă viaţă portretului realizat de pictorul olandez, scriind un roman de ficţiune despre maniera în care a fost realizat tabloul. La scurt timp de la publicare, cartea a fost ecranizată filmul „Fata cu cercel de perlă”, având-o ca protagonistă pe îndrăgita actriţă Scarlett Johansson.
„Doamna de aur” a Austriei
Un portret realizat de pictorul Gustav Klimt, la începutul secolului XX, care o întruchipează pe aristocrata Adela Bloch-Baue, a devenit motiv de dispută între urmaşii bogatei femei şi Guvernul din Austria. Printre aceştia se numără şi Maria Altmann, o evreică refugiată în Statele Unite ale Americii la momentul de început al Holocaustului.
În 2006, Maria Altmann a purtat un aprig proces cu Guvernul Austriei, încercând să-i determine pe liderii de la Viena să-i returneze cinci dintre tablourile pictate de Gustav Klimt şi rechiziţionate de nazişti. Printre picturi se numără şi îndrăgitul portret al Adelei Bloch-Baue. Pânza a fost ulterior vândută de proprietară la un preţ enorm.
