Polonia ┼či r─âzboiul defensiv din 1939 jpeg

Polonia ┼či r─âzboiul defensiv din 1939

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: de BOGUSŁAW KUBISZ

Polonia a jucat un rol distinct ├«n Al Doilea R─âzboi Mondial. Conflictul cel mai devastator din istoria omenirii a ├«nceput la 1 septembrie 1939, c├ónd Hitler ┼či Al Treilea Reich au atacat aceast─â ┼úar─â. Polonezii au participat la conflagra┼úie din prima p├ón─â ├«n ultima zi. ├Än 1939 aveau ├«mpotriva lor dou─â puteri totalitare, c─âci Stalin, aliat cu Hitler, i-a atacat dinspre est.

├Än perioada interbelic─â, Republica Polon─â ren─âscut─â ├«n 1918 se afla ├«ntr-o situa┼úie geopolitic─â dificil─â:era un stat mare (cu o suprafa┼ú─â de 388.634 km2 ┼či o popula┼úie de 32.100.000 ├«n 1931), cu grani┼úe ├«ntinse, greu de ap─ârat, ┼či ├«nconjurat, cu excep┼úia Rom├óniei ┼či a Letoniei, de vecini ostili:Uniunea Sovietic─â, Germania, Cehoslovacia ┼či Lituania.

Adversari ┼či alia┼úi

Adversarii tradi┼úionali ai Poloniei erau Germania, care nu s-a putut ├«mp─âca cu pierderea teritorilor estice (ocupate de Prusia la sf├ór┼čitul secolului al XVIII-lea, c├ónd Polonia a fost ├«mp─âr┼úit─â ├«ntre Rusia, Austria ┼či Prusia), ┼či Uniunea Sovietic─â, care vroia s─â-┼či ia revan┼ča pentru pierderea r─âzboiului din 1919-1921 ┼či folosea ├«n acest scop mi┼čcarea comunist─â subversiv─â. De aceea, Polonia ├«ntre┼úinea o armat─â mare ÔÇô de peste 270.000 de ofi┼úeri ┼či solda┼úi pe timp de pace. Securitatea ei se baza ┼či pe alian┼úele militare cu Fran┼úa ┼či Rom├ónia. Conduc─âtorii polonezi erau convin┼či c─â amenin┼úarea principal─â venea din partea Uniunii Sovietice conduse de Stalin ┼či subordonau politica de ap─ârare acestui principiu. Aceasta nu s-a schimbat nici dup─â ├«ncheierea pactului de neagresiune polono-sovietic ├«n 1932, prelungit ├«n 1934 pentru ├«nc─â zece ani.

Germania, care ├«n urma tratatului de pace de la Versailles dispunea de o armat─â de doar 100.000 de solda┼úi, a fost privit─â mult timp la Var┼čovia ca fiind mai pu┼úin amenin┼ú─âtoare. Acest lucru s-a schimbat ├«n ianuarie 1933, dup─â venirea la putere a lui Adolf Hitler, care solicita revizuirea grani┼úelor stabilite la Versailles. ┼×eful politicii poloneze, mare┼čalul J├│zef Pilsudski, a sondat ├«n secret posibilitatea unui atac preventiv asupra Germaniei, dar dezinteresul Fran┼úei l-a ├«mpins s─â accepte oferta Berlinului (Hitler avea nevoie de timp ca s─â-┼či ├«nt─âreasc─â puterea ┼či s─â-┼či dezvolte armata). ├Än ianuarie 1934, Polonia ┼či Germania au ├«ncheiat un tratat de neagresiune. Pi┼ésudski ┼či-a dat seama c─â ├«n c├ó┼úiva ani statele totalitare vecine vor deveni agresive:ÔÇ×St─âm pe dou─â sc─âunele ÔÇô asta nu va dura mult. Trebuie s─â ┼čtim (...) c├ónd ┼či de pe care vom c─âdea mai ├«nt├óiÔÇŁ. Dup─â moartea lui Pi┼ésudki, ├«n 1935, conducerea politicii de ap─ârare a Poloniei a fost preluat─â de generalul Edward Rydz-┼Ümig┼éy, avansat la gradul de mare┼čal ├«n 1936.

pol 9 jpg jpeg
Tunuri poloneze anti-tanc, model 36, calibru 37 mm. Modelul a fost produs sub licenţă de la compania suedeză Bofors. În 1939 au fost o armă foarte eficientă împotriva tancurilor germane

Tunuri poloneze anti-tanc, model 36, calibru 37 mm. Modelul a fost produs sub licenţă de la compania suedeză Bofors. În 1939 au fost o armă foarte eficientă împotriva tancurilor germane

Politica agresiv─â a lui Hitler provoca o nelini┼čte cresc├ónd─â la Var┼čovia:denun┼úarea tratatului de la Versailles ┼či introducerea serviciului militar obligatoriu (1935), remilitarizarea Renaniei (1936), Anschluss-ul (1938), ocuparea regiunii sudete (1938). La fel ┼či atitudinea democra┼úiilor occidentale ÔÇô Fran┼úa ┼či Marea Britanie, care tacit au fost de acord cu ├«nc─âlcarea ordinii stabilite la Versailles, d├ónd uneori chiar ┼či o m├ón─â de ajutor, a┼ča cum s-a ├«nt├ómplat la conferin┼úa de la Munchen, din septembrie 1938, c├ónd au dat Germaniei regiunea sudet─â, f─âr─â ca m─âcar Cehoslovacia s─â fie consultat─â.

Din nefericire, Polonia a participat ┼či ea la ├«mp─âr┼úirea Cehoslovaciei, ocup├ónd regiunea Zaolzie, locuit─â ├«n majoritate de popula┼úie polonez─â. De┼či aceast─â ac┼úiune nu a fost convenit─â de comun acord cu Berlinul, a pus totu┼či autorit─â┼úile polone pe acela┼či plan cu Hitler. Urm─ârile strategice au fost de asemenea negative. ├Än prim─âvara anului 1939, dup─â includerea Cehiei ┼či Moraviei, locuite de popula┼úie german─â, ├«n grani┼úele Germaniei, ┼či apari┼úiei Slovaciei ca stat dependent de Berlin, flancul sudic al Poloniei, m─âsur├ónd aproape 1.000 km, a r─âmas descoperit. N-au mai existat resurse suficiente ┼či nici timp pentru a preg─âti ap─ârarea lui. 

Polonia a devenit urm─âtoarea ┼úint─â a lui Hitler. Dictatorul german dorea s-o atrag─â ├«n sfera sa de influen┼ú─â ┼či s─â for┼úeze nu numai ob┼úinerea acordului privind alipirea ora┼čului Danzig/Gdansk (administrat de Societatea Na┼úiunilor) la cel de-Al Treilea Reich, ci ┼či conexiunile rutiere ┼či feroviare extrateritoriale, prin coridorul polonez c─âtre Prusia Oriental─â. Accept├ónd aceste condi┼úii, Polonia ar fi fost redus─â la rolul de vasal al Berlinului.

Autorit─â┼úile poloneze nu au acceptat propunerea german─â ┼či nici nu s-au speriat de amenin┼ú─âri. ├Änfuriat, Hitler a ordonat ├«n martie 1939 ├«nceperea preg─âtirilor pentru invazie. Trebuie subliniat c─â Polonia a fost primul stat care s-a opus strategiei hitleriste a cuceririlor f─âr─â r─âzboi.

Strategia Blitzkrieg-ului

├Än 1939, Wehrmacht-ul era cea mai modern─â armat─â din lume. Par┼úial motorizat─â, dispunea de o puternic─â for┼ú─â ofensiv─â ÔÇô 15.000 de tunuri ┼či mortiere ┼či 3.000 de tancuri. Avea, de asemenea, sprijinul avia┼úiei moderne.

Dar cel mai mare atu al armatei germane era doctrina ÔÇ×r─âzboiului fulgerÔÇŁ (germ. Blitzkrieg). Aceasta se baza pe spargerea ap─âr─ârii adversarului prin atacurile tancurilor sus┼úinute de infanteria motorizat─â, artilerie ┼či avia┼úie. Coloanele blindate ├«nconjurau adversarul pe flancuri, ie┼čeau ├«n spatele acestuia ┼či t─âiau liniile de comunica┼úie. ÔÇ×R─âzboiul fulgerÔÇŁ ├«nlesnea Wehrmacht-ului progresul rapid, scurta timpul campaniei, limit├ónd pierderile ┼či consumul rezervelor. Distrugea, de asemenea, moralul adversarului.

Planul de agresiune ├«mpotriva Poloniei (cu numele de cod ÔÇ×WeissÔÇŁ ÔÇô Alb) presupunea scindarea for┼úelor poloneze provenind din regiunile Pomerania, Prusia Oriental─â ┼či Silezia, care trebuiau s─â se grupeze ├«n regiunea Var┼čoviei. ├Än faza a doua, for┼úe puternice dinspre nord ┼či sud trebuiau s─â se ├«nchid─â ca ├«ntr-un cle┼čte ├«n regiunea Brest-Litovsk (Brze┼Ť─ç) pe r├óul Bug.

j 5 jpg jpeg

For┼úele germane au fost divizate ├«n dou─â p─âr┼úi:Grupul de Armate ÔÇ×NordÔÇŁ (22 de divizii, 630.000 solda┼úi) ┼či Grupul de Armate ÔÇ×SudÔÇŁ (38 de divizii, 886.000 de solda┼úi). ├Än total, ├«mpotriva Poloniei au fost trimi┼či 1.850.000 de solda┼úi, echipa┼úi cu 2.500 de tancuri ┼či 11.000 de tunuri, la care se ad─âugau 1.400 de avioane, dintre care mai mult de o mie bombardiere. Germanii erau sprijini┼úi ┼či de armata slovac─â. 

Trebuia s─â fie un r─âzboi total, ├«ndreptat nu doar ├«mpotriva armatei poloneze, ci a ├«ntregii societ─â┼úi. La o ├«nt├ólnire cu personalul executiv al Wehrmacht-ului la Obersalzberg ├«n 22 august 1939, Hitler a spus r─âspicat:ÔÇ×Distrugerea Poloniei este prima noastr─â sarcin─â. Scopul nostru nu trebuie s─â fie ajungerea la o anumit─â linie de demarca┼úie, ci distrugerea tuturor fiin┼úelor vii (...). Fi┼úi f─âr─â mil─â! Fi┼úi brutali! (...) R─âzboiul trebuie s─â fie unul de exterminareÔÇŁ.

Aprobarea pentru agresiunea ├«mpotriva Poloniei i-a venit lui Hitler din partea lui Stalin. Totalitarismul sovietic ┼či cel hitlerist ┼či-au dat m├óna. La 23 august 1939, la Moscova, s-a semnat tratatul germano-sovietic, cunoscut ┼či ca Pactul Molotov-Ribbentrop, dup─â numele semnatarilor. ├Än protocolul secret se vorbe┼čte despre ├«mp─âr┼úirea sferelor de influen┼ú─â ├«n Europa Central─â ┼či de Est, inclusiv a teritoriului polonez, pe o linie de-a lungul r├óurilor Narew, Vistula ┼či San. De┼či r─âzboiul a fost ├«nceput de cel de-Al Treilea Reich, responsabilitatea pentru izbucnirea lui o poart─â, de asemenea, ┼či Uniunea Sovietic─â.

Atacul asupra Poloniei trebuia să aibă loc pe 26 august, dar Hitler l-a amânat pentru câteva zile din cauza tratatului polono-britanic. În cele din urmă, războiul avea să înceapă în zorii zilei de 1 septembrie.

Planul polonez de ap─ârare

Armata polonez─â era net inferioar─â celei germane. ├Än 1939 putea trimite la lupt─â 39 divizii de infanterie, 11 brig─âzi de cavalerie, 2 brig─âzi de blindate-motorizate, trei brig─âzi de v├ón─âtori de munte, la care se ad─âugau unit─â┼úi ale Ap─âr─ârii Na┼úionale ┼či Corpului de Gr─âniceri (care supraveghea grani┼úa de est). ├Än total, cca. 1.450.000 de solda┼úi (├«n cele din urm─â s-a reu┼čit mobilizarea a aproximativ 1.100.000), 4.300 de tunuri, 400 de avioane de lupt─â (├«n mare parte dep─â┼čite), 870 de tancuri (cea mai mare parte tanchete u┼čoare) ┼či ma┼čini blindate. Nem┼úii erau superiori la toate capitolele:infanterie 1, 5:1, artilerie 2, 8:1, tancuri 5, 3:1, avioane 3, 5:1.

ij jpg jpeg

├Än ciuda costurilor ridicate (10% din PIB), modernizarea armatei polone mergea ├«ncet. P├ón─â ├«n 1939 au reu┼čit s─â treac─â de pe cai pe motociclete ┼či ma┼čini o singur─â brigad─â de cavalerie ┼či s─â ├«nceap─â alc─âtuirea unei brig─âzi blindate motorizate. Punctul nevralgic al armatei poloneze erau comunica┼úiile, care se bazau pe liniile de telegraf ┼či telefon. Sta┼úiile radio erau prea pu┼úine, iar cele existente aveau acoperire prea mic─â. ├Än plus, nu exista niciun plan pentru r─âzboiul din vest. Au ├«nceput s─â-l preg─âteasc─â ├«n grab─â, abia ├«n martie 1939.

Mare┼čalul Edward Rydz-┼Ümig┼éy, care ├«n caz de r─âzboi urma s─â preia func┼úia de Comandant Suprem, miza pe sprijinul puterilor occidentale. Abia dup─â lichidarea Cehoslovaciei, guvernele francez ┼či britanic au devenit con┼čtiente de e┼čecul politicii conciliante fa┼ú─â de Hitler.

Primul ministru britanic Chamberlain a acordat Poloniei garan┼úii de securitate ┼či, la 25 august, cele dou─â state au semnat un tratat de alian┼ú─â. Angajamentele fa┼ú─â de Polonia au fost confirmate ┼či de Fran┼úa.

Pe baza acestora, la Var┼čovia se presupunea c─â armata polonez─â va opri atacul german timp de 2-3 s─âpt─âm├óni, dup─â care va fi eliberat─â de Alia┼úi. Din motive politice, for┼úele armate din prima linie au fost relocate de-a lungul grani┼úei cu Germania. ├Än nord, Armata ÔÇ×ModlinÔÇŁ ┼či Grupul Opera┼úional ÔÇ×NarewÔÇŁ trebuiau s─â se opun─â unui atac dinspre Prusia Oriental─â. Armata ÔÇ×PomeraniaÔÇŁ (Pomorze) ap─âra coridorul polonez ┼či trebuia s─â intervin─â ├«n cazul unui puci hitlerist la Gdansk. Armata ÔÇ×PoznanÔÇŁ ap─âra regiunea Polonia Mare (Wielkopolska), iar Armata ÔÇ×┼ü├│d┼║ÔÇŁ trebuia s─â opreasc─â ├«naintarea german─â dinspre vest c─âtre Var┼čovia. Armata ÔÇ×CracoviaÔÇŁ (Krak├│w) proteja zonele industrializate Silezia Superioar─â (G├│rny ┼Ül─ůsk) ┼či Polonia Mic─â (Ma┼éopolska). Paza frontierei cu Slovacia revenea armatei ÔÇ×Carpa┼úiÔÇŁ. Rezerva strategic─â era reprezentat─â de Armata ÔÇ×PrusiaÔÇŁ. Unit─â┼úi ale pazei de coast─â trebuiau s─â protejeze terenurile poloneze de la Marea Baltic─â.

Dup─â luptele din zona de grani┼ú─â, armata polonez─â urma s─â se retrag─â pe a┼ča-numita linie defensiv─â principal─â, care mergea de-a lungul r├óurilor Biebrza, Narew, Bug ┼či Vistula, p├ón─â la gurile r├óului Brda ┼či de aici mai departe spre sud ├«n direc┼úia fortifica┼úiilor sileziene, de unde se ├«ndrepta spre est, c─âtre ora┼čul Nowy S─ůcz.

Planul era riscant. Grani┼úele cu Al Treilea Reich, ora┼čul liber Gdansk ┼či Slovacia erau foarte lungi, ├«ntinz├óndu-se pe 2.776 km, ┼či, ├«n plus, extrem de greu de ap─ârat. Din Prusia Oriental─â ÔÇô care st─âtea precum securea c─âl─âului pe flancul nordic polonez ÔÇô ┼či p├ón─â la Var┼čovia nu erau dec├ót 100 km.

Plec├ónd de la premisa c─â Germania va avea superioritate dubl─â pe principalele direc┼úii de atac, mai ├«n┼úelept ar fi fost ca grosul armatei s─â se concentreze de-a lungul r├óurilor Narew, Vistula ┼či San, l─âs├ónd ├«n fa┼úa lor unit─â┼úi de acoperire. Aceasta ar fi scurtat frontul polonez cu c├óteva sute de km ┼či ar fi sporit coeziunea ap─âr─ârii. ├Än acela┼či timp ├«ns─â, se l─âsa liber─â posibilitatea ca Wehrmacht-ul s─â ocupe teritoriile care de la sf├ór┼čitul secolului al XVIII-lea p├ón─â ├«n 1918 apar┼úinuser─â Prusiei (mai t├órziu, Imperiului German), ca dup─â aceea Hitler s─â poat─â opri ofensiva ┼či anun┼úa c─â preten┼úiile fa┼ú─â de Polonia au fost satisf─âcute. 

├Än plus, sub presiunea puterilor occidentale, partea polonez─â a ├«nt├órziat declararea mobiliz─ârii generale. Au anun┼úat-o abia ├«n data de 31 august, ceea ce a f─âcut ca mul┼úi rezervi┼čti s─â nu ajung─â ├«n garnizoane ├«nainte de izbucnirea r─âzboiului.

guderian jpg jpeg

Ciocnirea cu ÔÇ×Blitzkrieg-ulÔÇŁ

T─âv─âlugul german a pornit asupra Poloniei la 1 septembrie 1939, ora 4:45. Acest lucru s-a petrecut f─âr─â o declara┼úie de r─âboi prealabil─â, ├«nc─âlc├óndu-se astfel dreptul interna┼úional. Pretextul folosit de Hitler era ├«nscenarea unui atac polonez asupra sta┼úiei de radio din Gliwice, de c─âtre trupele speciale germane, ├«n seara zilei de 31 august. ├Änregistrat─â pe o cronic─â de film german─â, salva de tun tras─â de pe cuirasatul ÔÇ×Schleswig-HolsteinÔÇŁ spre depozitele militare poloneze de la Westerplatte din Gdansk a fost considerat─â ├«n mod simbolic ├«nceputul r─âzboiului.

Din primele ore ale conflictului Luftwaffe a ├«nceput raidurile. Pilo┼úii avioanelor cu cruci negre sem─ânau teroare, bombard├ónd ora┼čele, g─ârile ┼či drumurile ├«n┼úesate de refugia┼úi. Domina┼úia aerian─â german─â a paralizat transporturile, ├«mpiedic├ónd aprovizionarea ┼či deplasarea spre front a deta┼čamentelor mobilizate. Mar┼čurile ┼či ocuparea noilor pozi┼úii de lupt─â se desf─â┼čurau noaptea, epuiz├óndu-i pe solda┼úii care trebuiau s─â lupte ├«n timpul zilei. Ca urmare a raidurilor aeriene, multe divizii poloneze s-au descompus.

Din pozi┼úii bine preg─âtite, fortificate, infanteria polonez─â ┼či cavaleria (lupt├ónd pe jos) au reu┼čit s─â opun─â o rezisten┼ú─â ├«nver┼čunat─â. Divizia 20 de Infanterie, care ap─âra linia bunc─ârelor de l├óng─â M┼éawa, a reu┼čit s─â opreasc─â timp de trei zile atacul a dou─â corpuri de armat─â germane ┼či a fost silit─â s─â se retrag─â doar din pricina ├«ncercuirii. Brigada de cavalerie din Armata ÔÇ×┼ü├│d┼║ÔÇŁ din Mokra Wo┼éy┼äska a rezistat o zi ├«ntreag─â ├«n fa┼úa Diviziei Germane de blindate 4, distrug├ónd sau deterior├ónd peste 100 de tancuri ┼či ma┼čini blindate. Pe ┼ú─ârm s-au ap─ârat eroic garnizoana Westerplatte ┼či Po┼čta Polonez─â din Gdansk.

Au fost ├«ns─â doar episoade. Coloanele de blindate germane sp─ârgeau cu u┼čurin┼ú─â ap─ârarea polon─â ┼či ├«naintau ├«n spatele ei. Era o ├«ntrecere ├«ntre picioarele infanteri┼čtilor ┼či copitele cailor cavaleri┼čtilor poloni, pe de o parte, ┼či motoarele ma┼činilor de lupt─â germane, de cealalt─â parte. Rezultatul ei era dinainte ┼čtiut. Atunci c├ónd unit─â┼úi poloneze ├«ncercau s─â ocupe noi pozi┼úii de lupt─â, se dovedea adesea c─â drumurile ┼či trecerile c─âtre ele erau deja ocupate de du┼čmani.

Înfrângerile de pe râuri

├Än nord, la 3 septembrie, armata german─â ├«┼či deschide drum c─âtre Prusia Oriental─â, izol├ónd o parte a Armatei ÔÇ×PomeraniaÔÇŁ ├«n zona p─âdurilor Bory Tucholskie. Dup─â p─âr─âsirea pozi┼úiei din zona M┼éawska, Armata ÔÇ×ModlinÔÇŁ, ├«ngenuncheat─â de avia┼úia german─â, s-a retras ├«n dezordine c─âtre Modlin ┼či Var┼čovia. La 6 septembrie, germanii au for┼úat traversarea r├óului Narew ├«n punctul R├│┼╝an ┼či ap─ârarea polonez─â ├«n partea nordic─â a regiunii Mazovia (Mazowsze) a cedat. ├Än zona central─â a frontului, tancurile germane au p─âtruns prin golul creat ├«ntre Armatele ÔÇ×┼ü├│d┼║ÔÇŁ ┼či ÔÇ×CracoviaÔÇŁ. ├Äncerc─ârile unit─â┼úilor de rezerv─â din Armata ÔÇ×PrusiaÔÇŁ de a le opri l├óng─â Trybuna┼é Piotrykowski ┼či Tomasz├│w Mazowiecki au fost sortite e┼čecului ┼či atacatorii s-au ├«ndreptat c─âtre Var┼čovia ┼či bazinul central al Vistulei. Amenin┼úat─â din flancul st├óng ┼či continuu bombardat─â, Armata ÔÇ×┼ü├│d┼║ÔÇŁ a fost par┼úial distrus─â.

harta2 1 jpg jpeg

├Än sud, Armata ÔÇ×CracoviaÔÇŁ trebuia deja la 3 septembrie s─â p─âr─âseasc─â Silezia Superioar─â. Nu a putut opri inamicul pe r├óul Dunajec, pentru c─â germanii au ajuns acolo mai repede. Aceasta a determinat pr─âbu┼čirea planului de ap─ârare, ├«n care Silezia Superioar─â ┼či Polonia Mic─â constituiau baza de la care frontul polonez trebuia deviat c─âtre sud-est. Avansul german l-a for┼úat pe Mare┼čalul Rydz-┼Ümig┼éy s─â recurg─â la o retragere general─â pe linia r├óurilor Vistula ┼či Dunajec. Cu toate acestea, ordinele au fost am├ónate.

Amenin┼úarea Var┼čoviei a f─âcut ca la 5 septembrie s─â ├«nceap─â evacuarea c─âtre est a autorit─â┼úilor ┼či institu┼úiilor statului. ├Än noaptea de 6 spre 7 septembrie, Comandantul Suprem pleac─â c─âtre Brest-Litovsk, pe Bug. Din acest moment, el pierde controlul asupra evenimentelor de pe front. La 8 septembrie, unit─â┼úi blindate germane ajung la marginea Var┼čoviei, dar primele lor ├«ncerc─âri de a p─âtrunde ├«n ora┼č sunt respinse.

R─âmase f─âr─â comandantul care a cedat nervos ┼či a fugit, unit─â┼úile Armatei ÔÇ×PrusiaÔÇŁ s-au destr─âmat sau au pierit. Ca urmare, la 10 septembrie, principala armat─â de rezerv─â a Comandantului Suprem a ├«ncetat s─â existe, ├«mpiedic├óndu-se astfel ap─ârarea bazinului central al Vistulei.

├Än acest timp, din Prusia Oriental─â porne┼čte Corpul XIX condus de generalul Guderian, care trebuia s─â constituie aripa nordic─â a ├«ncercuirii. A avut nevoie de trei zile ca s─â fr├óng─â rezisten┼úa pozi┼úiei poloneze ├«nt─ârite de la Wizna, care era ap─ârat─â de doar 700 de solda┼úi, dar pe 14 septembrie se g─âsea la Brest-Litovsk, pe Bug.

├Än sud, cursa pentru r├óul San a fost c├ó┼čtigat─â tot de germani. Au mers mai departe spre Lublin ┼či Liov pentru a ├«nchide ├«ncercuirea. ├Änfr├óngerile de pe Vistula ┼či San au pus ├«n discu┼úie planul polonez pentru retragerea ordonat─â c─âtre estul regiunii Polonia Mic─â, ├«n zona a┼ča-numitului cap de pod rom├ónesc. Acolo dorea Comandantul Suprem s─â a┼čtepte ca Occidentul s─â ├«nceap─â ofensiva.

Conducerea german─â a pierdut din vedere dou─â Armate poloneze, ÔÇ×Pozna┼äÔÇŁ ┼či ÔÇ×PomeraniaÔÇŁ, care se aflau la nord-vest de Var┼čovia. Comandantul Armatei ÔÇ×Pozna┼äÔÇŁ, generalul Tadeusz Kutrzeba, a elaborat un plan de atac de pe r├óul Bzura c─âtre flancul descoperit al Armatei a 8-a german─â, cuprins ├«ntre ┼ü├│d┼║ ┼či Var┼čovia. Atacul polonez a ├«nceput la 9 septembrie ┼či a avut succes. Divizia inamic─â a fost ├«nfr├ónt─â. ├Än scurt timp ├«ns─â, masive for┼úe germane au intrat ├«n lupt─â, ├«ntre altele unit─â┼úi blindate. ├Än seara zilei de 12 septembrie, generalul Kutzeba a decis s─â ├«ntrerup─â ofensiva ┼či s─â-┼či croiasc─â drum c─âtre Var┼čovia. Nem┼úii i-au presat pe polonezi, ├«mping├óndu-i c─âtre r├óul Bzura. Soarta b─ât─âliei a fost decis─â de avia┼úia german─â. Bombardamentele au masacrat unit─â┼úile poloneze ┼či convoaiele de provizii. Armatele ÔÇ×Pozna┼äÔÇŁ ┼či ÔÇ×PomeraniaÔÇŁ au fost ├«mpr─â┼čtiate. Peste 150.000 de solda┼úi au fost lua┼úi prizonieri. Pu┼úini dintre ei au reu┼čit s─â ajung─â la Var┼čovia sau Modlin. 

hitle 0 jpg jpeg
Adolf Hitler asist─â la parada Wehrmacht-ului ├«n Var┼čovia ocupat─â, 5 octombrie 1939

Adolf Hitler asist─â la parada Wehrmacht-ului ├«n Var┼čovia ocupat─â, 5 octombrie 1939

├Än zona litoralului, rupt─â de restul ┼ú─ârii, luptau deta┼čamentele Ap─âr─ârii Civile de Coast─â, conduse de colonelul Stanis┼éaw D─ůbek. La 14 septembrie au predat Gdynia, iar 5 zile mai t├órziu a c─âzut ┼či ultima lor redut─â ÔÇô K─Öpa Oksywska. Litoralul mai era ap─ârat doar ├«n zona fortificat─â Hel. Flota polonez─â a fost distrus─â ├«n cea mai mare parte de avia┼úia german─â. Restul de 5 submarine au fost urm─ârite cu ├«nver┼čunare de flota de r─âzboi german─â. Trei s-au refugiat ├«n Suedia neutr─â, iar celelalte dou─â au trecut prin str├ómtoarea Danemarcei spre Marea Britanie. Un larg ecou a avut odiseea submarinului ÔÇ×VulturulÔÇŁ, care a evadat de la Tallin (Estonia) ┼či a ajuns ├«n Marea Nordului, trec├ónd printre urm─âritorii germani, dezarmat ┼či f─âr─â h─âr┼úi.

Între timp, în Occident...

Fran┼úa ┼či Marea Britanie au reac┼úionat la invazia german─â a Poloniei, declar├ónd r─âzboi celui de-Al Treilea Reich la 3 septembrie. Pentru c─â erau puteri coloniale, cu posesiuni ├«n afara Europei, conflictul local s-a transformat ├«ntr-unul mondial.

Alia┼úii au anun┼úat mobilizarea general─â. ├Än prima decad─â a lunii septembrie, francezii aveau sub arme 1.500.000 de oameni grupa┼úi ├«n 44 de divizii de prim─â linie ┼či 33 de rezerv─â. Cu toate acestea, nu au declan┼čat ofensiva, care, ├«n conformitate cu angajamentele asumate fa┼ú─â de Polonia, trebuia s─â aib─â loc ├«n a 15-a zi dup─â mobilizare. For┼úele aeriene aliate au efectuat doar c├óteva raiduri asupra unor obiective din Germania ÔÇô dar avioanele aruncau mai des manifeste dec├ót bombe. A┼ča a ├«nceput r─âzboiul, care a fost numit ÔÇ×simulatÔÇŁ (eng. Phoney War), ÔÇ×ridicolÔÇŁ (fr. dr├┤le de guerre), ÔÇ×┼čez├óndÔÇŁ (germ. Sitzkrieg), iar ├«n Polonia ÔÇ×ciudatÔÇŁ.

Politicienii ┼či comandan┼úii francezi, ├«n frunte cu generalul Gamelin, erau de p─ârere c─â datorit─â sacrificiului polonez ┼úara lor c├ó┼čtig─â timpul necesar organiz─ârii armatei, refacerii rezervelor ┼či trecerii industriei pe produc┼úia de r─âzboi. Britanicii, care ├«n Europa dispuneau de for┼úe terestre modeste, au sprijinit pozi┼úia francez─â. Soarta Poloniei a fost pecetluit─â la 12 septembrie, la conferin┼úa de la Abbeville, c├ónd Alia┼úii au respins definitiv planurile unei ofensive. A fost o ÔÇ×miopieÔÇŁ care merita pedepsit─â. Trupele franceze sus┼úinute de partea britanic─â prin for┼úe aeriene ┼či un corp expedi┼úionar terestru ar fi putut ├«nvinge Grupul de Armate ÔÇ×CÔÇŁ. Format din peste 20 de divizii bine preg─âtite, dar care nu dispuneau de ma┼čini blindate ┼či aveau la dispozi┼úie pu┼úin peste 800 de avioane, era ├«ns─ârcinat cu ap─ârarea liniei defensive Siegfried, ├«nc─â neterminate. Dac─â ├«n Occident s-ar fi pornit ofensiva, Hitler ar fi fost nevoit s─â ├«ndrepte ├«ntr-acolo cea mai mare parte din for┼úele angajate ├«n Polonia, ceea ce ar fi permis comandan┼úilor polonezi s─â-┼či organizeze frontul. Ar fi ├«nsemnat, de asemenea, domolirea apetitului lui Stalin, care ar fi intrat ├«n Polonia doar atunci c├ónd ar fi fost sigur c─â Vestul o va l─âsa ├«n voia sor┼úii. R─âzboiul ar fi durat cu mult mai pu┼úin ┼či s-ar fi ├«ncheiat sigur cu victoria Alia┼úilor. Europa ar fi evitat astfel 6 ani de masacru, uria┼če suferin┼úe ┼či distrugeri.

crucij jpg jpeg

Intră în scenă al doilea agresor

La 17 septembrie, Uniunea Sovietic─â invadeaz─â Polonia. ├Äntr-o not─â ├«nm├ónat─â ambasadorului polonez la Moscova, autorit─â┼úile sovietice ┼či-au motivat ├«nc─âlcarea tratatului din 1932 spun├ónd cu cinism c─â ÔÇ×statul polonez ┼či guvernul s─âu au ├«ncetat de facto s─â mai existeÔÇŁ. Kremlinul a invocat ┼či dorin┼úa de a ap─âra via┼úa popula┼úiei ucrainene ┼či bieloruse ce locuia ├«n teritoriile poloneze de grani┼ú─â. Stalin a aruncat ├«n lupt─â 630.000 solda┼úi, 4.700 tancuri ┼či 3.300 de avioane. Le-au opus rezisten┼ú─â 20 de batalioane din Corpul de Gr─âniceri (KOP), deta┼čamente de rezerv─â ale Armatei Poloneze (WP), c─ârora li s-au al─âturat voluntari, ├«n special tineri. S-au luptat eroic solda┼úii gr─âniceri (KOP), la Vilnius locuitorii s-au organizat spontan pentru ap─ârarea ora┼čului, iar pentru Grodno s-au dat lupte ├«nver┼čunate timp de dou─â zile. 

O unitate din Corpul de Ap─ârare a Zonei de Grani┼ú─â condus─â de generalul Wilhelm Orlik-R├╝ckemann s-a confruntat ├«n dou─â r├ónduri cu Armata Ro┼čie:la Szacki (29-30 septembrie) ┼či Wytyczno (1 octombrie). O parte din trupele sale s-au al─âturat Grupului Opera┼úional Independent ÔÇ×PolesieÔÇŁ, condus de generalul Franciszek Kleeberg, care, de asemenea, a luptat contra Armatei Ro┼čii. Rezisten┼úa ar fi putut fi mai puternic─â ┼či mai bine organizat─â, ├«ns─â ordinul emis de mare┼čalul Rydz-┼Ümig┼éy ├«n diminea┼úa zilei de 17 septembrie a creat confuzie ├«n r├óndul solda┼úilor polonezi:ÔÇ×Ordon retragerea general─â ├«n Rom├ónia ┼či Ungaria pe cele mai scurte drumuri. Nu lupta┼úi cu bol┼čevicii dec├ót ├«n caz de atac sau dac─â ├«ncearc─â s─â v─â dezarmezeÔÇŁ. ├Än acest ordin Uniunea Sovietic─â nu este definit─â ca agresor, iar ├«ncerc─ârile de tratative cu ofi┼úerii ru┼či s-au ├«ncheiat cel mai adesea prin capitulare, deta┼čamente ├«ntregi ced├ónd f─âr─â lupt─â.

Se estimeaz─â c─â ├«n lupta cu sovieticii au fost uci┼či 3.000 de polonezi, iar cca. 10.000 au fost r─âni┼úi. Armata Ro┼čie a luat 250.000 de prizonieri, ├«ntre care cca. 18.000 de ofi┼úeri. Soarta acestora din urm─â a fost tragic─â. ├Än prim─âvara anului 1940 au fost uci┼či de poli┼úia politic─â NKVD, pe baza unei decizii a lui Stalin ┼či a tovar─â┼čilor lui din Biroul Politic Sovietic. Autorit─â┼úile sovietice i-au acuzat pe nem┼úi de acest masacru, petrecut ├«n p─âdurea de la Katyn, ┼či au sus┼úinut aceast─â minciun─â p├ón─â ├«n anul 1990. Sovieticii au pierdut ├«n Polonia aproximativ 3.000 de solda┼úi, 150 de vehicule blindate ┼či 20 de avioane.

URSS ┼či Germania ┼či-au ├«mp─âr┼úit teritoriul polonez ├«ntre ele, de┼či oarecum diferit fa┼ú─â de ceea ce fusese stipulat ├«n Pactul Ribbentrop-Molotov. Sovieticii le-au cedat nem┼úilor regiunile Lublin ┼či o parte din Podlasie, grani┼úa fiind stabilit─â pe r├óul Bug ┼či nu pe Vistula, primind ├«n schimb includerea Lituaniei ├«n sfera lor de influen┼ú─â. Simbolul alian┼úei germano-sovietice a devenit defilarea comun─â a unit─â┼úilor din cele dou─â armate agresoare la Brest-Litovsk, ├«n data de 22 septembrie, ├«n prezen┼úa comandantului de brigad─â general Semion Moiseevici Krivo┼čein ┼či generalului Heinz Guderian. ├Än octombrie, sovieticii au simulat organizarea de alegeri pentru Adun─ârile populare ale Bielorusiei de vest ┼či Ucrainei de vest, iar delega┼úii subordona┼úi lor au votat ├«n scurt timp alipirea acestor teritorii, ÔÇ×la cerereaÔÇŁ popula┼úiei, la Republicile Sovietice ale Ucrainei ┼či Bielorusiei.

Lupta pentru supravie┼úuire ┼či onoare

La vestea agresiunii sovietice, autorit─â┼úile Republicii Polone au trecut grani┼úa, ad─âpostindu-se ├«n Rom├ónia. Aceasta, dar mai ales decizia mare┼čalului Rydz-┼Ümig┼éy de a p─ârasi armata care se lupta ├«nc─â cu agresorii, au fost primite ├«n ┼úar─â cu mare triste┼úe ┼či dezam─âgire. ├Än acel moment ├«nc─â se mai ap─ârau Var┼čovia, Modlin ┼či Liov, iar unit─â┼úi ale Frontului de Nord ┼či de Sud se retr─âgeau c─âtre grani┼úele rom├ón─â ┼či ungar─â.

Polonezilor le mai r─âm─âsese doar lupta pentu supravie┼úuire ┼či onoare. Deta┼čamente ale generalului Piskor ┼či apoi ale generalului D─ůb-Biernacki, comasate ├«n zona Tomaszow Lubelski, au ├«ncercat s─â-┼či deschid─â drum c─âtre sud. Ambele b─ât─âlii s-au ├«ncheiat cu ├«nfr├óngerea ┼či ├«mpr─â┼čtierea unit─â┼úilor poloneze. Generalul Langner care ap─âra Liovul dorea s─â predea ora┼čul mai degrab─â nem┼úilor dec├ót sovieticilor.

Hitler ├«┼či dorea foarte mult s─â ocupe Var┼čovia, ca s─â poat─â anun┼úa lumii victoria. Ora┼čul ├«ncercuit a fost bombardat at├ót din aer, c├ót ┼či de artileria grea. Oamenii au pierit cu miile ┼či monumente de patrimoniu au fost incendiate, ├«ntre acestea Palatul Regal. Dorind s─â salveze Var┼čovia ┼či popula┼úia ei de la distrugere, ap─âr─âtorii ora┼čului au capitulat ├«n ziua de 28 septembrie. Cu o zi mai mult a durat ap─ârarea fortifica┼úiei de la Modlin, iar la 2 octombrie a c─âzut ┼či fortifica┼úia Hel.

Ultimul ÔÇ×acordÔÇŁ al campaniei apar┼úine Grupului Opera┼úional Independent ÔÇ×PolesieÔÇŁ, condus de generalul Kleeberg, care mergea ├«n ajutorul Var┼čoviei. Vestea c─âderii capitalei i-a ajuns c├ónd se aflau pe r├óul Bug. Generalul Kleeberg a hot─âr├ót atunci s─â treac─â de partea partizanilor din Mun┼úii ┼Üwi─Ötokrzyskie. Aproape de Kock, solda┼úilor polonezi le-au ie┼čit ├«n cale nem┼úii care, la 5 octombrie, folosind aproape toat─â muni┼úia, i-au determinat s─â se predea. 

Doar prima rund─â

R─âzboiul de ap─ârare din 1939 s-a ├«ncheiat cu ├«nfr├óngerea Poloniei. ├Än opinia multor polonezi, statul abia ren─âscut ┼či construit vreme de 21 de ani a c─âzut prea u┼čor. Acest deznod─âm├ónt nu putea fi ├«ns─â evitat deoarece se ├«nfruntau cu dou─â dintre cele mai puternice state din Europa la vremea respectiv─â. Nici chiar dac─â Armata Ro┼čie nu ar fi lovit Polonia, f─âr─â ajutorul Alia┼úilor soarta confrunt─ârii cu Germania ar fi fost aceea┼či. Jertfa solda┼úilor polonezi n-a putut anula superioritatea numeric─â ┼či tehnic─â a du┼čmanilor. Opiniile cu privire la rezisten┼úa opus─â de polonezi s-au schimbat radical ├«n momentul ├«nfr├óngerii Fran┼úei, ├«n mai ┼či iunie 1940.

├Än timpul luptelor au murit cel pu┼úin 70.000 de solda┼úi polonezi, iar 133.000 au fost r─âni┼úi;420.000 au fost lua┼úi prizonieri. Pierderi mari a suferit ┼či Germania ÔÇô 45.000 de mor┼úi ┼či r─âni┼úi. Se adaug─â circa 1.000 de tancuri ┼či ma┼čini blindate distruse (1/3 din total), 370 de tunuri ┼či mortiere, precum ┼či peste 600 de avioane, din care aproape 300 distruse ireversibil. Germania a folosit ├«n timpul campaniei din Polonia majoritatea rezervelor de combustibil ┼či muni┼úie. Necesitatea complet─ârii acestora a f─âcut ca Wehrmacht-ul s─â fie din nou gata de atac abia ├«n prim─âvara lui 1940. Mul┼úumit─â polonezilor, Alia┼úii au c├ó┼čtigat c├óteva luni, dar nu au reu┼čit s─â foloseasc─â acest avantaj.

Lupta ├«nver┼čunat─â a polonezilor a avut o miz─â politic─â. Urmarea atacului asupra Poloniei a fost interna┼úionalizarea conflictului, care treptat s-a transformat ├«ntr-un r─âzboi mondial. Campania din septembrie s-a dovedit a fi doar prima rund─â dintr-o serie de confrunt─âri ÔÇô ├«ntins─â pe mai mul┼úi ani ÔÇô ├«ntre marile puteri, ├«ncheiat─â cu ├«nfr├óngerea celui de-Al Treilea Reich.

Polonezii ┼či-au revenit repede dup─â ├«nfr├óngere ┼či au continuat lupta pentru c├ó┼čtigarea independen┼úei. Deja ├«n septembrie 1939 se constituia la Paris un guvern polonez ├«n exil, ├«n care rolul principal a fost jucat de generalul W┼éadys┼éaw Sikorski. A ├«nceput, de asemenea, reconstruc┼úia armatei, c─âreia i s-au al─âturat 80.000 de solda┼úi polonezi, care se aflau ├«n state neutre precum Rom├ónia, Ungaria, Lituania ┼či Letonia. ├Än ┼úar─â, ├«nc─â ├«nainte de capitularea Var┼čoviei, s-a format organiza┼úia conspirativ─â Serviciul Victoriei Poloniei (S┼éu┼╝ba Zwyci─Östwu Polski), sub conducerea generalului Tokarzewski-Karaszewicz, care a devenit nucleul Uniunii For┼úelor Armate (Zwi─ůzek Walki Zbrojnej) ┼či Armatei ┼ó─ârii (Armia Krajowa), principalele organiza┼úii armate, subordonate guvernului din exil, care au func┼úionat clandestin ├«n timpul ocupa┼úiilor german─â ┼či sovietic─â.

Bogus┼éaw Kubisz este istoric, redactor adjunct la publica┼úia lunar─â ÔÇ×M├│wi─ů wiekiÔÇŁ (ÔÇ×Vorbesc veacurileÔÇŁ)

Traducere:Adriana Panaite