Pierdut ┼či g─âsit: Muziris, ora┼čul piperului jpeg

Pierdut ┼či g─âsit: Muziris, ora┼čul piperului

├Än urm─â cu mai bine de 2000 de ani, India de┼úinea unul dintre cele mai importante porturi comerciale, ale c─ârui exporturi, ├«n special cel de piper negru, obliga marile puteri ale lumii, chiar ┼či Imperiul Roman, s─â r─âm├ón─â cu datorii. ├Än Muziris, oamenii veneau cu aur ┼či plecau cu piper negru.

Despre anticul port oriental au scris marii ├«n┼úelep┼úi ai vremii. Spre exemplu, Plinius numea Muziris ca fiind primul centru comercial al Indiei. Acesta ap─ârea ┼či pe celebra hart─â de secol V, Tabula Peutingeriana, unde lumea era v─âzut─â din Roma. De atunci ├«nainte, localizarea portului devine din ce ├«n ce mai ├«nce┼úo┼čat─â, p├ón─â c├ónd aproape c─â dispare de pe hart─â. ├Än zilele noastre s-a ajuns ca acest port s─â devin─â o legend─â, asta p├ón─â ├«n 2004, c├ónd arheologii au descoperit ├«n sudul statului Kerala un port misterios.

ÔÇ×Acesta a fost un centru comercial de o imporan┼ú─â capital─â pentru comer┼úul romanÔÇŁ, spune Federico de Romanis, profesor de istorie roman─â la Universitatea Tor Vergata, din Roma. ÔÇ× Ceea ce l-a f─âcut ├«ntr-adev─âr unic a fost cantitatea enorm─â de piper exportat─â in Muziris. Vorbim aici de mii de tone.ÔÇŁ ├Änafar─â de piper, cercet─âtorii spun c─â exporturile au inclus ┼či produse locale precum filde┼č, perle, alte condimente, pietre semipre┼úioase. Aceste exporturi atest─â ┼či rela┼úiile comerciale dintre popula┼úia de pe Valea Gangelui ┼či regiunile din Himalaya de est.

akhska jpg jpeg

De cealalt─â parte, navele soseau cu aur, coral, cristal, amfore, ulei de m─âsline, ┼či un anumit sos de pe┼čte fermentat, numit garum. Profesorul italian afirm─â c─â valoarea acestui tip de comer┼ú a fost una dezechilibrat─â. Plinius estima deficitul anul al Romei la 50 de milioane de seter┼úi, acesta fiind cauzat de rela┼úia cu India. Comer┼úul maritim dintre Muziris ┼či Roma a ├«nceput ├«n primul secol ├«.Hr., c├ónd navigarea prin Marea Ro┼čie a devenit cunoscut─â. Portul Muziris a depins ├«n totalitate de cererea str─âin─â de piper, ├«n special de cea a Imperiului Roman. A┼ča c─â, se presupune c─â ├«n secolul al III-lea, c├ónd economia Imperiului a devenit una deficitar─â, au ├«nceput ┼či problemele pentru Muziris, acesta pierz├óndu-┼či importan┼úa.

La primele s─âp─âturi, arheologii au g─âsit pentru prima dat─â pe coasta Keralanului amfore romane, lucru care i-a f─âcut s─â continue s─âp─âturile. Dup─â nu mai pu┼úin de nou─â ani le-au trebuit cercet─âtorilor ca s─â g─âseasc─â un adev─ârat sit arheologic. Acesta este situat ├«n localitatea Pattanam, ┼či are aproximativ  70 de hectare. ├Än ceea ce prive┼čte organizarea urban─â, s─âp─âturile au scos la iveal─â toalete, canale de scurgere ┼či f├ónt├óni, toate acestea fiind pozi┼úionate ├«ntr-o singur─â direc┼úie, lucru care sugereaz─â c─â acolo era o a┼čezare planificat─â. De asemenea, calitatea mortarului folosit, sticla ┼či piatra, toate indic─â o a┼čezare urban─â.  Tot acolo au fostd descoperite ┼či monede locale, lucru care sugereaz─â o economie monetizat─â ┼či un anume grad de organizare politic─â. Cercet─ârile sunt abia la ├«nceput, iar speciali┼čtii doresc s─â stabileasc─â ┼či o evolu┼úie a vechii a┼čez─âri urbane, de pe malul m─ârii. ÔÇ× A fost escavat mai pu┼úin de 1%din sit. Nu am atins abia dec├ót v├órful icebergului.ÔÇŁ, spun cercet─âtorii.

Sursa:The Guardian