Pictura medieval─â jpeg

Pictura medieval─â

├Än decursul Evului Mediu, pictura a devenit o art─â din ce ├«n ce mai remarcat─â. Schimb─ârile sociale ╚Öi noile tehnici ap─ârute au oferit pictorilor posibilitate de a crea mai realist, mai aprofundat, lucr─âri mult mai umanizate, care au revolu╚Ťionat arta occidental─â.

La sf├ór╚Öitul perioadei romanice, pictura ├«nc─â mai era considerat─â o art─â de mai mic─â importan╚Ť─â, folosit─â doar pentru a decora suprafe╚Ťele pentru care nu se g─âseau metode de acoperire mai ample sau mai bogate. Acolo unde acest lucru era posibil, se preferau tapi╚Ťeriile, mozaicurile, metalele pre╚Ťioase sau sculpturile. Pictorul obi╚Önuit era chemat doar s─â coloreze sculpturile create de alte m├óini sau s─â decoreze pere╚Ťii;cea mai pre╚Ťuit─â form─â de pictur─â era cea realizat─â de genera╚Ťii ├«ntregi de c─âlug─âri ├«n scritoria(camere de scris), acolo unde ├«╚Öi ilustrau manuscrisele cu picturi pline de via╚Ť─â, foarte frumos conturate.

La sf├ór╚Öitul secolului al XIII-lea societatea european─â se dezvolta rapid, oferind noi oportunit─â╚Ťi pentru arti╚Öti. Cur╚Ťile nobiliare ╚Öi castelele au devenit locuri de o grandoare din ce ├«n ce mai mare, ├«n vreme ce ora╚Öe ca Parisul, Praga, Londra, ora╚Öele Italiei ╚Öi ale ╚Ü─ârilor de Jos prosperau. ├Ä╚Öi doreau picturi nu doar aristocra╚Ťia ╚Öi clericii, ci ╚Öi or─â╚Öenii prosperi, ╚Öi aceasta ├«n r├ónd din motive de evlavie. ├Än acela╚Öi timp, din ce ├«n ce mai mul╚Ťi oameni au devenit cul╚Ťi, cititori de carte, cre├ónd o cerere din ce ├«n ce mai mare de publica╚Ťii seculare (non-religioase). Cele mai reu╚Öite dintre acestea erau realiz─âri somptuoase ├«nchinate protectorilor regali sau nobililor ╚Öi creatorii lor nu mai apar╚Ťineau unui ordin monahal, ci erau profesioni╚Öti cu propriile lor ateliere. ├Än ciuda faptului c─â statutul lor social a r─âmas relativ sc─âzut, numele mai multor arti╚Öti ╚Öi o seam─â de informa╚Ťii despre ei au ├«nceput s─â fie cunoscute.

Noi oportunit─â╚Ťi

La ├«nceputul secolului al XIII-lea au fost introduse icoanele ca fundal al celebr─ârii liturgice, lu├ónd deseori forma unui obiect de dou─â (diptic), trei (triptic) sau mai multe panouri (panele) pictate puse laolalt─â pentru a forma un grup sau o anumit─â scen─â. Unul dintre subiectele des abordate ├«l reprezenta ├«nsu╚Öi donatorul (persoana care pl─âtise ╚Öi care donase piesa de altar bisericii), care era prezentat de c─âtre patronul sau patroana lui, Sfintei Fecioare Maria. Pictarea unei icoane reprezenta o provocare pentru pictor ╚Öi ├«n acela╚Öi timp o oportunitate deoarece ├«i punea la dispozi╚Ťie un spa╚Ťiu asupra c─âruia se vor focaliza aten╚Ťia ╚Öi emo╚Ťiile ├«ntregii congrega╚Ťii.

Pictura mural─â a luat av├ónd ╚Öi ea, par╚Ťial datorit─â cre╚Öterii ordinului franciscanilor ÔÇô urma╚Öi ai Sf├óntului Francisc de Assisi ÔÇô ceea ce ├«nsemna c─â pentru noii evlavio╚Öi ai ordinului erau necesare multe biserici noi. Pictura reprezenta cel mai potrivit mod de a le decora, mai ales pentru c─â mozaicul se executa mult mai dificil, ╚Öi ├«n acela╚Öi timp reprezenta o art─â mult prea generoas─â pentru un ordin dedicat s─âr─âciei ╚Öi umilin╚Ťei, cum era cel franciscan.

Via╚Ťa ╚Öi activitatea Sf├óntului Francisc (1182-1226) au influen╚Ťat, ├«ntr-o mare m─âsur─â, cursul viitor al picturii. Bucuria Sf├óntului Francisc pentru via╚Ťa ├«n natur─â, i-a determinat pe mul╚Ťi oameni s─â fie interesa╚Ťi de realit─â╚Ťile imediate, ├«nconjur─âtoare ale lumii. Tendin╚Ťa principal─â a picturii medievale din secolul al XIII-lea a reflectat aceast─â nou─â atitudine.

O alt─â tendin╚Ť─â religioase, cu consecin╚Ťe deosebite pentru art─â, a reprezentat-o ├«nt─ârirea cultului care o venera pe Fecioara Maria. Franciscanii au fost cei care, ├«n mod deosebit, au ├«ncurajat evlavia fa╚Ť─â de Sf├ónta Fecioar─â ╚Öi care a atins cote foarte ├«nalte ├«ncep├«nd cu secolul al XIII-lea. Cultul pentru o personalitate uman─â ╚Öi feminin─â ÔÇô ├«nt─ârit─â de fiul ei sau chiar de moartea fiului ei ÔÇô a avut tot o influen╚Ť─â umanizatoare asupra modului de abordare a religiei ╚Öi drept consecin╚Ť─â, asupra artei, ├«n general, acolo unde aceste subiecte deveniser─â populare.

648px Giotto   Scrovegni    36    Lamentation The Mourning of Christ jpg jpeg

Maeștrii italieni

Multe din aceste realiz─âri au ├«nceput s─â apar─â ├«n Italia, cu mult ├«nainte de a se face sim╚Ťite ├«n alte locuri ale Europei. Doi mari mae╚Ötri ai sf├ór╚Öitului de secol XIII, Cimabue ╚Öi Duccio, sunt recunoscu╚Ťi drept fondatori ai realismului vizual ├«n pictur─â, curent care a reprezentat principala tendin╚Ť─â a artei europene, p├ón─â t├órziu, ├«n secolul al XX-lea. Altarele pictate de cei doi care s-au p─âstrat ╚Öi care au devenit faimoase o reprezint─â pe Madoonna (Sf├ónta Fecioar─â Maria) al─âturi de Pruncul Sf├ónt.

Cimabue ╚Öi Duccio au fost repede dep─â╚Öiti de un artist care era cu doar c├ó╚Ťiva ani mai t├ón─âr ca ei. Pictorul Giotto di Bondone (1267-1337), primul reprezentant al marilor mae╚Ötri florentini, a devenit faimos chiar ├«n timpul vie╚Ťii sale ╚Öi a avut o carier─â str─âlucit─â. Cu toate c─â activitatea sa se situa cu mult ├«naintea vremurilor sale, multe din inova╚Ťiile lui nu au fost preluate ╚Öi utilizate de al╚Ťi arti╚Öti, vreme de un secol sau chiar mai mult. Personajele create de el sunt robuste ╚Öi par a fi perfect ancorate ├«n fundalul pe care erau pictate. Cu toate acestea, ele par capabile s─â se mi╚Öte chiar s─â existe, ├«n ciuda unui fundal natural arhitectural care creaz─â un spa╚Ťiu ce exprim─â o anumit─â ada├óncime. Acest talent a reprezentat marea lui abilitate, abilitate care a f─âcut din Giotto un mare pictor dramatic.

Pictarea frescelor

Giotto folosea o tehnic─â de pictur─â pe perete ÔÇô fresca ÔÇô care fusese de cur├ónd n─âscocit─â de c─âtre marii mae╚Ötrii italieni. ├Än zilele noastre, numim deseori anumite picturi fresce ╚Öi ├«n mod gre╚Öit aceast─â denumire este utilizat─â pentru a desemna orice fel de pictur─â care este realizat─â pe un perete. Fresca adev─ârat─â implic─â ├«ns─â utilizarea mortarului proasp─ât care, aplicat pe un perete va reprezenta baza viitoarei picturi. De fapt, cuv├óntul fresco├«nseamn─â, ├«n limba italian─â proasp─ât. Tencuiala se aplic─â pe o anumit─â suprafa╚Ť─â, cat at├ót de mare c├ót poate pictorul acoperi ├«n decursul unei singure ╚Öedin╚Ťe de lucru, ├«nainte ca tencuiala s─â se usuce. Aceasta este caracteristica principal─â a unei fresce deoarece pigmentul aplicat apoi pe tencuiala umed─â, se va ├«nt─âri, printr-o reac╚Ťie chimic─â. Odat─â uscat─â, fresca nu se va coji ╚Öi va dura un timp ├«ndelungat. Fresca a reprezentat o mare schimbare ╚Öi ca urmare, ea a devenit modul de exprimare a multor capodopere, mai t├órzii, inclusiv a unor lucr─âri renumite, cum ar fi Capela Sixtin─â a lui Michelangelo.

Crearea senza╚Ťiei de spa╚Ťialitate

Pentru cei care au fost pentru prima oar─â confrunta╚Ťi cu aceast─â provocare, nu a fost deloc u╚Öor s─â creeze iluzia de spa╚Ťialitate, s─â par─â c─â scena pictat─â de ei era una real─â. Aceasta implica nu doar redarea fidel─â a am─ânuntelor, cu mult─â acurate╚Ťe, ci ╚Öi acordarea unei anumite greut─â╚Ťi personajelor, c├ót mai apropiat─â de cea a corpurilor reale. Totodat─â fondul tabloului avea o foarte mare ├«nsemn─âtate, el red├ónd de fapt, senza╚Ťia de ad├óncime. Astfel a ap─ârut viziunea aparent ├«ndep─ârtat─â (arta perspectivei). Arti╚Ötilor italieni le-au trebuit genera╚Ťii ├«ntregi pentru a st─âp├óni aceste tehnici, ei fiind deseori atra╚Öi de alte am─ânunte cum ar fi, de exemplu, crearea unor motive decorative mig─âloase.

La sf├ór╚Öitul secolului al XIV-lea, arti╚Ötii care lucrau la diferite cur╚Ťi europene, ╚Öi-au creat un stil propriu, numit deseori gotic interna╚Ťional. Reflect├ónd atmosfera rafinat─â, mai degrab─â artificial─â a diferitelor cur╚Ťi domne╚Öti, lucr─ârile acestor pictori se caracterizeaz─â, mai degrab─â, prin elegan╚Ť─â ╚Öi suavitate dec├ót prin for╚Ť─â. Personajele erau foarte gra╚Ťioase ╚Öi ├«n ciuda faptului c─â perspectiva era deseori rudimentar─â, detaliile de a╚Öezare erau redate cu o precizie de bijutier.

Aceste caracteristici sunt eviden╚Ťiate, ├«n mod deosebit, ├«n manuscrisele miniate, realizate pentru marile familii domnitoare. Cei mai mari pictori ai acestui stil au fost Pol de Limbourg ├«mpreun─â cu cei doi fra╚Ťi ai s─âi care, dup─â cum se ╚Ötie, au pictat o perioad─â de doar 16 ani (1400-1416), pentru ca apoi s─â dispar─â brusc din istoria artei. Patronul lor era un mare colec╚Ťionar ╚Öi, ├«n acela╚Öi timp, un cunosc─âtor, Jean, Duce de Berry, un frate mai t├ón─âr al regelui Charles al V-lea al Fran╚Ťei. Numele s─âu este imortalizat ├«ntr-o carte care are titlul Les Tres Riches Heures du Duc de Berry, titlu care tradus ├«n limba rom├ón─â sun─â mult mai pu╚Ťin impresionant:Cele mai bogate ore ale Ducelui de Berry. Orelese refer─â la faptul c─â volumul reprezint─â de fapt un volum de rug─âciuni care trebuiau s─â fie rostite la anumite ore ale zilei.

Les Tres Riches Heures du Duc de Berryeste renumit, ├«n principal, datorit─â miniaturilor (ilustra╚Ťii) foarte reu╚Öite, pictate de fra╚Ťii Limbourg. Volumul a reprezentat lucrarea lor cea mai ambi╚Ťioas─â, neterminat─â ├«n anul 1416 ╚Öi ale c─ârei detalii, cele mai cunoscute, sunt cele 12 picturi de calendar, cu care volumul debuteaz─â. Tablourile prezint─â, mai degrab─â, viziunea curteanului din secolul al XV-lea, ilustr├ónd un peisaj lini╚Ötit ╚Öi foarte pl─âcut, ├«n care ╚Ť─âranul ap─ârea rustic dar cam st├óngaci, chiar amuzant.

├Än ciuda inten╚Ťiilor religioase, Cartea Orelor nu con╚Ťine picturi religioase, ci referiri la conflictul desf─â╚Öurat ├«n Fran╚Ťa, de c─âtre regele Henric al V-lea al Angliei. La fel ca multe alte capodopere ale epocii medievale t├órzii, Les Tres Riches Heures du Duc de Berry, pare s─â reflecte, prin intermediul tuturor detaliilor redate cu o foarte fin─â acurate╚Ťe, pofta pentru un trai dus ├«ntr-o lume idilic─â, nobil─â.

Pigmen╚Ťi amesteca╚Ťi cu ulei

├Än anii 1430, a ├«nceput s─â se dezvolte un stil foarte diferit, ├«n ╚Ü─ârile de Jos (Belgia ╚Öi Olanda de ast─âzi), regiune cunoscut─â atunci sub denumirea de Flandra ╚Öi care ├«i apar╚Ťinea Ducelui de Burgundia. La fel ca ╚Öi ├«n Italia, Flandra era o ╚Ťar─â cu ora╚Öe prospere, fapt considerat de mul╚Ťi critici, ca fiind motivul principal care a f─âcut ca arta provenit─â din acea regiune s─â fie mult mai ferm─â, mai pu╚Ťin con╚Ötient-aristocrat─â. ╚śi, la fel ca ├«n Italia, perioada de ├«nflorire a artei flamande a coincis cu perioada unui progres tehnic important ÔÇô apari╚Ťia picturii ├«n ulei. Pigmen╚Ťii amesteca╚Ťi cu ulei aveau o luminozitate pe care tempera, cel mai des utilizat─â ├«n cazul picturilor mari, nu o putea atinge, ├«n vreme ce tempera, ca de exemplu ├«n cazul frescelor, trebuia aplicat─â rapid ╚Öi se preta doar la un tratament grosier, pictura ├«n ulei putea fi realizat─â, strat cu strat, at├óta timp c├ót ├«i lua pictorului pentru a reda detaliat toate efectele dorite. ├Än secolele urm─âtoare, un artist aflat ├«n c─âutarea perfec╚Ťiunii, a apelat ├«ntotdeuna la acest procedeu de lucru.

╚ścoala flamand─â

╚ścoala de pictur─â flamand─â a fost fondat─â de c─âtre Robert Campin, ├«ns─â cei mai ilu╚Ötrii reprezentan╚Ťi ai ei au apar╚Ťinut unei genera╚Ťii vitoare. Jan van Eyck (1390-1441) a fost primul mare pictor ├«n ulei european ╚Öi un portretist de o mare virtuozitate. Marea lui abilitate de a exprima jocul de lumini, pe diferite obiecte, a fost posibil─â doar datorit─â noilor vopsele cu care el lucra.

Pu╚Ťin mai t├ón─ârul Rogier van der Weyden (1399-1464) a fost ╚Öi el, la r├óndul lui, un artist cu un talent deosebit. Mai pu╚Ťin preocupat de detalii dec├ót van Eyck, el a folosit culori mai bogate, mai puternice realiz├ónd tu╚Öeuri mai ferme ╚Öi o foarte rafinat─â modelare, cre├óndu-╚Öi astfel un stil distinct. El era capabil s─â exprime o gam─â foarte variat─â de emo╚Ťii, de la lini╚Ötea absolut─â p├ón─â la m├ónia violent─â.

╚ścoala flamand─â a continuat s─â produc─â genera╚Ťii ├«ntregi de arti╚Öti talenta╚Ťi ╚Öi multe din caracteristicile ei au fost imitate ├«n decursul secolului al XV-lea, de pictori din ├«ntreaga Europa. Doar dup─â anul 1500, influen╚Ťa ╚Öcolii flamande a fost ├«nlocuit─â de o mi╚Öcare care devenise puternic─â cu mult timp ├«nainte, de cealalt─â parte a Alpilor:Rena╚Öterea italian─â.

Duccio Maesta jpg jpeg

Marea realizare a lui Duccio a reprezentat-o combinarea unui stil flexibil cu o foarte variat─â gam─â emo╚Ťional─â. Personajele sale, ca de exemplu Sf├ónta fecioar─â cu Pruncul, sunt foarte subtil umbrite.

Wilton diptych jpg jpeg

Dipticul Wilton (1395-1399) ├«l prezint─â pe regele Richard al II-lea ├«n timp ce este ├«nf─â╚Ťi╚Öat Sfintei Fecioare Maria ╚Öi a Pruncului Sf├ónt, de c─âtre patronii lui, regele Edmund, Edward Confesorul ╚Öi Sf├óntul Ioan Botez─âtorul. Tr─âs─âturile faciale delicate ╚Öi trena elegant─â sunt caracteristicile stilului gotic interna╚Ťional. Fundalul revine la o mai veche caracteristic─â:personajele sunt dispuse pe un fundal care transfer─â personajele din lumea real─â ├«n paradis.

Octombrie ÔÇô una din cele 12 picturi reprezent├ónd calendarul, realizat de fra╚Ťii Limbourg, pentru Les Tres Riches Heures du Duc de Berry. Fiecare dintre aceste picturi este plasat─â sub un desen astrologic ╚Öi reprezint─â c├óte o lun─â a anului. Activit─â╚Ťile sezoniere, caracteristicile perioadei respective ÔÇô de la sem─ânat (ca ├«n ilustra╚Ťie) ╚Öi cules, p├ón─â la v├ón─âtoare ÔÇô sunt prezentate ├«n culori foarte str─âlucitoare, pe fundaluri cu peisaje delicate ╚Öi castele rupte parc─â din pove╚Öti.