Petrolul, regele lumii jpeg

Petrolul, regele lumii

­čôü Istorie recent─â
Autor: Redac╚Ťia

Marile schimb─âri istorice ├«n domeniul energetic, trecerile de la lemn la c─ârbune, de la c─ârbune la petrol, apoi la energia nuclear─â ╚Öi dincolo de ea, au transformat radical civiliza╚Ťia uman─â ╚Öi o vor face ╚Öi ├«n viitor.

Istoria tranzi╚Ťiilor ├«n energie ÔÇô lemn, c─ârbune, petrol, gaze naturale, energie nuclear─â ÔÇô este una foarte lung─â, c─âci aceste tranzi╚Ťii nu se petrec imediat, ci sunt fenomene de lung─â durat─â. Orice inova╚Ťie ├«n acest domeniu depinde de tehnicile existente, apoi schimb─â treptat caracteristicile tehnologice, sociale ╚Öi economice ale unei societ─â╚Ťi;de aceea, este nevoie de c├ótva decenii pentru r─âsp├óndirea unor inova╚Ťii semnificative ╚Öi ├«nc─â ╚Öi mai mult timp pentru dezvoltarea infrastructurii necesare.

C─ârbunele pe primul loc

Procesul de difuzare a noilor tehnologice este, ├«n fond, un proces de ├«nv─â╚Ťare;iar oamenii ├«nva╚Ť─â ├«ncet. ├Änlocuirea lemnului cu c─ârbunele a fost fundamental─â pentru succesul Revolu╚Ťiei Industriale, dar schimbarea nu s-a f─âcut rapid. C─ârbunele era folosit deja de 3000 de ani, dar doar sporadic. Caracteristicile sale nu se potriveau unei societ─â╚Ťi organizate ├«n jurul lemnului, ├«n compara╚Ťie cu care era, de-a dreptul, murdar:c─ârbunele avea nevoie de alte deprinderi ╚Öi tehnologii pentru colectarea ╚Öi distribuirea sa, iar fumul rezultat din ardere era mult mai toxic.

├Än Anglia Tudorilor, c├ónd se credea c─â fumul de la lemn ├«nt├óre╚Öte grinzile caselor ╚Öi dezinfecteaz─â aerul, co╚Öurile de fum erau ceva neobi╚Önuit. Mai t├órziu, Londra secolului al XVI-lea s-a confruntat cu o problem─â asem─ân─âtoare celor din ora╚Öele de azi:pe m─âsur─â ce ora╚Öul se dezvolta, o arie tot mai mare din jurul s─âu era desp─âdurit─â ╚Öi, pe m─âsur─â ce distan╚Ťa de transport cre╚Ötea, lemnul devenea din ce ├«n ce mai scump. De aceea, s─âracii au trecut la c─ârbune, c─âruia boga╚Ťii i-au rezistat ├«n prim─â faz─â. Chiar ╚Öi ├«n epoca elisabetan─â t├órzie, aristocra╚Ťia ├«nc─â se opunea puternic folosirii c─ârbunelui. Doamnele de familie bun─â nici nu intrau ├«n camere ├«n care fusese ars c─ârbune ╚Öi refuzau s─â m─ân├ónce carne g─âtit─â pe un foc de c─ârbuni, ├«n timp ce b─ârba╚Ťii nu era tocmai dornici s─â accepte bere alterat─â de mirosul de fum de c─ârbune.

Fabricile de bere au fost principala industrie londonez─â care a apelat la c─ârbune ├«n defavoarea lemnului;aici, c─ârbunele a devenit sf├ónt. Apoi aristocra╚Ťia a ├«nceput s─â accepte tranzi╚Ťia dup─â moartea Reginei Elisabeta I, la ├«nceputul secolului al XVII-lea, c├ónd rege devine James VI al Sco╚Ťiei. Nobilii sco╚Ťieni se confruntaser─â deja cu lipsa de lemn ╚Öi aveau acces la un tip de c─ârbune mai pu╚Ťin sulfuros, astfel c─â schimbarea a venit ╚Öi la Londra c├ónd noul rege a decis s─â foloseasc─â, pentru ├«nc─âlzirea palatului din capital─â, c─ârbunii.

C─ârbunele devine, astfel, la mod─â, iar p├ón─â la 1700 produc╚Ťia de c─ârbune ├«n Anglia ╚Öi ╚Üara Galilor ajunsese la 3 milioane de tone anual. Un secol mai t├órziu, produc╚Ťia se triplase deja. Existau ├«ns─â dou─â provoc─âri tehnologice fundamentale de care depindea cre╚Öterea acestei produc╚Ťii. Prima st─âtea ├«n faptul c─â ad├óncirea minelor de c─ârbune penetra p├ónza freatic─â ╚Öi cauza inunda╚Ťii ├«n mine:astfel, apa trebuia pompat─â ├«n exterior. Pentru asta au fost dezvoltate motoarele cu aburi, dar nu numai:din brevetele emise ├«n Anglia ├«ntre 1561 ╚Öi 1668, 3/4 sunt legate de industria c─ârbunelui, iar 1/7 de problema drenajului.

Cealalt─â provocare fundamental─â era modalitatea de transport a c─ârbunelui. Lemnul putea fi transportat eficient ├«n loturi relativ mici cu ajutorul c─âru╚Ťelor sau b─ârcilor. Ins─â c─ârbunele trebuia scos din p─âm├ónt, iar pentru ca industria s─â fie cu adev─ârat eficient─â, transportul s─âu trebuia s─â se fac─â ├«n cantit─â╚Ťi mari. La ├«nceput, transportul se f─âcea pe mare, din minele aflate ├«n apropierea porturilor. Spre exemplu, la 1600, existau circa 400 de vase carbonifere care func╚Ťionau ├«ntre Newcastle ╚Öi Londra. La 1700, num─ârul lor ajungea la 1400, iar vasele erau acum mai mari. La ├«nceputul secolului XVIII, circa jum─âtate din toat─â flota comercial─â britanic─â (dup─â tonaj) era angajat─â ├«n comer╚Ťul/transportul cu c─ârbune. Odat─â cu cre╚Öterea cererii ╚Öi deschiderea de mine mai ├«n interiorul ╚Ť─ârii, a fost nevoie ╚Öi de dezvoltarea unor canale de transport. S-au dezvoltat astfel tehnologii noi pentru a face fa╚Ť─â provoc─ârilor cerute de produc╚Ťia de c─ârbune, dintre care cea mai important─â a fost calea ferat─â.

Petrolul, noul rege

Gusher Okemah OK 1922 jpg jpeg

A doua mare tranzi╚Ťie energetic─â ├«╚Öi are originile ├«n Statele Unite ╚Öi, ca tranzi╚Ťia la c─ârbune, a ├«nceput cu o preadaptare. Stadiul de preadaptare, ├«n cazul c─ârbunelui, a fost ├«nlocuirea lemnului ├«n plan domestic, care a dus apoi la folosirea sa pentru ma╚Öinile cu aburi din domeniul minier, ├«n transporturi ╚Öi manufacturi. Petrolul a fost mai ├«nt├ói folosit ca substitut pentru uleiul de balen─â, pentru iluminat ÔÇô sub form─â de kerosen. ├Än 1860, la un an dup─â ce Billy Smith descoper─â z─âc─âmintele de petrol de la Oil Creek, ├«n Titusville, Pennsylvania, un pamfletar scria c─â ÔÇ×╚Ťi╚Ťeiul emite o lumin─â delicat─â, cea mai puternic─â, dar ╚Öi cea mai ieftin─â din lume;o lumin─â demn─â de regi ╚Öi regali╚Öti, dar nepotrivit─â pentru republicani ╚Öi democra╚ŤiÔÇŁ. Kerosenul va r─âm├óne cel mai important produs petrolifer timp de decenii, ├«n timp ce pe plan secundar se dezvolta pia╚Ťa pentru petrol, p─âcur─â, lubrifian╚Ťi, parafin─â ╚Öi vaselin─â.

La ├«nceputul secolului XX, c─ârbunele era ├«nc─â folosit ├«n propor╚Ťii de 93% dintre combustibilii minerali consuma╚Ťi ├«n SUA, iar lumina electric─â ├«nlocuia lanterna cu kerosen ├«n zonele urbane. Petrolul intrase ├«n declin, c─âci era mult mai scump ÔÇô pe unitate de energie ÔÇô dec├ót c─ârbunele. ├Äns─â era mult mai u╚Öor ÔÇô ╚Öi mai ieftin! ÔÇô de transportat, iar acest fapt a f─âcut diferen╚Ťa. Apoi, la ├«nceputul secolului XX, au fost descoperite marile z─âc─âminte de petrol din Texas ╚Öi California. C─âile ferate din Vest ╚Öi Sud-Vest au fost convertite rapid pentru transportul de petrol, c─âci petrolul local era mai ieftin dec├ót c─ârbunele adus de la distan╚Ť─â. ╚śi pentru c─â ├«n intervalul 1900-1920, totalul consumului de energie s-a dublat, petrolul s-a extins mai mult pe pia╚Ť─â f─âr─â a amenin╚Ťa direct industria c─ârbunelui.

Una din cele mai importante pie╚Ťe pe care a p─âtruns petrolul pentru a ├«nlocui c─ârbunele a fost industria transportului maritim. US Navy a trecut la petrol ├«nainte de Primul R─âzboi Mondial. A urmat apoi industria automobilelor, care a asigurat succesul petrolului.

Industria automobilelor asigură succesul îndelungat al petrolului

Henry Ford a vrut ini╚Ťial s─â dezvolte un tractor pentru fermieri. ÔÇ×Nu a fost greu pentru mine s─â construiesc un vagon sau tractor pe aburiÔÇŁ, scria el ├«n autobiografia publicat─â ├«n 1922. ÔÇ×├Än timpul construc╚Ťiei mi-a venit ideea c─â [autovehiculul] ar putea fi folosit pentru drumuri... Am descoperit eventual c─â oamenii erau mai interesa╚Ťi de ceva pentru c─âl─âtorie pe drumuri dec├ót ├«ntr-o ma╚Öin─ârie pentru munca la ferm─â.ÔÇŁ

Produc├ónd ma╚Öinile cu motor, Ford ╚Öi competitorii lui au u╚Öurat munca agricol─â reduc├ónd cererea pentru hrana animalelor. In Marea Britanie ├«n anii 1890, spre exemplu, anual se cheltuia pentru hrana cailor din ora╚Öe o sum─â aproape egal─â cu valoarea tuturor culturilor agricole din ╚Ťar─â. Ins─â automobilul ├«nlocuie╚Öte c─âru╚Ťa tras─â de cai ╚Öi faciliteaz─â transportul pe distan╚Ťe mai mari, oferindu-le antreprenorilor ╚Öansa s─â-╚Öi l─ârgeasc─â cercul de clien╚Ťi. Abia dup─â ce acest proces s-a ├«ncheiat, ├«n anii '20, automobilele au devenit cu adev─ârat un mod de transport important care putea contesta calea ferat─â pe transportul pe distan╚Ťe mari al oamenilor sau m─ârfurilor. 

Preadapt─ârile care au pavat drumul automobilelor au inclus ╚Öi disponibilitatea petrolului ca produs secundar al rafin─âriilor ╚Öi pavarea str─âzilor pentru c─âru╚Ťele trase de ceai. 8% din totalul drumurilor din SUA erau deja pavate la 1905, c├ónd existau mai pu╚Ťin de 80.000 de automobile. Motorul diesel a fost conceput ini╚Ťial ca un motor cu combustie pentru praf de c─ârbune, ├«ns─â cenu╚Öa rezultat─â strica cilindrii ╚Öi pistoanele. Motorina, ├«n schimb, un alt produs secundar al rafin─âriilor, a f─âcut acest tip de motor mai practic.

P├ón─â ├«n 1950, lemnul de foc mai reprezenta toar 3.3% din totalul consumului de energie din SUA, iar gazele naturale ajunseser─â la 17%; c─ârbunele ╚Öi petrolul reprezentau fiecare 36%. Petrolul a ajuns, ├«n 1968, la 43%, un procent semnficativ, dar mult mai mic dec├ót ponderea de 70% la care ajunsese c─ârbunele ├«n epoca sa de glorie. ├Än plus, ap─âruser─â gazele naturale, care devin un competitor important al petrolului, la doar 20 de ani de la apari╚Ťia acestuia.

├Äntre c─ârbune ╚Öi petrol decalajul fusese mult mai mare, de circa 150 de ani. Ast─âzi, ambele se afl─â ├«n declin ca pondere ├«n totalul energiei consumate pe plan mondial, chiar dac─â cererea pentru petrol a ajuns la un maxim istoric. ÔÇ×Industria petrolului ├«nc─â are cea mai mare parte a viitorului s─âu ├«n fa╚Ť─âÔÇŁ, a prezis fizicianul Cesare Marchetti, c─âci petrolul ├«nregistreaz o medie a pierderii de produc╚Ťie de doar 1.6% pe an. ├Äns─â viitorul pe termen lung apar╚Ťine gazelor naturale, care ÔÇô spune acela╚Öi Marchetti ÔÇô ar putea ajunge la un maxim de 70% din totalul pie╚Ťei (adic─â nivelul la care ajunsese c├óndva c─ârbunele) ├«n jurul anului 2040. Gazele naturale au avut timp s─â c├ó╚Ötige treptat mai mult loc pe pia╚Ť─â deoarece urm─âtorul s─âu competitor, energia nuclear─â, a ap─ârut ╚Öapte decenii mai t├órziu.

Shippingport Reactor jpg jpeg

Preadapt─ârile care au preg─âtit apari╚Ťia energiei nucleare continu─â, ╚Öi ast─âzi, s─â ne b├óntuie, c─âci amintesc de bomba atomic─â. ├Än SUA, URSS, Marea Britanie, Fran╚Ťa ╚Öi China, reactoarele nucleare au fost dezvoltate, ├«nainte de toate, pentru reproducerea plutoniului pentru armele nucleare. ├Äns─â dezvoltarea pe scar─â larg─â a reactoarelor, ├«n SUA, imediat dup─â r─âzboi, a fost ├«nt├órziat─â de faptul c─â toat─â lumea implicat─â ├«n aceast─â industrie credea c─â minereul de uraniu de ├«nalt─â calitate este foarte rar ├«n lume, prea rar pentru a fi folosit ├«n detrimentul produc╚Ťiei de arme, ├«n condi╚Ťiile ├«n care ├«n anii '50, aproape toat─â produc╚Ťia american─â de uraniu ╚Öi plutoniu era dedicat─â armelor nucleare. ├Äntr-un final, guvernul a oferit bonusuri pentru prospectorii care veneau cu descoperiri de calitate, iar prospectorii ÔÇô relu├ónd Goana dup─â Aur din California ÔÇô au descoperit marile resurse de uraniu din Platoul Colorado.

O alt─â ├«nt├órziere a fost cauzat─â de dorin╚Ťa guvernului de a p─âstra programele nucleare secrete. ├Än 1946, prin legea pentru energia atomic─â, aceasta a devenit monopol absolut al guvernului federal. Toate descoperirile erau secrete din stat-╚Öi tratate ca atare p├ón─â erau declasificate ÔÇô iar pedeapsa pentru divulgarea secretelor atomice era ├«nchisoarea pe via╚Ť─â, dac─â nu chiar moartea. ├Än plus, plutoniul ╚Öi uraniul deveneau proprietatea guvernului ╚Öi nimeni nu putea construi sau opera un reactor nuclear dec├ót sub contract guvernamental (iar aceste reactoare nu puteau fi proprietate privat─â. Toate aceste restric╚Ťii ÔÇô ╚Öi mentalitatea celor din guvern ÔÇô au trebuit s─â fie revizuite pentru ca dezvoltarea energiei nucleare s─â fie posibil─â. 

├Äns─â ╚Öi energia nuclear─â pierde teren ├«n fa╚Ťa unui trend din care ea ├«ns─â╚Öi face parte, anume cel de ÔÇ×decarbonizare, ÔÇŁ de descre╚Ötere a cantit─â╚Ťii de carbon sau CO2 emise ├«n produc╚Ťia de energie. Aceasta este cu 30-40% mai mic─â dec├ót era la jum─âtatea secolului al XIX-lea, dar cu toate acestea trendul de decarbonizare nu este suficinent pentru a limita sau inversa acumularea gazelor de ser─â. Este ├«ns─â un ├«nceput ├«n direc╚Ťia bun─â.

├Än orice caz, lumea va avea nevoie de toate sursele de energie de care poate dispune. Pe termen lung, ├«n secolul XXII, noile tipuri de energie promit un mediu ├«nconjur─âtor mai curat, mai s─ân─âtos, standarde de via╚Ť─â mai bune, o speran╚Ť─â de via╚Ť─â de 70 de ani ╚Öi, implicit, mai pu╚Ťine conflicte ├«n r├óndul popula╚Ťiei cresc├ónde, ce poate ajunge la 10 miliarde de oameni, at├óta timp c├ót aceasta este sustenabil─â. 

 

Richard Rhodes, How oil became king, ├«n ÔÇ×History TodayÔÇŁ, vol. 62, nr.8, 2012