Patrimoniul cultural din Rom├ónia este o chestiune de siguran╚Ť─â na╚Ťional─â jpeg

Patrimoniul cultural din Rom├ónia este o chestiune de siguran╚Ť─â na╚Ťional─â

Ignorat de autorit─â╚Ťi ┼či v├ónat acerb de investitorii imobiliari cu diferite interese, patrimoniul arhitectural, cultural ╚Öi istoric al Rom├óniei se zbate ├«ntre via╚Ť─â ╚Öi moarte de mai bine de ╚Öaptezeci de ani. Soarta acestor cl─âdiri cu o valoare de cele mai multe ori incomensurabil─â ajunge s─â depind─â de ÔÇ×h─ârniciaÔÇŁ ho┼úilor de fier vechi sau a func╚Ťionarilor dezinteresa╚Ťi ╚Öi corup╚Ťi. Reputatul arhitect ┼×erban Sturdza, vicepre┼čedinte al Ordinului Arhitec┼úilor din Rom├ónia, descendent al familiei boiere╚Öti omonime, realizeaz─â ├«n cele ce urmeaz─â o radiografie a situa┼úiei ├«n care se afl─â ast─âzi ├«ntregul patrimoniu na┼úional. Citi┼úi ┼či lua┼úi aminte.

interviu realizat de Vlad Ignat

Stimate domnule Sturdza, cum vede╚Ťi Dumneavoastr─â starea patrimoniului cultural, arhitectural ╚Öi istoric al Rom├óniei ├«n acest moment?

├Än ultimii dou─âzeci de ani s-a coagulat o problem─â serioas─â ├«n aceast─â direc┼úie;iar ea se reduce, ├«n principal, la o apreciere cantitativ─â a pierderilor suferite de patrimoniul na╚Ťional. Spun asta pentru c─â, dup─â schimbarea survenit─â ├«n 1989 ├«ntre regimul comunist ╚Öi perioada actual─â, s-au f─âcut ni╚Öte salturi mari, deseori, ├«n defavoarea patrimoniului. S─â ne amintim cum ├«n primele ╚Öase luni de dup─â Revolu╚Ťie, grani╚Ťele Rom├óniei au fost deschise ╚Öi necontrolate. ├Än acea perioad─â, scurgerile obiectelor de patrimoniu, mai ales cel mobil, ├«n str─âin─âtate au fost colosale. Chestiunea aceasta s-a soldat cu o pierdere important─â, incomensurabil─â, din punct de vedere al valorilor pe care Rom├ónia le-a avut. Aceste obiecte au plecat din ╚Ťar─â necontrolat, sub forme mai degrab─â oculte dec├ót legale.

casa 35 37 Kiseleff cc 2 JPG jpeg

ÔÇ×Structuri din case maramure╚Öene au ajuns obiecte de mobilier ├«n hoteluri occidentaleÔÇŁ

Se pot compara cele două perioade atunci când vorbim despre pierderile de patrimoniu?

Din p─âcate, Rom├ónia nu a avut ╚Öi nu are ├«nc─â o evaluare ampl─â ┼či exact─â a listei obiectelor de patrimoniu. Pot doar afirma, ca o constatare nesus╚Ťinut─â de cifre, c─â pierderile suferite dup─â 1990 sunt mai mari dec├ót cele din perioada comunist─â. Dac─â ├«nainte de Revolu╚Ťie deciziile veneau dintr-un singur punct, prin legile ╚Öi concep╚Ťiile unui singur om, democratizarea a r─âsp├óndit metehnele acestei politici. Mul╚Ťi oameni le-au preluat;╚Öi acum, dup─â 23 de ani, ace╚Ötia au ajuns s─â decid─â, cu acela╚Öi spirit ╚Öi aceea┼či mentalitate, direc╚Ťiile actuale. Prin ├«nsumare, pierderile sunt foarte mari. Pe de o parte, pierderile sunt rezultatul furtului inadmisibil de mare, mai ales ├«n perioada vidului legislativ de dup─â 1989:de la aventura vestitelor monede dacice la obiecte de art─â popular─â, la tablouri, la elemente ╚Öi chiar structuri din case maramure╚Öene, care au ajuns obiecte de mobilier ├«n hoteluri occidentale (├«n Italia, de exemplu).

Pe de alt─â parte, pierderile s-au accentuat prin reorganizarea Comisiei Monumentelor ╚Öi a ╚Öantierelor arheologice importante. Reorganizarea ┼čantierelor a avut loc chiar la ├«nceputul perioadei Ceau┼čescu, iar ceea ce s-a mo┼čtenit ├«n 1990 este, cel pu┼úin ├«n acest caz, un adev─ârat dezastru. Atunci s-au desfiin┼úat atelierele de restaurare ┼či toat─â structura judicioas─â existent─â. P├ón─â ca acestea s─â se re├«nfiin┼úeze, dup─â 1990, a trecut o perioad─â mare, ├«n care nu s-au f─âcut opera┼úiuni de restaurare ample. Dup─â acest moment, opera┼úiunile s-au lovit de bugetele tot mai mici. ├Än acest moment, Ministerul Culturii are doar ╚Öase angaja╚Ťi care au grij─â de ├«ntregul patrimoniu al Rom├óniei, la care se adaug─â al┼úi c├ó┼úiva din deconcentratele aflate ├«n teritoriu.

Timisoara Palatul Baroc JPG jpeg

ÔÇ×├Än zonele urbane protejate se petrec cele mai mari ┼či mai d─âun─âtoare afaceri imobiliareÔÇŁ

Care credeţi că sunt cele mai mari pierderi ale patrimoniului din această perioadă de după 1990?

Exist─â pierderi punctuale, cum sunt vestigiile arheologice. Sunt ┼čantiere arheologice care au fost pur ┼či simplu abandonate. Dar am s─â v─â dau un alt exemplu, ceva mai controversat:Palatul Potlogi. Acesta este un edificiu br├óncovenesc remarcabil, care a fost restaurat de dou─â ori. De ce? Pentru c─â dup─â ce s-a terminat o opera┼úie de restaurare a fost pur ┼či simplu p─âr─âsit;nu au ┼čtiut ce func┼úiune s─â ├«i dea. A┼ča c─â, ulterior, a fost reluat─â restaurarea.

A┼č mai putea da un exemplu ├«n ceea ce prive┼čte defectuoasa organizare ┼či administrare a ┼čantierelor de restaurare:Palatul Baroc din Timi┼čoara (Muzeul de Art─â). ┼×antierul nu s-a ├«ncheiat aici nici dup─â 35 de ani. S-a constatat c─â este mult mai eficient, atunci c├ónd e un ┼čantier mare, s─â se restaureze por┼úiuni mici ┼či s─â fie date ├«n folosin┼ú─â pentru a nu se degrada p├ón─â se termin─â lucrarea. De asemenea, este bine ca de la ├«nceput s─â se cunoasc─â func┼úiunea pe care o va avea o cl─âdire ce intr─â ├«n renovare, tocmai pentru a evita perioadele ├«n care aceasta nu e folosit─â. Se evit─â, astfel, ┼či lucr─ârile ├«n plus de reamenajare, care ├«ncarc─â mult bugetul stabilit ini┼úial. Sunt monumente ├«n Rom├ónia care se afl─â sub schele de mul┼úi ani ┼či, pentru c─â nu au fost bani pentru continuarea lucr─ârilor, acestea au ajuns s─â se ruineze. Un exemplu este Sinagoga din Ia┼či, dar pot aminti ┼či cazul Culei de la ┼×uici, care acum 20 de ani era un muzeu vizitabil, iar azi este o ruin─â ├«n stare de colaps. Din p─âcate, sunt at├ót de multe exemple...

ÔÇ×Un ┼čantier oprit este un loc numai bun de pr─âdatÔÇŁ

 Mai sunt ni┼čte probleme cu zonele urbane protejate. ├Än loc ca aici s─â se dezvolte o politic─â de dezvoltare urban─â coerent─â, se ├«nt├ómpl─â chiar pe dos. Din cauza unei interpret─âri gre┼čite a legii se protejeaz─â aria, dar nu monumentele ├«n sine. ├Än aceste zone se petrec cele mai mari ┼či mai d─âun─âtoare afaceri imobiliare. Se cump─âr─â terenul cu o cl─âdire care se d─âr├óm─â ┼či se construie┼čte acolo un proiect care nu are nicio leg─âtur─â cu zona protejat─â. Aceste anomalii pot fi adesea cauzele a ceea ce putem numi metastaze urbane. ┼×i mai e ┼či cazul ┼čantierelor oprite, cum e cel de la Sinagoga din Ia┼či. Un ┼čantier oprit este un loc numai bun de pr─âdat, care ofer─â surs─â de materie prim─â pentru diverse persoane. Pentru c─â legea trece cu vedere ┼či nu ├«i pedepse┼čte, acesta este luat ca exemplu. Apoi jaful se extinde ┼či asupra cl─âdirilor din jur. Se recupereaz─â lemnul de foc, materialul fieros ┼či, ├«n cele din urm─â, c─âr─âmida. Una peste alta, problema degrad─ârii patrimoniului na┼úional este una generalizat─â, iar vinova┼úii nu pot fi ar─âta┼úi punctual.

Domnule Sturdza, de ce este important─â Lista monumentelor istorice?

Pe de o parte, patrimoniul unei na╚Ťiuni reprezint─â imaginea trasat─â ├«n timp a acelei civiliza╚Ťii. Este dovada unei continuit─â╚Ťi istorice, iar dispari╚Ťia sa ne-ar l─âsa incapabili s─â ne justific─âm existen╚Ťa ca popor. Este, dac─â vre╚Ťi, precum c─âmara de alimente a unei gospod─ârii:pentru bun─âstarea ╚Öi confortul nostru, al locuitorilor, e bine s─â ╚Ötim c─â avem ╚Öi dulcea╚Ť─â, ╚Öi f─âin─â, ╚Öi vin, ╚Öi conserve. ├Äntr-o ┼úar─â ├«n care nu ┼čtii c├óte monumente ai, dac─â ele sunt valoroase, ├«n ce fel s-au n─âscut ele ┼či nu ├«n┼úelegi care este istoria str─âmo┼čilor t─âi, se relativizeaz─â nu doar existen┼úa actual─â, ci ┼či viitorul. Din acest motiv afirm c─â problema patrimoniului cultural din Rom├ónia este o chestiune de siguran╚Ť─â na╚Ťional─â. Refacerea Listei monumentelor, care acum este pus─â ├«n discu┼úie ├«ntr-un mod periculos, pentru c─â se afirm─â c─â s-a ├«ntocmit dup─â 1990 ├«ntr-un mod subiectiv, poate da na┼čtere unui fenomen similar cu cel din anii aceia, c├ónd am spus c─â s-au produs jafuri de propor┼úii astronomice. Dac─â lista patrimoniului va fi fragilizat─â ┼či se va spune c─â lista actual─â nu mai este valabil─â pentru c─â sunt c├óteva erori acolo, p├ón─â se va ├«ntocmi noua list─â va exista un hiatus, un moment neclar, ├«n care distrugerile vor fi aproape permise. Ceea ce se ┼čtie ├«n prezent este faptul c─â Ministerul Culturii nu are o List─â a monumentelor istorice la zi, cu o eviden┼ú─â clar─â asupra fiec─âruia ├«n parte. Aceasta este o deficien┼ú─â grav─â, pentru c─â nu se cunosc parametrii acestei valori economice, care este patrimoniul na┼úional.

ÔÇ×Modul acesta de a pune problema, c─â patrimoniul este exclusiv ├«n ograda Ministerului Culturii, este total gre╚ÖitÔÇŁ

Dar cine este responsabil, până la urmă, pentru patrimoniul României?

Noi suntem o ╚Ťar─â care are minister. Totu╚Öi, modul acesta de a pune problema, c─â patrimoniul este exclusiv ├«n ograda Ministerului Culturii, deci e de datoria lui s─â ├«l ├«ntre╚Ťin─â ╚Öi s─â-l valorifice, este total gre╚Öit. La baza ideii de patrimoniu na╚Ťional, no╚Ťiune rezultat─â din g├óndirea post-revolu╚Ťionar─â din Fran╚Ťa, cet─â╚Ťeanul este prinicipalul beneficiar al acestei sume de valori mo╚Ötenite. Cet─â╚Ťenii unei ╚Ť─âri ar trebui s─â fie con╚Ötien╚Ťi ╚Öi m├óndri c─â fac parte dintr-o na╚Ťiune cu un trecut ╚Öi un patrimoniu. Totu╚Öi, ├«n zilele noastre, problema se pune pu╚Ťin altfel:┼ú─ârile sau ora╚Öele posesoare de c├ót mai pu╚Ťine monumente istorice sunt aparent mai flexibile pentru afaceri ╚Öi mai atr─âg─âtoare pentru investitori, dat─â fiind lipsa de obstacole. Aceast─â chestiune ╚Ťine de o latur─â a amoralit─â╚Ťii unei existen╚Ťe lipsite de informa╚Ťie. Aceste realit─â╚Ťi, dublate de lipsa de speciali╚Öti ├«n probleme de patrimoniu, creeaz─â o dispropor╚Ťie ├«ntre ÔÇ×cerereÔÇŁ ╚Öi posibila ofert─â. ├Än majoritatea ora╚Öelor din ╚Ťar─â, foarte multe monumente au nevoie de interven╚Ťii prompte din partea unor autorit─â╚Ťi, ├«ns─â penuria bugetar─â ╚Öi lipsa speciali╚Ötilor duc la o blocad─â din care avem cu to╚Ťii de pierdut.

Exist─â o colaborare ├«n aceast─â direc╚Ťie a Ordinului Arhitec╚Ťilor cu Ministerul Culturii?

Exist─â doar o ofert─â de colaborare. Ordinul Arhitec╚Ťilor din Rom├ónia s-a ar─âtat, ├«n repetate r├ónduri, interesat s─â sprijine ac╚Ťiunile Ministerul Culturii, prin organiza╚Ťia noastr─â sau prin diferite ONG-uri ╚Öi funda╚Ťii. Ca arhitec╚Ťi, suntem direct responsabili pentru starea patrimoniului ╚Öi, de aceea, ne-am ar─âtat dispu╚Öi de a colabora, chiar ╚Öi ├«n regim de voluntariat, cu institu╚Ťiile Statului, ├«n interesul monumentelor de patrimoniu aflate ├«n situa╚Ťii critice. De exemplu, de interven┼úii minimale ar fi nevoie la bisericile de lemn, unde, odat─â ref─âcut acoperi┼čul ┼či amenajat p─âm├óntul din jurul funda┼úiei, deci cu c├óteva mii de euro, li se poate prelungi via┼úa cu 30 de ani. Astfel, cu pu┼úin bani se pot salva multe edificii. G├óndi┼úi-v─â doar la culegerea de date, care poate fi f─âcut─â cu ajutorul studen┼úilor de la Sociologie, Arhitectur─â ┼či Antropologie ┼či care ar fi esen┼úial─â document─ârii Listei monumentelor istorice.

Ce credeţi despre Legea Monumentelor Istorice din România?

Fac parte din categoria oamenilor care nu acuz─â lipsa legisla╚Ťiei din Rom├ónia. Avem legi, bine├«n╚Ťeles c─â nu sunt perfecte, ├«ns─â necazul nostru cel mare vine din interpretarea str├ómb─â ╚Öi p─ârtinitoare a lor. Aceasta se face de cele mai multe ori cu bun─â-╚Ötiin╚Ť─â. Un exemplu din Bucure╚Öti, vizibil abia ├«n ultima perioad─â, este Hotel Concordia. Aici exist─â un proprietar, altul dec├ót statul, unde Administra╚Ťia Municipal─â, potrivit legilor, are obliga╚Ťia s─â ╚Ötie oric├ónd ce se ├«nt├ómpl─â, s─â ia m─âsurile necesare c├ónd situa╚Ťia e grav─â ╚Öi s─â intervin─â prompt. Pentru moment, Prim─âria Bucure╚Ötiului consider─â c─â este suficient s─â afirme c─â respectiva cl─âire nu se afl─â ├«n administra╚Ťia sa ╚Öi, din acest motiv, renovarea este de datoria proprietarului c─âruia i-a fost retrocedat─â. O astfel de atitudine ├«nchide dialogul ├«ntre proprietarii de astfel de cl─âdiri ╚Öi institu╚Ťiile statului. Prim─âria are dreptul ┼či obliga┼úia s─â informeze, s─â sprijine ┼či s─â ia m─âsuri punitive, dar dialogul trebuie s─â r─âm├ón─â deschis, astfel ├«nc├ót ambele p─âr╚Ťi s─â poat─â c├ó╚Ötiga ├«n urma revalorific─ârii monumentului respectiv. Legea precizeaz─â c─â aceast─â ini╚Ťiativ─â ar trebui s─â apar╚Ťin─â Municipalit─â╚Ťii, ├«ns─â Prim─âria Capitalei ignor─â aceast─â responsabilitate.

Exist─â un model legislativ despre care considera╚Ťi c─â s-ar putea aplica ├«n Rom├ónia?

Este de datoria statului de a crea o legisla╚Ťie convenabil─â, adaptat─â situa╚Ťiei reale, care s─â ├«i ajute pe proprietarii de imobile de patrimoniu. Modelele occidentale de legisla╚Ťie prev─âd facilit─â╚Ťi acordate acestor proprietari, precum ├«mprumuturi preferen╚Ťiale, scutiri de taxe sau parteneriate, prin intermediul c─ârora imobilul de patrimoniu ajunge s─â fie folosit de ambele p─âr╚Ťi. Se u╚Öureaz─â astfel sarcina proprietarilor care nu dispun de mijloacele materiale necesare unei astfel de renov─âri. Rom├ónia nu este preg─âtit─â ├«nc─â pentru a╚Öa ceva ╚Öi acest aspect al legii s-ar putea ├«mbun─ât─â╚Ťi. Inflexibilitatea autorit─â╚Ťilor ├«n raport cu problemele patrimoniului ╚Öi lipsa evident─â de voin╚Ť─â au efecte devastatoare asupra imobilelor valoroase. Este necesar ca structura Ministerului Culturii s─â fie reg├óndit─â, iar num─ârul celor ce se ocup─â direct de patrimoniul na╚Ťional s─â fie dimensionat corect ╚Öi remunerat pe m─âsur─â. De asemenea, este imperativ necesar─â evaluarea anual─â a ├«ntregului patrimoniu na╚Ťional, ├«n concordan╚Ť─â deplin─â cu situa╚Ťia din teritoriu. Un alt aspect care trebuie cercetat mai ├«ndeaproape este rela╚Ťia dintre turismul local ╚Öi peisajul cultural al fiec─ârui ora╚Ö. O mai bun─â conexiune ├«ntre aceste dou─â sectoare ar duce la o exploatare corect─â ╚Öi fructuoas─â a valorilor de patrimoniu. Nu ├«n ultimul r├ónd, p─ârerea Comisiei Monumentelor ar trebui s─â fie respectat─â ├«ntocmai;aceasta, dup─â o reorganizare complet─â.

O alt─â problem─â legislativ─â este distribuirea deloc echilibrat─â a fondurilor pentru conservarea patrimoniului. Putem folosi ca exemplu bugetele alocate ora╚Öelor Alba Iulia ╚Öi Constan╚Ťa. Aici se observ─â ni╚Öte diferen╚Ťe de fonduri deloc neglijabile, cu toate c─â ambele ora╚Öe au foarte multe imobile de patrimoniu valoroase. Exist─â a╚Öadar unele preferin╚Ťe, care sunt uneori greu de justificat ra╚Ťional.

 EE 2777 JPG jpeg

ÔÇ×Ultimii zeci de ani au ├«mp─âm├óntenit mentalitatea conform c─âreia o cas─â nou─â este mult mai performant─â ca una vecheÔÇŁ

Situa╚Ťia ├«n care ne g─âsim este efectul nep─âs─ârii, al incompeten╚Ťei sau al intereselor imobiliare?

Cu siguran╚Ť─â, to╚Ťi cei trei factori influen╚Ťeaz─â situa╚Ťia actual─â. Nep─âsarea este rezultatul lipsei de informa╚Ťie, at├óta timp c├ót ├«n societatea civil─â, ├«n mass-media ╚Öi ├«n aparatele statului nu exist─â nimeni care s─â fie preocupat de elaborarea unei viziuni de ansamblu a valorilor pe care le avem. ├Än plus de asta, limbajul lemnos, at├ót de fad ╚Öi de neinteresant, nu poate fi asimilat cum trebuie. Britanicii, prin documentarele BBC, reu╚Öesc s─â fac─â din cercetarea unui sit arheologic un spectacol intrigant, cu toate c─â r─âm─â╚Öi╚Ťele Sarmizegetusei ar putea fi mai interesante ╚Öi mai valoroase ca subiect.

Incompeten╚Ťa este evident─â ╚Öi porne╚Öte de la ceva foarte clar:Facult─â╚Ťile de Arhitectur─â din Rom├ónia disociaz─â ├«n sistemul de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt arhitectura nou─â de arhitectura veche ├«n a╚Öa m─âsur─â ╚Öi at├ót de iresponsabil, ├«nc├ót se ajunge la p─ârerea general─â a tinerilor absolven╚Ťi c─â tot ce este vechi nu este important pentru formarea unui arhitect. Catedrele de istorie ╚Öi teorie a arhitecturii sunt aproape insesizabile ├«n compara╚Ťie cu cele de arhitectur─â. Astfel, arhitec╚Ťii tineri dezvolt─â un dispre╚Ť educat prin ╚Öcoal─â ╚Öi un dezinteres pentru istorie ┼či tehnici ╚Öi, ├«n cele din urm─â, pentru performan╚Ťa trecutului. Totodat─â, la licee nu se discut─â despre istoria artelor sau, ├«n general, despre valoarea artistic─â. Astfel, ajungem s─â avem de-a face cu persoane care ├«╚Öi exercit─â efortul intelectual exclusiv c─âtre noutate, ignor├ónd chiar baza lucrurilor, adic─â istoria, precedentul, experien╚Ťa.

├Än final, incompeten╚Ťa vine de la refuzul de a vedea valoarea ├«n amploarea ╚Öi diversitatea ei, acolo unde ea exist─â. Trebuie s─â ├«n╚Ťelegem c─â a reutiliza este ceva obligatoriu. Este greu de acceptat ca un turist str─âin care ajunge ├«ntr-un sat tradi╚Ťional din Maramure╚Ö sau Bucovina s─â cunoasc─â ╚Öi s─â aprecieze mai bine ca un student sau absolvent rom├ón de Arhitectur─â valoarea obiectelor noastre de patrimoniu. Dac─â adaugi acestei incompeten╚Ťe interesele imobiliare se ajunge la rezultatele pe care le observ─âm zilnic ├«n jurul nostru. Interesul imobiliar nu este un lucru care trebuie amendat. Cl─âdirile reprezint─â o extraordinar─â valoare care este dictat─â de pia╚Ť─â, ├«ns─â, ├«n Rom├ónia, pia╚Ťa este orientat─â foarte prost. Ultimii zeci de ani au ├«mp─âm├óntenit mentalitatea conform c─âreia o cas─â nou─â este mult mai performant─â ca una veche. Cu toate acestea, exist─â colec╚Ťionari de case vechi care ╚Öi-au dat seama c─â un imobil de autor, cu o amprent─â arhitectural─â inclus─â ├«n patrimoniu, poate fi o investi╚Ťie imobiliar─â long-therm(n. red. ÔÇô pe termen lung), profitabil─â ╚Öi pe timp de criz─â.

Prin╚Ťul Charles pare s─â iubeasc─â mo╚Ötenirea noastr─â cultural─â...

├Äntr-adev─âr, Prin╚Ťul Charles este un exemplu perfect de str─âin care urm─âre╚Öte valoarea cultural─â ╚Öi o regenerare a zonelor noastre pitore╚Öti. El are o infuen╚Ť─â foarte important─â asupra mentalului nostru colectiv, pentru c─â ne arat─â ╚Öi ne ├«nva╚Ť─â ceea ce nu are trebui s─â dispre╚Ťuim. Prin exemplul lui, multe lucruri se regenereaz─â, dar, din p─âcate, ac╚Ťiunile sale se rezum─â la ╚Ťinutul Transilvaniei.

ÔÇ×Unul dintre laminoarele fostei Uzine ┬ź23 August┬╗ (fost─â Malaxa) din Bucure╚Öti a fost v├óndut pies─â cu pies─â ├«n India, unde func╚Ťioneaz─â perfect ╚Öi acumÔÇŁ

Patrimoniul industrial este cel mai vulnerabil ├«n fa╚Ťa speculelor imobiliare?

Acesta este un subiect ╚Öi un scandal ├«n sine. Patrimoniul industrial al Rom├óniei este unul extrem de interesant ├«ns─â ╚Öi ├«n aceast─â problem─â suntem incapabili de a g─âsi o cale prin care s─â-l fructific─âm ├«ntr-un mod foarte inteligent ╚Öi s─â-l transform─âm ├«ntr-o valoare generatoare de profit. Valorile ├«nscrise ├«n patrimoniul nostru industrial sunt delapidate continuu prin t─âiere ╚Öi vindere bucat─â cu bucat─â c─âtre colectorii de fier vechi. Este cunoscut faptul c─â unul dintre laminoarele fostei Uzine ÔÇ×23 AugustÔÇŁ (fost─â Malaxa) din Bucure╚Öti a fost v├óndut pies─â cu pies─â ├«n India, unde func╚Ťioneaz─â perfect ╚Öi acum. Cele mai rezonante exemple sunt cel al complexului Morii lui Assan sau Hala Matache din Capital─â. Aceste cl─âdiri sunt conduse de ani de zile c─âtre un final tragic, din cauza intereselor imobiliare ╚Öi a modului ├«n care Prim─âria General─â a Bucure╚Ötiului sau Ministerul Culturii se implic─â ├«n problemele de patrimoniu.

Cui ├«i convine aceast─â situa╚Ťie?

Interesele sunt normale, pentru c─â un ora╚Ö are via╚Ťa ╚Öi dinamica lui, este normal s─â se regenereze. At├óta timp c├ót interesele sunt cunoscute ╚Öi balansate ├«n a╚Öa fel ├«nc├ót s─â acopere nevoi diverse, nu avem o problem─â. ├Äns─â realitatea conduce c─âtre o situa╚Ťie ale c─ârei efecte nu au nimic de-a face cu democra╚Ťia. Interesul, ├«n acest moment, este al oricui altcuiva dec├ót al locuitorului unui spa╚Ťiu.

Este necesar totu╚Öi s─â facem diferen╚Ťa ├«ntre investitorii de bun─â credin╚Ť─â ╚Öi acei investitori imobiliari str─âini, pu╚Öi pe distrugere ├«ntr-o m─âsur─â mai mare dec├ót ar fi dispu╚Öi s─â o fac─â la ei ├«n ╚Ťar─â. C├ónd g─âsesc o corup╚Ťie at├ót de bine ├«mp─âm├óntenit─â, ├«╚Öi permit anumite afaceri, care ar fi imposibile ├«n ╚Ťara lor. Ca pre╚Öedinte al Ordinului Arhitec╚Ťilor ├«ntr-o legislatur─â anterioar─â, mi s-a ├«nt├ómplat s─â ├«nt├ólnesc dezvoltatori imobiliari interna╚Ťionali, dezam─âgi╚Ťi de c├ót de u╚Öor pot corupe func╚Ťionarii no╚Ötri. Se duceau s─â vad─â care sunt op╚Ťiunile legale de construc╚Ťie, ce este posibil ├«n anumite zone ╚Öi constatau c─â pragurile noastre sunt doar de natur─â financiar─â. Acele institu╚Ťii emanau corup╚Ťie.

Sunte╚Ťi cunoscut ca un sus╚Ťin─âtor al activismului civic, al ONG-urilor. Care este rela╚Ťia dumneavoastr─â cu aceste organiza╚Ťii?

Da, sus╚Ťin cu t─ârie asta, datorit─â dovezilor pe care le am c─â ONG-urile au completat ├«n cel mai favorabil mod politici considerate normale. Mai mult de at├ót, sunt convins c─â ├«ntr-o ╚Ťar─â aflat─â ├«n criz─â, incapabil─â s─â ofere locuri de munc─â, oamenii tineri sunt obliga╚Ťi s─â-╚Öi caute debu╚Öee, care sunt esen╚Ťiale dezvolt─ârii. Mai cred c─â ONG-urile au reu╚Öit s─â furnizeze dovada eficacit─â╚Ťii acolo unde statul nu a putut s─â o fac─â. Am nenum─ârate exemple ├«n care ini╚Ťiative care nu ╚Ťin de stat, ci de activismul civic, de oameni tineri cu specializ─âri diverse, pot duce la unele rezultate foarte bune, care sprijin─â o politic─â mai coerent─â dec├ót cea a statului. Desigur, ONG-urile ╚Öi funda╚Ťiile nu pot oferi solu╚Ťia tuturor problemelor, dar pot func╚Ťiona ca jandarm ╚Öi ca sus╚Ťin─âtor al politicilor Ministerului Culturii. Statul ar trebui s─â-╚Öi dea seama c─â ├«n urma unei colabor─âri mai str├ónse cu acest sector civic ar ob╚Ťine rezultate cel pu╚Ťin duble fa╚Ť─â de cele actuale. Bucure╚Ötiul are mai multe ONG-uri care lupt─â pentru salvarea patrimoniului arhitectural dec├ót num─ârul total al angaja╚Ťilor din Ministerului Culturii responsabili de aceste probleme. ├Än sectorul ONG-urilor exist─â voin╚Ť─â, energie, inteligen╚Ť─â ╚Öi mobilitate. Tot ce trebuie Ministerul Culturii s─â fac─â este s─â se recunoasc─â dep─â╚Öit de amploarea unor probleme ╚Öi s─â cear─â ajutorul societ─â╚Ťii civile. Am convingerea c─â unele lucruri se pot face doar cu ajutorul ONG-urilor. Cathedral Plaza poate servi ca exemplu al semnalului de trezire a con╚Ötiin╚Ťei publice, ├«ns─â am o rezerv─â ├«n ceea ce prive╚Öte nivelul de informare general─â a locuitorilor acestui ora╚Ö.