Pagini din istoria ora╚Öului Constan╚Ťa, din cele mai vechi timpuri p├ón─â la 1840 / FOTO jpeg

Pagini din istoria ora╚Öului Constan╚Ťa, din cele mai vechi timpuri p├ón─â la 1840 / FOTO

­čôü Istorie Urban─â
Autor: Ing. Dan-Eugen Sambra

Despre ora╚Öul Constan╚Ťa exista deja un num─âr impresionant de relat─âri, articole, c─âr╚Ťi ╚Öi studii ap─ârute din cele mai vechi timpuri; ├«ncep├ónd cu perioada coloni╚Ötilor greci din Milet - care au ├«nfiin╚Ťat pentru prima data a╚Öezarea denumit─â de ei Tomis, atestat─â documentar deja ├«n 657 ├«.e.n.

Constan╚Ťa - fostul Tomis - este cel mai vechi ora╚Ö din Rom├ónia de azi. Tomis a fost cucerit de romani (Varro Lucullus) ├«n anul 71 ├«.e.n. - ├«mpreun─â cu celelalte ora╚Öe pontice. ├Än mai 330, dup─â ce Constantinopol a devenit capitala Imperiului Roman de R─âs─ârit, cetatea Tomis a fost redenumita Constantiana, dup─â sora vitreg─â a ├Ämp─âratului Constantin cel Mare (Flavia Julia Constantia). Ulterior Constantiana a ├«mp─ârt─â╚Öit soarta celorlalte provincii romane din Balcani.

Unul din multele episoade relatate despre orașul nostru: în iarna 597/598 orașul Tomis a fost folosit de generalul roman de est Priscus (magister militum al Traciei) drept cartier general în lupta să contra avarilor; care l-au asediat aici în această iarnă.

├Än cursul secolului XIII 'Marea cea mare' (cum era denumita atunci Marea Neagr─â) a fost dominata de negustorii italieni din Genova, care au ajutat la dezvoltarea ora╚Öului. Cam tot de atunci - ├«ncep├ónd cu secolul XIII-XIV - numele 'Constan╚Ťa' - ├«n diverse variante - apare pe h─âr╚Ťile nautice medievale (portolane).

De exemplu aceasta harta vene╚Ťian─â din sec. XIII, unde apare numele de 'Costanza':


harta 1 jpg jpeg

'Carte maritime de la Mer Noire lev├ęe par les V├ęnitiens dans le XIII-eme si├Ęcle'

Aceast─â hart─â este o copie a originalului care se afla la 'Biblioth├Ęque de St. Marc' la Vene╚Ťia; copie f─âcut─â de Theodorus Viero (1740-1818?) ╚Öi publicat─â ├«n 1791.

Copie aflata la Biblioteca Na╚Ťional─â, Paris. Pe harta apare numele localit─â╚Ťii: 'Costanza'.

harta 2 jpg jpeg

Spre sf├ór╚Öitul Evului Mediu h─âr╚Ťile au ├«nceput s─â fie folosite pentru naviga╚Ťia pe mare ╚Öi pentru alte scopuri ╚Ötiin╚Ťifice; din acest motiv a devenit importanta acurate╚Ťea lor. A ├«nceput s─â se pun─â un accent mai mare pe am─ânunte geografice 'imateriale'; cum ar fi diverse direc╚Ťii - sau unghiuri.

A╚Öa au ap─ârut a╚Öa-numitele 'portolane'; h─âr╚Ťi maritime folosite ├«n naviga╚Ťie. ├Än aceste portolane au ap─ârut de asemenea 'rhumb lines'; care acoper─â ├«ntreaga hart─â. La prima vedere par a fi linii arbitrare; de fapt ele sunt conforme unei structuri precise: 16 puncte echidistante - intre cele 4 direc╚Ťii cardinale - sunt marcate la periferia unui cerc mare virtual; linii concrete leag─â toate aceste puncte.

├Än acest fel portolanele descriu rela╚Ťii spatiale ╚Öi mai pu╚Ťin aspectele 'materiale' ale localit─â╚Ťilor ╚Öi regiunilor. De obicei ├«n afara numelor localit─â╚Ťilor de coast─â nu sunt date alte detalii despre ce exista ├«n spatele lor.

Primul portolan a ap─ârut ├«n jur de 1270; se pare ca cel mai vechi portolan cunoscut care arata Marea Neagr─â este acesta de mai jos; aici se pot vedea foarte bine caracteristicile principale ale h─âr╚Ťilor similare (portolane) care au ap─ârut dup─â.

1320 sau 1321: portolanul lui Pietro Vesconte di Genova [1]

Harta este orientat─â invers N-S (sudul este sus, cum erau multe alte h─âr╚Ťi - p├ón─â spre sf├ór╚Öitul sec. XVIII). Are numele localit─â╚Ťilor de coast─â ├«n negru; cele mai importante ├«n ro╚Öu. Cele 4 puncte cardinale (Leva[n]te, Pone[n]te, Ostro, Tram) sunt notate ├«n centrul fiec─ârei laturi.

Se observ─â o roza central─â cu 16 vinturi ╚Öi 16 roze laterale ├«n jurul periferiei, de la care radiaz─â linii direc╚Ťionale (32 linii pentru fiecare roz─â complet─â). Sus, ├«n afara imaginii, este scara folosit─â ├«n aceast─â hart─â; un segment lung de circa 60 mm e divizat ├«n 4 sec╚Ťiuni; o sec╚Ťiune este divizat─â ulterior ├«n 5 p─âr╚Ťi egale.

├Än jurul h─âr╚Ťii sunt 10 steaguri - care sunt pentru a indica apartenen╚Ťa politic─â a localit─â╚Ťilor respective; ele au fost ad─âugate ├«n mod sigur dup─â ce harta a fost gata - probabil de cartograful ├«nsu╚Öi.


1320 Pietro Vesconte 3 jpg jpeg

1320/1321: 'Carta nautica del Mar Nero col Mar di Marmara'. Pietro Vesconte di Genova.

Detaliu - localit─â╚Ťi cunoscute:

1320 Pietro Vesconte 3a jpg jpeg

- Varna
- Mangallia și Costanza (una din rozele centrale este chiar aici)
- Viana

1459: "Mappa Mundi", de Fra Mauro [2]

Fra Mauro este men╚Ťionat ca fiind creator ├«n anii 1450 al unei h─âr╚Ťi mondiale (ale lumii cunoscute atunci): mappa mundi. Este uria╚Öa (are peste 5 m┬▓) ╚Öi este extrem de detaliata; con╚Ťine mii de texte ╚Öi ilustra╚Ťii. Harta a fost completat─â ├«n 1459.

Este importantă pentru noi pentru că aici apare numele vechi al Dobrogei - 'Zagora'. Bizantinii numeau partea nordica a Dobrogei 'Onglos' (unghiu, Angulus); partea de sud a acestei provincii s-a numit un timp în sec. XIV-XV 'agora' (de ex. 'Zagora lui Dobrotici').

N. Iorga scrie în "Chestiunea Dunărei, Vălenii de Munte" ca Sultanul Mahomet I biruiește pe predicatorul Bedredin 'din Zagora'. [3]


1459 Fra Mauro 1 jpg jpeg

1459: Mappa Mundi (detaliu Marea Neagr─â)

C├óteva coordonate ╚Öi denumiri de pe harta Fra Mauro ÔÇô zona Constan╚Ťa / Dobrogea. Unde 'zagora' este denumirea veche a Dobrogei.

1459 Fra Mauro 1a jpg jpeg


1459 Fra Mauro 2a jpg jpeg

Dup─â ce Dobrogea a fost ocupata de otomani ├«n 1417, Constan╚Ťa a intrat sub conducerea turc─â, devenind un simplu sat locuit de pescari greci ╚Öi t─âtari, de cresc─âtori de cai ╚Öi oi. Primind numele sau turcesc: 'Kustendje'; nume care apare ├«n diverse variante ├«n literatura timpului - ╚Öi ├«n cartografia regiunii / Marii Negre.

Au ├«nceput s─â apar─â ╚Öi h─âr╚Ťi precise ╚Öi detaliate ale Dobrogei - ╚Öi ale teritoriului Rom├óniei de azi. Un exemplu: 1774: "Journal de la Campagne de 1774 en Bulgarie", Prinz Christian von Waldeck und Pyrmont [3].

Christian August a fost ├«n 1770 locotenent major ├«n Dragoner-Regiment nr. 39 al armatei austriece; ├«n anul urm─âtor comandantul acestui regiment. A luptat voluntar de partea rus─â ├«n r─âzboiul ruso-turc din 1768-1774; un detaliu al h─âr╚Ťii ap─ârut─â ├«n acest jurnal de campanie - detaliu care arata Dobrogea:


1774 Dobrogea 1 jpg jpeg

Detaliu pentru Constan╚Ťa:


1774 Dobrogea 1a jpg jpeg

Localit─â╚Ťi dobrogene men╚Ťionate aici, de exemplu:

- Mangaly
- Muratan
- Tusla
- Kostenschy (Constan╚Ťa)
- Anadolkey
- Pallas
- Karaszu
- Karamurad
- Kartay
- Tschernawoda
- Karaorman
- etc.

Urm─âtorul episod interesant pentru Constan╚Ťa:

1786: Wenzel Edler von Brognard. Diplomat austriac la Constantinopol. [4]

A călătorit în 1786, de la Constantinopol spre Viena; a relatat cele văzute în al său jurnal de călătorie:

"Journal meiner Reise von Konstantinopel, l├Ąngst der westlichen K├╝ste des schwarzen Meeres, ├╝ber die Donau, bis Gallaz und von dannen weiters ├╝ber Bukarest, Hermanstad nach Wien (*)

(*) Vor allem finde ich nothwendig zu bemerken, dass zu vollkommener Verst├Ąndlichkeit dieses Journals die sub Beylage No. I nebengehende Karte offen gehalten werden m├╝sste."

"Jurnal al călătoriei mele de la Constantinopol, de-a lungul coastei de vest a Marii Negre, pe Dunăre până la Galati și apoi mai departe prin Bucuresti, Sibiu spre Viena (*)

(*) ├Än primul r├ónd cred c─â este necesar s─â men╚Ťionez c─â pentru a ├«n╚Ťelege complet acest jurnal trebuia s─â se ╚Ťin─â deschisa harta din anexa no. 1."

Ap─ârut la Viena, decembrie 1786.

Imagini din acest manuscris:


1786 Brognard Titel 3 jpg jpeg

Titlul acestui jurnal de călătorie (originalul este în manuscris)


1786 Brognard Titel 5 jpg jpeg

'Journal meiner Reise von Konstantinopel, l├Ąngst der westlichen K├╝ste des schwarzen Meeres, ├╝ber die Donau, bis Gallaz und von dannen weiters ├╝ber Bukarest, Hermanstad nach Wien'

Von Brognard a plecat la 2 august 1786 de la Constantinopol / Bujuckdere cu un vas cu p├ónze mic (barcaz / 'Barke') de-a lungul coastei vestice a Marii Negre; descrie cu am─ânunte localit─â╚Ťile ├«nt├ólnite p├ón─â la Sulina.

Un detaliu al h─âr╚Ťii mari care ├«nso╚Ťe╚Öte jurnalul s─âu; detaliu al acestei zone: Mangalia p├ón─â la Porti╚Ťa (Reazelm):


1786 Brognard Dobrogea 2a jpg jpeg

La 12 august 1786 el a ajuns la Mangalia / 'Mankalia'. Pe care o descrie acum:

Mangalia este o localitate foarte mare, are peste 500 de case, dintre care cele mai multe apar╚Ťin grecilor; turcii au trei moschee mari. Descrie cum se poate ajunge cel mai sigur ├«n port; ╚Öi cum se recunoa╚Öte de departe unde este Mangalia. Sunt:

"... cele 5 'coline cu drapele' una după alta 'Sandschak tepesi' " - denumite de turci asa pentru ca locurile importante alese de ei pentru a organiza o tabără militară erau marcate cu aceste steaguri 'sfinte', și care se regăsesc în multe locuri aici.

Comer╚Ťul local se face ├«n primul r├ónd cu gr├óu; pe an sunt ├«ntre 15-18 barcaze care vin aici; motiv pentru care de-a lungul coastei sunt un r├ónd de magazii din piatr─â...

Urmeaz─â 'Tusla burni', pentru ca cinci mile dup─â s─â ajung─â la 'S├╝dgi├Âli' - ╚Öi vad numai c├ómpuri cu gr├óu ╚Öi p─â╚Öuni de vite.

Apoi ajunge la Chiustendsche (Constan╚Ťa); ├«n nordul s─âu este marcata colina 'Awret Tepesi' , iar ├«n fata localit─â╚Ťii sunt men╚Ťionate 'Felsen unter dem Wasser' / 'St├ónci sub apa'.

Chiustendsche este ├«n primul r├ónd un port pentru transport de gr├óu - ╚Öi unde se v─âd resturile unui debarcader vechi, care acum este complet distrus. La mal sunt magazii mari din piatr─â pentru gr├óu - care ├«n ultimul r─âzboi ruso-turc 1768-1774 (descris mai sus) au suferit distrugeri mari din partea ru╚Öilor - la fel ca toate celelalte localit─â╚Ťi, de la Kara Akerman p├ón─â la Varna.

├Än mod special Chiustendsche, care era locuit ├«n mare parte de turci, ╚Öi care avea ├«nainte 800 case, a fost aproape tot incendiat. Raialele ('die Rajaen') care s-au bazat pe protec╚Ťia trupelor ruse, au d─âr├ómat/distrus chiar ╚Öi zidurile caselor deja incendiate de trupe; astfel ├«nc├ót este groaznic s─â vezi acest loc, ├«n care nu mai sunt nici m─âcar 200 case nearse - ├«ns─â peste tot sunt ruine ╚Öi locuri arse.

Popula╚Ťia aici este rea ╚Öi f─âr─â scrupule ('sehr b├Âsartig und z├╝gellos'); obliga vasele care ancoreaz─â s─â dea bani, vin, tutun, ╚Öi ├«n mod special rachiu ('Brantwein'). ├Än plus cei sosi╚Ťi erau obliga╚Ťi s─â pl─âteasc─â ╚Öi 'Jspendsche' de 15 Para de persoana (un fel de 'tax─â' local─â); motiv pentru care to╚Ťi c─âl─âtorii se feresc s─â ajung─â aici - ╚Öi o fac doar ├«n cazuri de for╚Ť─â major─â.

Acesta poate fi ╚Öi unul din motivele pentru care turcii ╚Öi ├«n mod special raialele ('die h├Ąusigen Raja'), care doresc s─â ajung─â ├«n Valachia sau Moldova, prefer─â s─â treac─â prin Varna ╚Öi apoi s─â traverseze Balcanii, ├«n loc s─â suporte insolentele localnicilor de aici.

Pentru str─âini ├«ns─â care c─âl─âtoresc sub protec╚Ťia firmanelor turce╚Öti ("grossherrlicher Fermane"), Brognard crede ca este mult mai comod s─â navigheze p├ón─â la Chiustendsche - sau chiar numai p├ón─â la Balcic, care este numai la 20 mile distanta de Varna - ╚Öi de unde c─âl─âtorul poate ajunge ├«n c├óteva ore pe teren de c├ómpie la Dun─âre; evit├ónd ├«n acest fel p─âdurile de la Silistria ("die Silistrier W├Ąlder"), pline de bandi╚Ťi ╚Öi ho╚Ťi.

La 13 august 1786 el pleac─â de la Chiustedsche; dou─â mile la nord de localitate, Brognard descrie o colina - 'Awret Tepesi' - care serve╚Öte navigatorilor ca referin╚Ť─â pentru golful din apropiere. Trei mile mai departe, el descrie o mic─â ferm─â ("kleine Meyerey") numita "Gi├Âl Tschiftlik" - de unde se poate vedea un mare lac cu pe╚Öti (Siutghiolul de azi) ╚Öi dou─â mile mai departe virful de coasta numit "Midia Burni" (Capul Midia de azi).

Doua mile mai departe ajunge Brognard la un port bun de folosit ├«n timpul verii - numit de el '"Kara Kerman Mahsarleri", unde ├«n acel moment se g─âseau gr─âmezi de gr├óu preg─âtit pentru transport spre Constantinopol. ╚śi asta din cauz─â c─â magaziile de gr├óu, care erau la 3 mile ├«n afara localit─â╚Ťii, au fost incendiate de ru╚Öi, ╚Öi de fapt distruse de ei.

├Äntre timp localitatea - care este a╚Öezat─â ├«ntr-un loc confortabil pentru adunarea fructelor din zona de c├ómpie dun─âreana - ╚Öi-a revenit ├«n a╚Öa m─âsur─â c─â acum are 300 de familii; dintre care dou─â treimi sunt turci. La col╚Ťul sau de nord, la malul m─ârii, este un mic fort ("Palanke") cu patru colturi, cu turnuri rotunde cu acoperi╚Ö; fort care se vede c─â este nou - ├«ns─â f─âr─â artilerie; care probabil va apare ├«n caz de necesitate.

Urmeaz─â o hart─â detaliat─â a regiunii "Romanien":

1822: "Situations-Zeichnung desjenigen Theils von Bulgarien und Romanien, durch welchen die zwey Landstrassen von den zwey Donau-St├Ądten Schurscha ├«n der Wallachey und Galaz ├«n der Moldau bis Constantinopel f├╝hren" / "harta a acelei par╚Ťi din Bulgaria ╚Öi Romanien, prin care trec cele dou─â drumuri de la cele dou─â ora╚Öe dun─ârene Giurgiu ├«n Valahia ╚Öi Gala╚Ťi ├«n Moldova p├ón─â la Constantinopol"

Autor: Ferdinand Steinkopf, ap─ârut─â la Stuttgart, 1822

- scala: 1:1.000.000; scala în format grafic (verste rusești / agachs turcești)

- litografie în cupru, 39 x 52 cm


1822 Steinkopf 1 jpg jpeg

Detaliu harta Steinkopf; Constan╚Ťa este aici 'Kistinschi'


1822 Steinkopf 1a jpg jpeg

├Än aceasta harta "Romanien" era denumit─â o parte din Tracia medieval─â, din care Dobrogea f─âcea parte; fapt care se ├«nt├ólne╚Öte ├«n multe alte h─âr╚Ťi, p├ón─â chiar ├«n sec. XIX (cum este aceasta).

De exemplu în această hartă din 1715:

'Danubii hic ab urbe Belgrado, per Mare Nigrum usque Constantinopolim defluentis exhibiti) Pars Infima : în qua Transylvania, Walachia, Moldavia, Bulgaria, ServiFluminisa, Romania et Bessarabia cum vicinis Regionibus ostenduntur' - autor Johann Baptist Homann, Nürnberg, 1715.

Sau acest exemplu:

"Die Grosse Welt-beruffene în Thracien oder Romanien am Hellespont ligende Haupt-Stadt Bisanz, Neu Rom / Constantinopel". Augsburg, 1685.

Notă: numele tarii "România", în sensul cunoscut azi, a apărut abia în 1866.

La ├«nceputul secolului al XIX-lea, ora╚Öul propriu-zis cuprindea peninsula, fiind ap─ârat, pe uscat, dinspre nord, de un zid crenelat ╚Öi un ╚Öan╚Ť cu ap─â ce pornea, aproximativ, dinspre Biserica Greac─â p├ón─â la golful din spatele Casei Armatei de ast─âzi.

R─âzboaiele ruso-turce depopuleaz─â ╚Öi mai mult ora╚Öul; ├«n acela╚Öi deceniu, ├«ntinderea ora╚Öului ajunge la cea mai mic─â suprafa╚Ť─â.

╚śi acum ajungem la momentul 1828 - ╚Öi la Louis Hector de Gallard, conte de B├ęarn. El a scris: [6]

1828: Quelques souvenirs d'une campagne en Turquie. D├ędi├ę ├á Casimir, duc de Mortemart

Author: Hector, Comte de B├ęarn, 1828. Aparut la Paris, 1839
Type: voyage militaire fait en vaisseau, à cheval et en voiture
Date: à partir du 1er mai 1828, sans date de fin
Dest.: Turquie
Forme: autobiographie [texte accompagnant des esquisses (de vues) prises par l'auteur]

Descrie voiajul ducelui de Mortemart, trimis de regele francez la imparatul Rusiei, ├«n momentul razboiului intre puterea rusa ╚Öi Turcia. Acompaniat de Hector de B├ęarn.

Itinerariul sau descris de el aici este:

Paris - Mayence - Weymar - Berlin - Posen - Warsovie - Korel - Doubno - Kamenetz - Isakowitz - Breschitany - Kichenew - Bolgrad-Eskaleska├»a - Sakounowa - Kourgan-Loisir - Isatcha - Baghbaghdagh - Stackavul - Kerassen - Bazardjick - Onschueli - Kousloudg├ę - Schumlah (exc. ds les environs) - Berdaoud - Kouloudg├ę - Mangali - Kusteng├ę - Odessa - Varna - S├ębastopol - Balaclava - Ba├»dara - Tchifourk-Kal├ę - Bayhn-chi-Sara├». Contine texte ╚Öi 63 de litografii; printre care ╚Öi doua care arata "Kustenge".

Este pentru prima data când vedem localitatea așa cum arăta ea înainte de a fi bombardată și distrusă de ruși în războiul 1828/1829.

Pagina de titlu - planșa #1:


1828 Titel 1 jpg jpeg

La Constan╚Ťa ei ajung la 11 august 1828. Ora╚Öul este desenat ├«n doua litografii; prima este plan╚Öa #42:


1828 Bearn 42 jpg jpeg

Este ar─âtat Kustenge, ├«n mijlocul ├«nt─âriturilor f─âcute de turci; litografia este ├«nso╚Ťit─â de un text:

ÔÇ×Acest ora╚Ö a╚Öezat pe malul M─ârii Negre nu are port, ci este doar un punct de debarcare; dinspre uscat el este aparat de un simplu zid cu bastioane, f─âr─â drum acoperit ╚Öi f─âr─â palisade; o baterie era ├«n ambrazuri".

Alăturat detaliul cu poartă de intrare - cu semiluna deasupra ei; în partea de sus este un text - probabil în limba turca? (ilizibil).


1828 Bearn 42b jpg jpeg

A doua imagine cu Constan╚Ťa / Kustenge este plansa #47: "Vue de Kustenge, prise de la mer":


1828 Bearn 47 jpg jpeg

Cu textul aferent ei:


1828 Bearn 47b jpg jpeg

Din textul de mai sus aferent imaginii: "... ├Än timp ce asediul Varnei continua cu vigoare, ├«mp─âratul a plecat spre Varna cu vasul 'Pantaleymon' ├«mpreun─â cu anturajul sau; la bord era ╚Öi corpul diplomatic, condus de ducele de Mortemart - care a dat semnalul de plecare. Au ├«nceput naviga╚Ťia cu vele pe un timp superb; au avut la bord ╚Öi 1.800 de solda╚Ťi, care ├«n cea mai mare parte erau necesari pentru a reface trupele de artileri╚Öti din fata Varnei. ├Än fata micului ora╚Ö Kustenge au luat la bord pe comandantul acestui loc, care a pretins ca Varna ar fi capitulat... "

Detaliul fort─âre╚Ťei turce - ├«nainte de a fi distrus─â de ru╚Öi; se vede ╚Öi minaretul moscheii 'Sultan Mahmud", ridicat─â ├«n 1823:


1828 Bearn 47a jpg jpeg

La ├«nceputul r─âzboiului ruso-turc 1828/1829 flota rus─â ├«n Marea Neagr─â avea noua 'vase de linie', cinci fregate, 20 de cruci╚Ö─âtoare mici, trei vase cu abur ╚Öi 17 vase de transport. ├Ämp─âratul rus a ordonat amiralului Greig s─â men╚Ťin─â suprema╚Ťia naval─â ├«n Marea Neagr─â pentru a asista trupele rusesti ├«n linia lor principala de avans de-a lungul coastei Rumeliei p├ón─â la Constantinopol.

Se ╚Ötie de exemplu c─â la data de 8 iulie 1828 brigantina rusa 'Orphee' (cu 20 tunuri) a ajutat cu tunurile sale trupele ruse de uscat ├«n asaltul lor asupra fort─âre╚Ťei turce Kustenge. ├Än acest r─âzboi 1828 / 1829 Kustendje a fost distrus─â masiv.

La 2 septembrie 1829 s-a semnat pacea de la Adrianopol; Rusia a primit partea de est a Marii Negre, gurile Dun─ârii ╚Öi dreptul de a traversa Bosforul cu vase comerciale. De asemenea Turcia a fost de acord s─â pl─âtesc─â compensa╚Ťii ╚Öi acorde autonomie Greciei, Serbiei, Moldovei ╚Öi Valachiei.

Ajungem acum la planurile de ancoraj ale Kustenge / Constantei.

1828: Plan de la Rade De Kustundji en Bulgarie

Plans de golfes, baies, ports et rades De La Mer Noire Et De La Mer D'Azov / lev├ęs, recueillis, ou corrig├ęs par E. Taitbout de Marigny.

Autori: Eduard Taitbout de Marigny , Alexandre Braun. Aparut la Odessa, 1830.

Textul de mai jos este preluat din [7] "Portul Constan╚Ťa, Ing. Petre Covacef"; ├«n amintirea autorului - pe care am avut onoarea sa-l cunosc personal, ├«mpreun─â cu so╚Ťia lui, cu ani ├«nainte.

"Planul radei este important ..., deoarece arat─â desenat prin semne conven╚Ťionale, care au fost construc╚Ťiile ├«nt├ólnite de topograf pe conturul golfului, acelea care s-au p─âstrat din antichitate p├ón─â ├«n anul 1828, la data ridic─ârii.

În plus, ne arată de sub apă care au fost adâncimile naturale din bazinul golfului, împreună cu toate obstacolele subacvatice întâlnite cu ocazia ridicării hidrografice.

Ridicarea hidrografica

A fost executat─â prin procedee clasice cu dou─â b─ârci, prima cea purt─âtoare de cablu ├«ntins pe plutitori ├«ntre un reper de la uscat ╚Öi pe direc╚Ťia obstacolului de sub ap─â; cea de a doua barc─â era a sondorului, care a urm─ârit cablul ├«ntins ╚Öi cu sonda manual─â cu greutate la cap─ât, marcat─â ├«n unit─â╚Ťi de lungime precise, determina ad├óncimea fundului ╚Öi natura sa; sondorul transmitea hidrografului din barc─â, ad├óncimile m─âsurate ╚Öi natura fundului sim╚Ťit─â la sond─â.

Ridicarea hidrografic─â f─âcut─â pe patru direc╚Ťii ale cablului desenate pe plan, a fost racordat─â prin m─âsur─âtori topo precise, la reperele sigure constatate pe teren la acea dat─â ├«n unit─â╚Ťi de m─âsur─â engleze╚Öti, mile marine (1.852 m) ╚Öi picioare (0,304 m).

Cotele notate sunt prelucrate la uscat de hidrograf, care are ├«n vedere mareea orei ╚Öi zilei respective, direc╚Ťia v├óntului, amplitudinea valurilor; toate la un loc sunt transformate prin desen la scara planului hidrografic.

Declina╚Ťia magnetic─â de 12┬░ notat─â pe plan, corespunde ├«n tabele speciale cu declina╚Ťia anului 1828.

Despre traseul digurilor antice

Cele trei direc╚Ťii principale ale cablului ├«ntins succesiv, au respectat traseul de sub ap─â al obstacolelor ├«nt├ólnite de barca sondorului, obstacole care de regula ├«mpiedicau naviga╚Ťia sau accesul liber al navelor.

Natura fundului întâlnită în golful adăpostit de peninsula orașului, era cea formată natural, prin acumularea nisipului depus, doar prin erodarea scoicilor de mare, roluite de valuri; fundul marin al golfului nu a avut stânci aparente rupte din placa din calcar a fundamentului orașului, asa cum exista în zilele noastre în fata Cazinoului.

Singurele obstacole ├«nt├ólnite la plutirea b─ârcilor de sondaje, ├«n ad├óncimea redus─â a golfului de p├ón─â la 15 - l7 picioare (4,50 - 5 m), nu puteau s─â fie dec├ót unele ├«ngr─âm─âdiri din piatra dispuse liniar. Aceste obstacole ├«mpiedicau naviga╚Ťia cor─âbiilor care intrau ├«n micul golf al ora╚Öului.

Acestea au fost digurile antice.

Un argument ├«n plus ├«n sus╚Ťinerea ipotezei noastre a fost traseul rectiliniu al acestor diguri de pe cele dou─â direc╚Ťii principale, ├«n lungul c─ârora era ├«ntins cablul pentru sondaje. Sondele date au surprins cele mai mici ad├óncimi de naviga╚Ťie din bazin, pentru ca eventualele cor─âbii care intrau ├«n bazin s─â poat─â s─â le ocoleasc─â.

├Än compara╚Ťie cu ad├óncimile constatate pe cea de a treia direc╚Ťie de control din interiorul golfului, unde nu au existat obstacole subacvatice, se poate observa prin citire directa ca aici pe al treilea traseu, ad├óncimile au fost ├«n medie mai mari. Se poate deduce dup─â pozi╚Ťia m─âsur─âtorilor, ca golful ora╚Öului a fost ├«nchis c├óndva cu dou─â diguri incidente, la o gur─â (poart─â) de intrare ├«n bazin.


1828 1830 Braun Marigny 1 jpg jpeg

Revenind în zilele noastre, precizăm că aceste diguri au fost acoperite de umpluturile portului actual.

Digul de la vest (Cheiul Genovez )

În Planul Radei, de la vest spre est, pe conturul falezei golfului foarte abruptă întâlnim o formă de relief conturată ca o viroaga adâncă, în punctul notat ruine.

Aici s-a aflat primul reper al ridicării hidrografice, punct din planul orașului cunoscut sub denumirea de Cheiul Genovez."

Mai jos este un detaliu al planului lui E. Taitbout de Marigny, 1828; 'puits' sunt fintini / pu╚Ťuri de ap─â; este un detaliu important - c─âci localitatea avea probleme mari cu apa potabil─â. Toate aceste planuri marcheaz─â aceste pu╚Ťuri.

Petre Covacef, mai departe: [7]

"Constatam ca ├«n punctul cu ruine de la actuala poart─â 3 a portului, a existat un dig rudimentar folosit ca punct de acostare de cor─âbiile vremii. Construit din piatra ╚Öi protejat cu blocuri de piatr─â natural─â ├«mpotriva valurilor incidente din sud, digul a avansat ├«n mare pe direc╚Ťia traseului ├«nclinat a digului antic pe o lungime de c├óteva sute de metri.
Pe traseul cablului pe care s-a f─âcut ridicarea, cotele fundului sunt mai rare ╚Öi mai neuniforme ├«n lungime pe cablu, dec├ót pe celelalte trasee normale pe plaje, fiindc─â barca din care s-a efectuat m─âsur─âtoarea nu s-a putut apropia de cablul ├«ntins din cauza obstacolelor de pe fundul m─ârii. Este lungimea ╚Öi direc╚Ťia pe care s-a aflat unul din digurile de ap─ârare a portului antic.
Constructiv, acest dig construit cu o sec╚Ťiune trapezoidal─â din piatr─â natural─â, avea la coronament o l─â╚Ťime minim─â de 4 - 5 m, ca ├«n desenul lui Allard, l─â╚Ťime necesar─â pentru rezisten╚Ťa sec╚Ťiunii digului la valurile de furtun─â, pentru ad├óncimea de 5 m m─âsurat─â la mijlocul golfului.
Prisma trapezoidal─â minim─â de calcul trebuia s─â fie protejat─â, cu o carapace din blocuri mari de piatr─â care s─â reziste la impactul valurilor exterioare ╚Öi s─â lucreze ca filtru invers ├«n sec╚Ťiune, pentru evitarea sp─âl─ârii miezului digului dup─â retragerea valurilor".

Detaliu al planului de ancorare:


1828 1830 Braun Marigny 1a jpg jpeg

Petre Covacef continua mai departe despre 'Digul / Cheiul Genovez' [7]: 

"├Än antichitate [digul] a fost ceva mai ├«nalt pentru ca valurile s─â nu-l deverseze, dar ├«n timp a fost sp─âlat de mare ╚Öi distrus pe toat─â lungimea sa. Cu mijloacele de transport din perioada, care de povara ori c─âru╚Ťe tractate de animale, era o opera╚Ťiune laborioas─â ╚Öi foarte costisitoare.
La Tomis, numai o mare putere economic─â cum a fost administra╚Ťia roman─â era capabila s─â fac─â o asemenea investi╚Ťie de ap─ârare portuar─â. Piatra de construc╚Ťie a fost extrasa din acumul─ârile de blocuri naturale de la baza falezei de est a ora╚Öului, dup─â cum ne asigura arheologul Adrian R─âdulescu, fostul director al Muzeului de Arheologie din Constan╚Ťa.
Traseul digului ales ├«nclinat ╚Öi construc╚Ťia ├«n general nu s-a f─âcut la ├«nt├ómplare ci dup─â c├óteva decenii de observa╚Ťii meteorologice ╚Öi hidrologice. La ├«nceput, s-a ales locul ╚Öi o direc╚Ťie oarecare, care dup─â c├óteva furtuni locale au dat o supral─ârgire a r─âd─âcinii digului. Dup─â aceia, pe m─âsura observa╚Ťiilor constructorilor, digul se prelungea pe direc╚Ťia cea mai bun─â.
La r─âd─âcina digului construit se puteau opera deja unele cor─âbii, ├«n special cele care aduceau m─ârfuri grele ╚Öi voluminoase. La cap─âtul digului terminat s-a l─âsat un gol mai mare pentru poarta de intrare ├«n port, ├«n locul de inciden╚Ť─â cu direc╚Ťia celuilalt dig care venea din spre c─âlc├óiul peninsulei ora╚Öului, de acolo pe unde se afla azi poarta nr. 1 de intrare ├«n portul modern.
Denumirea de Chei Genovez ├«nt├ólnit─â ╚Öi ├«n alte planuri ale ora╚Öului, este preluat─â din expresia turceasca "Geneviz Cal├ęe". La coronament, digul a fost finisat ╚Öi protejat cu un sparge val ornat cu obiecte de arta ╚Öi statui dup─â modelul portului aflat ├«n Ostia - Portus Trajani - sau dup─â modelul de la Mangalia.
Continua Petre Covacef: "O informa╚Ťie de la Ion Ionescu de la Brad spune ca: ,,...un b─âtr├ón octogenar turc de la Mangalia ├«╚Öi aduce aminte din relat─ârile str─âmo╚Öilor s─âi, c─â vechiul dig al portului Mangalia era ornat cu statui...ÔÇŁ

La Constan╚Ťa, ├«n anul 1886, Urbain de Chausserie - consulul Fran╚Ťei, ├«n raportul s─âu citat din microfilmele Arhivelor Na╚Ťionale, vorbe╚Öte de o statuie care reprezenta un corp uman f─âr─â cap, de dimensiuni mari de aproximativ 800 kg, care se afla sub ap─â ├«n bazinul golfului ora╚Öului la o mica distanta de ╚Ť─ârm.

Aceasta informa╚Ťie ne ├«nt─âre╚Öte convingerea ca digul a existat ╚Öi ├«n timp a fost distrus de energia valurilor. Ia acest dig de protec╚Ťie, construit ╚Öi drept chei de acostare ├«n acela╚Öi timp, pe partea de la interiorul bazinului, se putea acosta la scondru cu schela adecvat─â, a╚Öa cum se prezint─â imaginea din desenul lui Allard.

Digul de la Cheiul Genovez (vom p─âstra denumirea intrat─â ├«n tradi╚Ťie), trebuie privit ├«n contextul general al ansamblului zonei rezultat din cercet─ârile arheologice, s─âpaturi de cercetare, inscrip╚Ťii ╚Öi alte observa╚Ťii ale speciali╚Ötilor publicate, aflate pe ├«ntreg areal al ora╚Öului ╚Öi portului Constan╚Ťa".

Debarcaderul numit echelle. Jetty

├Än continuare, Petre Covacef: "Este foarte probabil ca portul antic Tomis a avut construc╚Ťii de acostare la cheiuri cu parament vertical. ├Än Planul Radei, se afla men╚Ťionat─â la marginea plajei de nisip a golfului, cuv├óntul Jetty. Expresia ├«n limba franceza echeIIe pe l├óng─â ├«n╚Ťelesul de schela de acostare, mai are ╚Öi sensul de contoar comercial stabilit ├«ncep├ónd cu sec. al XVI-lea de c─âtre tarile cre╚Ötine ├«n regiunile islamice.

Digul principal. Gura de intrare în portul antic

La cap─âtul sudic al c─âlc├óiului peninsulei din Planul Radei, este desenat punctat un ├«nceput de dig de protec╚Ťie de grosime mai mare, care la scara planului are o lungime de 80-90 m. Este vorba de digul numit pe plan "Ancient Pier Ruined". Fiind desenat punctat ne sugereaz─â faptul c─â la data ridic─ârii hidrografice, era distrus ╚Öi acoperit de ap─â. Digul submers este desenat ca un obstacol submarin, ├«n prelungire pe direc╚Ťia traseului cablului m─âsur─âtorii hidrografice, care ├«nchide curbura golfului.

Obstacolul se continua p├ón─â la gura de intrare ├«n portul antic, sugerat─â de obstacole ├«n intervalul dintre m─âsur─âtori, ca dig de protec╚Ťie a portului contra valurilor propagate din sud ╚Öi sud vest, prelungit p├ón─â ce acoper─â digul incident ce venea de la Cheiul Genovez.

Digul principal a fost construit pe toată lungimea sa, cu rolul de a adăposti tot cea ce urma să se găsească în interiorul golfului pe conturul plajei.

La capătul lui s-a lăsat pasajul de trecere prin gura de intrare în port larga de cca 200 m, prin care valurile să nu se propage, spre digul de apărare de la vest de la poarta 3, spre debarcaderele din port la viitorul Jetty și astfel ca valurile să nu pivoteze spre celelalte amenajări portuare de la rădăcina digului principal."

Un plan similar a apărut mai târziu [8].

1851: Ports & Rades de la Mer Noire

Album ├«n doua volume ap─ârut ├«n 1851, la Marsilia. C─âpitanul de vas Pierre Henri Gauttier a fost ofi╚Ťer ├«n marina francez─â; a fost ├«n Marea Neagr─â ├«n acei ani; opera sa principal─â sunt aceste doua volume (vol. 1: Marea Mediterana; vol. 2: Marea Neagr─â).

Folia 90 arata "Gustendji" ├«n Bulgaria (singura data c├ónd numele localit─â╚Ťii nu este o varianta de la 'Kustendje'):


1 1828 1851 Gauttier 1 jpg jpeg

Detaliu al planului sau "Gustendji". Harta poate fi datat─â ├«n func╚Ťie de declina╚Ťia magnetic─â; diferit─â de cea din planul lui Marigny, datat 1828.


1828 1851 Gauttier 1a jpg jpeg

Urmeaz─â: 1829: "La place de Custendj├ę, evacu├ęe par le Russes apr├ęs la paix d'Adrianople. D'apres les dessins de M. Doussault". 

Apărut în L'Illustration, la 24 iunie 1854:


1854 Doussault 1 jpg jpeg


1854 Illustration 2 jpg jpeg

Din nou Petre Covacef: [7]

"Se vad ruinele fostului far al portului K├╝stendje construit ├«n anul 1822. Movila cu steag a fost identificata de noi drept 'tumulus', movila la care face referire ├«n versurile sale poetul latin Ovidius; movila s-a aflat pe locul de azi al Moscheii Carol 1 din Pia╚Ťa Ovidiu.
Azi digul principal se afl─â sub umpluturile de la poarta l.
Traseul lui se găsește chiar sub drumul actual de intrare în port pe la poarta 1 și merge paralel cu clădirea monumentala a Navlomarului spre Gara Maritima, la adâncimi de sub umpluturi ce depășesc 2,0 m."

╚śi textul din L'Illustration, aferent imaginii:


1854 Doussault text jpg jpeg

Urmeaz─â diverse alte planuri ale radei Constan╚Ťa:

[9] "1831: Kustenjeh Anchorage. Black Sea."

Citat din nou din Petre Covacef, "Portul Constan╚Ťa" [7]:

"Planul de Ancoraj cuprinde f├ó╚Öia de litoral cuprins─â ├«ntre Capul Singol de la intrarea ├«n sta╚Ťiunea Mamaia (podul de la Pesc─ârie) ╚Öi aproximativ locul de pe faleza de la poarta 5 a portului actual, acolo unde se afla Farul Portului Constan╚Ťa.


1831 1839 Walker 1 jpg jpeg

Orașul a fost înconjurat de mai multe movile din pământ amplasate regulat pe teren, fiind construite după un sistem de curbe concentrice.
Consideram ca rolul acestor movile dup─â dispunerea lor au avut mai pu╚Ťin rolul de necropole tumulare ╚Öi mai mult cel de fortifica╚Ťii. De fapt vizibil pe plan, movilele au fost legate intre ele cu valuri ├«nalte de p─âm├óntÔÇŁ.

Repere la nord de oraș

După scara planului în raport cu orașul actual au existat mai multe linii de apărare:

1. Linia care urmărește traseul actual al Bd. Mamaia, pornea din zona de la poarta 3 de pe Bd. I.G. Duca spre Bd. Tomis, acolo unde s-a aflat movila Avretük Tepe;
2. Linia fortifica╚Ťiilor reprezentate de zidul roman de incint─â care se afl─â azi pe Bd. Ferdinand;
3. Linia zidului de cetate turcesc marcat pe plan cu însemnul Gate;
4. Linia Valurilor de pământ dobrogene care s-au oprit la poarta 3, consemnate pe plan drept drumuri spre Dunăre;
5. Grup de movile la Cap Singol acolo unde azi se află Institutul Gr. Antipa; în mare la acest reper un grup de stânci imersate, peste care s-a construit un dig de colectare a nisipului destinat Plajei de la Mamaia;
6. Un grup de movile ├«n zona Tataia la Spitalul Militar; pe plan este marcat─â o raven─â longitudinal─â a falezei, care demonstreaz─â faptul c─â din cauza infiltra╚Ťiilor provenite din v─âile toren╚Ťilor, faleza de est a ora╚Öului a fost foarte activ─â ├«n timp, f─âr─â s─â putem aprecia care a fost limita anterioar─â a marginii malului ├«nalt. Probabil, din cauza absentei funda╚Ťiei st├óncoase din zona de la Tataia, linia falezei a fost mai mult avansat─â ├«n mare, dup─â o curb─â convex─â care s-a rezemat mai spre sud ├«n zona de la Biserica Greac─â, acolo unde se termina zidul turcesc.
7. Două movile izolate aflate la nord - vest de oraș în zona înaltă de la Cocosu.


1831 1839 Walker 1a jpg jpeg

Detaliu al planului - se vede declina╚Ťia magnetic─â (aproximativ aceea╚Öi ca ├«n planul lui Gauttier de mai sus)

La sud de ora╚Ö, platforma falezei ora╚Öului devine neinteresant─â prin absen╚Ťa movilelor, ceea ce arat─â c─â aceast─â zon─â nu a participat activ la ap─ârarea ora╚Öului, atacat permanent de la nord.

M─âsur─âtorile hidrografice ├«ntreprinse arat─â clar destina╚Ťia Planului de Ancoraj, acela de a asigura drumul ╚Öi accesul navelor ├«n rada par╚Ťial ad─âpostit─â de Capul Constan╚Ťa.

Urmeaz─â planul lui Vincke [10]:

1840: Plan von K├╝stendschi und Gegend, nebst Nivellement von dem Schwarzen Meere bis zu dem tiefsten Sattel zwischen dem Meere und den Karassu Seen / aufgenommen von v. Vincke"


1840 Vincke 1 jpg jpeg

De data asta f─âr─â s─â se indice declina╚Ťia magnetic─â.

Detaliu al planului v. Vincke; se pare ca este cel mai vechi plan cunoscut al Constan╚Ťei. Moscheea este marcata cu un 'X':


1840 Vincke 1c jpg jpeg

Legenda & note:

1. "Zerst├Ârter t├╝rk[ischer] Wall ": zid de aparare turcesc distrus.
2. "alter r├Âmischer Wall": valul lui Trajan.
3. "Ruine eines r├Âmischen Hauses ├«n der Felswand": ruinele unei case romane ├«n faleza.
4. "von Anadoli": drum de la Anadolchioi.
5. Se observa deja viitoarea Pia╚Ťa Ovidiu ╚Öi str─âzile principale din peninsul─â.

Un plan asemănător a publicat și Freiherr Helmuth von Moltke [11]

"K├Âstendje stands upon a point of land, so that on three sides it is defended by the sea,and by chalk cliffs upwards of 100 feet ├«n height, and too steep to be scaled, and is therefore only accessible from the west. The total absence of safe harhours on the western coast of the Black Sea gives importance to that of K├Âstendje, bad as it is, especially for an army whose operations are directed upon Varna. The water ├«n the harbour is not above 7 or 8 feet deep, and it is wholly exposed to the southerly gales. Only a very few small vessels can anchor ├«n it, and ships of war cannot approach within effective range without great danger. ├Än 1828 the population of K├Âstendje was about 2000, now it does not contain above 40 inhabited houses. The Turks had defended the side towards the land, only 500 paces ├«n width; by three bastions and short curtains; the ditch was faced with stone. The old Roman embankment, which connects TrajanÔÇśs wall with the sea, and now affords a ready approach to the fortress, ought ├«n have taught the Turks how to lay down their lines so as to command the ground. At any rate the three hillocks at the northern corner ought to have been taken into the fortifications. A detached outwork, open at the rear, had been erected on one of them, but it could not be supported by the fortress. "


1828 Kustendschi jpg jpeg

În traducere:

"K├Âstendje se afla la cap─âtul unui promontoriu, astfel ├«nc├ót din trei par╚Ťi este ap─ârat de mare ╚Öi de pere╚Ťi calcaro╚Öi ├«nal╚Ťi de 100 picioare, care sunt prea abrup╚Ťi s─â poat─â fi accesibili ╚Öi deci este accesibila numai dinspre Vest. K├Âstendje, chiar asa de r─âu cum este, c├ó╚Ötig─â importanta datorita faptului ca lipsesc porturi sigure pe coasta de Vest a M─ârii Negre, ├«n mod special pentru o armat─â care este ├«ndreptat─â spre Varna. Marea ├«n port nu este mai ad├ónc─â de 7 sau 8 picioare ╚Öi este complet expus─â vinturilor de la sud. Doar c├óteva vase mici pot ancora aici, ╚Öi pentru vasele de r─âzboi este un pericol mare s─â se apropie la o distanta efectiva. ├Än 1828 popula╚Ťia K├Âstendje era de aproximativ 2000 de persoane; acum nu mai sunt dec├ót aproape 40 case locuite. Turcii au aparat numai latura spre partea de Nord - care este numai de 500 de pa╚Öi l─â╚Ťime - cu trei bastioane ╚Öi curtine scurte; ╚Öan╚Ťul era c─âptu╚Öit cu pietre. Vechiul traseu roman, care conecteaz─â Valul lui Traian cu marea, ╚Öi care acum ofer─â un acces u╚Öor al fort─âre╚Ťei [K├Âstendje] probabil a ar─âtat turcilor cum s─â fortifice accesul. ├Än orice caz cele trei coline la coltul de nord ar fi trebuit s─â fie incluse ├«n fortifica╚Ťii. Una din coline are un zid de ap─ârare, care este ├«ns─â deschis la spate, ╚Öi care nu poate fi aparat din fort─ârea╚Ť─â".

Tot el men╚Ťioneaz─â aici ├«n c├óteva cuvinte un posibil canal Dun─âre - Marea Neagr─â:

"...These have been erroneously supposed to be a choked-up branch of the Danube, a supposition upon which the project of a canal to K├Âstendje was founded. According to the survey made by Major v. Vinke, of the Prussian staff, ├«n 1837, the lowest points of the valley of the Karasu near K├Âstendje and its commencement are 164 feet above the level of the Black Sea. As there is not a drop of water to be found on the high ground, the canal would have to be cut to that depth for a distance of 10 miles through a bed of limestone rock - evidently an impossible undertaking ..."

" ... Acestea s-au presupus ├«n mod gre╚Öit a fi un brat ├«nchis al Dun─ârii, o presupunere pe care s-a bazat proiectul unui canal spre K├Âstendje. Asa cum se descrie ├«ntr-un raport f─âcut ├«n 1837 al Maiorului v. Vincke, din Statul Major prusac, punctele cele mai joase ale v─âii Karasu ├«n apropiere de K├Âstendje ╚Öi la cap─âtul de ├«nceput al v─âii sunt cu 164 picioare deasupra nivelului M─ârii Negre. Din moment ce nu exista o pic─âtur─â de ap─â pe terenul ├«nalt, canalul ar trebui s─â fie t─âiat la aceasta ad├óncime pentru o distan╚Ť─â de 10 mile printr-un pat de st├ónci calcaroase - o lucrare evident imposibil─â".

În final o imagine a mormântului lui Ovidius (sursa și detalii în episodul următor):


ovidiu jpg jpeg

"Tumulus Ovidii Poetae
in finibus Graeciae & Valachiae.
Fatum, Necessitatis Lex.
Hic situs est vates, quem divi Caesaris ira
Augusti, Patrio cedere iussit humo.
Saepe miser volvit Patriis occumbere terris,
Sed frustra hunc illi fata dedere locum."

Nota: materialul prezentat aici prezint─â ora╚Öul p├ón─â la 1840. Am folosit acum o singura imagine (cea din "L'Illustration", 1854) care prezint─â Constan╚Ťa asa cum a devenit dup─â ce ora╚Öul a fost distrus ├«n 1828/1829 - ca exemplu. ├Än partea a II-a urmeaz─â alte imagini similare, care arata Constan╚Ťa dup─â distrugerile ruse.

Autor: Dan Sambra / https://www.facebook.com/Dan.Sambra.1/ 

Bibliografie:

[1] "Planisferi / Carte nautiche e affini dal secolo XIV al XVII esistenti nella Biblioteca Apostolica Vaticana". Roberto Almagia. Nella "Monumenta Cartographica Vaticana". Biblioteca Apostolica Vaticana, Citta del Vaticano, M CM XL IIII.
[2] "Il Mapamondo di Fra Mauro". Tullia Gasparini Leporace / Roberto Almagià. Istituto Poligrafico dello Stato, Roma (1956)
[3] "Dobrogea". Romulus Seisanu, editura ziarului "Universul", Bucuresti, 1928
[4] "Journal de la Campagne de 1774 en Bulgarie", Prinz Christian von Waldeck und Pyrmont. Manuscris, 1774. Se afla la 'F├╝rstlich Waldeckschen Hofbibliothek Arolsen'.
[5] "Journal meiner Reise von Konstantinopel, l├Ąngst der westlichen K├╝ste des schwarzen Meeres, ├╝ber die Donau, bis Gallaz und von dannen weiters ├╝ber Bukarest, Hermanstad nach Wien (*) (*) Vor allem finde ich nothwendig zu bemerken, dass zu vollkommener Verst├Ąndlichkeit dieses Journals die sub Beylage No. I nebengehende Karte offen gehalten werden m├╝sste.". Wenzel Edler von Brognard. Wien, Dezember 1786
[6] "Quelques souvenirs d'une campagne en Turquie". Hector, Comte de B├ęarn, 1828. Aparut la Paris, 1839 D├ędi├ę ├á Casimir, duc de Mortemart Type: voyage militaire fait en vaisseau, ├á cheval et en voiture Date: ├á partir du 1er mai 1828, sans date de fin
[7] "Portul Constan╚Ťa". Petre Covacef, Ed. CNAPM, 2004
[8] "Ports & Rades de la Mer Noire. Recueil des plans des ports & rades de la Mer M├ęditerran├ęe de la Mer Noire & de la Mer d'Azof : d'apres les observations les plus r├ęcentes par Mrs. Gauttier Autor: Mrs. Gauttier Editura: Jh. Maistre, Hydrogr. Editeur, Marseille, 1851
[9] "1831: Kustenjeh Anchorage. Black Sea; Published according to Act of Parliament / From a Russian Plan 1831, J. & C. Walker Sculpt." Authors: Charles Walker, John Walker Published: Great Britain, Hydrographic Office of the Admiralty, London, 1839 Scale / Ma├čstab: ca. 1:41.000
[10] "1840: Plan von K├╝stendschi und Gegend, nebst Nivellement von dem Schwarzen Meere bis zu dem tiefsten Sattel zwischen dem Meere und den Karassu Seen / aufgenommen von v. Vincke" Authors: Karl von Vincke, Simon Schropp Scale / Ma├čstab: 1:43.666 Publisher: Simon Schropp et Comp., Berlin, 1840
[11] "Der russisch-t├╝rkische Feldzug ├«n der europ├Ąischen T├╝rkei 1828 und 1829" Verfasser: Freiherr von Moltke Impressum: Druck und Verlag von G. Reimer, Berlin, 1845