Nicolae Ceaușescu și evenimentele din Polonia (1981, 1989) jpeg

Nicolae Ceaușescu și evenimentele din Polonia (1981, 1989)

­čôü Comunism
Autor: Ioan Scurtu

Evident, ├«n ├«ntreaga sa activitate, PCR a urmat anumite ÔÇ×linii directoareÔÇŁ, de la care nu a existat nici o abatere: rolul conduc─âtor al partidului, industrializarea, colectivizarea, omogenizarea social─â, ideologizarea vie╚Ťii culturale etc. Aceasta nu ├«nseamn─â c─â a fost promovat─â o politic─â liniar─â, lipsit─â de nuan╚Ťe, oscila╚Ťii ╚Öi contradic╚Ťii. Voi cita doar trei exemple asupra c─ârora poate voi reveni ├«ntr-un num─âr viitor al revistei Historia: poetul Octavian Goga ÔÇô interzis ├«n 1945 ╚Öi acuzat c─â ar fi fost fascist ÔÇô a reap─ârut din 1967 ├«n manualele de literatur─â, numele s─âu a fost acordat unor ╚Öcoli ╚Öi str─âzi, iar re╚Öedin╚Ťa sa de la Ciucea a devenit muzeu memorial.

Tudor Arghezi, atacat vehement ├«ntr-un serial publicat ├«n Sc├ónteia din 1948 sub motiv c─â ar promova o poezie a ÔÇ×putrefac╚ŤieiÔÇŁ, str─âin─â de poporul muncitor, a fost reabilitat dup─â trei ani ╚Öi apreciat apoi ca cel mai mare poet na╚Ťional dup─â Mihai Eminescu. Profesorul Constantin C. Giurescu, ministru ├«n timpul lui Carol al II-lea, arestat ├«n 1950, a fost re├«ncadrat ├«n 1963 profesor la Universitatea din Bucure╚Öti, apoi primit ├«n Academia Rom├ón─â (f─âr─â a face stagiul de membru corespondent), a reprezentat ╚Ötiin╚Ťa istoric─â rom├óneasc─â la numeroase congrese ╚Öi conferin╚Ťe interna╚Ťionale, inclusiv din SUA, Marea Britanie ╚Öi Fran╚Ťa. Evolu╚Ťii spectaculoase s-au ├«nregistrat ╚Öi ├«n domeniul politicii externe.

Dup─â o perioad─â de obedien╚Ť─â total─â a Rom├óniei fa╚Ť─â de Uniunea Sovietic─â, a urmat, din 1960ÔÇô1962, o nou─â orientare, ├«ncep├ónd s─â promoveze o politic─â proprie, ale c─ârei principii au fost consacrate ├«n Declara╚Ťia C.C. al PMR din aprilie 1964: respectarea suveranit─â╚Ťii ╚Öi independen╚Ťei na╚Ťionale, neamestecul ├«n treburile interne, avantajul reciproc. Este cunoscut─â pozi╚Ťia ferm─â a conducerii de la Bucure╚Öti, ├«n frunte cu Nicolae Ceau╚Öescu, de condamnare a interven╚Ťiei militare a sovieticilor, ungurilor, polonezilor, bulgarilor ╚Öi est-germanilor ├«n Cehoslovacia, ├«n august 1968. Mai pu╚Ťin se ╚Ötie despre pozi╚Ťia Rom├óniei fa╚Ť─â de evenimentele din Polonia, deoarece aceasta nu a fost, la vremea respectiv─â, mediatizat─â.

Abia dup─â 1989 au fost publicate unele documente ╚Öi relat─âri ale martorilor oculari despre atitudinea conducerii de la Bucure╚Öti. Polonia a fost una dintre ╚Ť─ârile socialiste care a cunoscut cele mai mari tensiuni sociale. Dup─â revoltele din 1953 ╚Öi 1956, au urmat cele din 1970, ale muncitorilor din porturile aflate la Marea Baltic─â. Armata a intervenit ├«n for╚Ť─â pentru a pune cap─ât grevelor ╚Öi manifesta╚Ťiilor; au fost ucise 36 de persoane, iar 1.200 au fost r─ânite.


Gdansk 1980 jpg jpeg

Noi proteste s-au înregistrat în iunie 1976, pentru ca în iulie-august 1980, guvernul să semneze un acord cu liderul greviștilor din Gdansk, electricianul Lech Walesa. Era pentru prima dată când un guvern comunist negocia cu un sindicat care nu era controlat de partid. Pe acest fond de tensiune, în prim-planul scenei politice a apărut generalul Wojciech Jaruzelski, devenind prim-ministru (februarie 1981) și prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez (octombrie).

Liderul sovietic Leonid Brejnev ╚Öi-a legat numele de doctrina dreptului de interven╚Ťie ├«n statele care f─âceau parte din Tratatul de la Var╚Öovia, sub motiv c─â orice mijloace erau permise, inclusiv cele militare, pentru a salva socialismul. ├Ängrijorat─â de evolu╚Ťiile din Polonia, conducerea de la Kremlin a luat ├«n calcul o posibil─â interven╚Ťie militar─â ├«n aceast─â ╚Ťar─â.

1981 - Polonia, în criză

La consf─âtuirea anual─â a mini╚Ötrilor ap─âr─ârii din statele membre ale Tratatului de la Var╚Öovia, desf─â╚Öurat─â la Moscova, ├«n zilele de 2 ÔÇô 4 decembrie 1981, s-a analizat situa╚Ťia interna╚Ťional─â, mai ales inten╚Ťia NATO de a instala rachete cu raz─â medie de ac╚Ťiune ├«n unele ╚Ť─âri occidentale. ├Än cea de-a doua zi a consf─âtuirii, la propunerea ministrului sovietic, mare╚Öalul Ustinov, a fost organizat─â o ├«nt├ólnire special─â, neprev─âzut─â ├«n program, numai cu mini╚Ötrii statelor respective (f─âr─â participarea celorlal╚Ťi membri ai delega╚Ťiilor).

Totu╚Öi, din partea sovietic─â erau prezen╚Ťi mare╚Öalul Kulikov (comandantul-╚Öef al For╚Ťelor Armate Unite), generalul de armat─â Gribkov (╚Öeful de Stat Major al Tratatului), mare╚Öalul Ogarkov (╚Öeful Statului Major General al armatei sovietice), generalul Epi╚Öev (╚Öeful Direc╚Ťiei Politice Superioare a armatei ╚Öi flotei militare sovietice). ├Än cuv├óntul s─âu, mare╚Öalul Ustinov a declarat c─â generalul Jaruzelski a cerut, printr-o telegram─â, ajutor, deoarece situa╚Ťia din Polonia se deteriorase.


Wojciech Jaruzelski Nicolae Ceausescu jpg jpeg

Generalul Wojciech Jaruzelski, al─âturi de Nicolae Ceau╚Öescu (foto: Muzeul Na╚Ťional de Istorie a Rom├óniei)

Ustinov a apreciat c─â cererea era ├«ndrept─â╚Ťit─â, deoarece se punea ├«n pericol socialismul ├«n acea ╚Ťar─â, fapt ce putea avea consecin╚Ťe grave pentru situa╚Ťia Tratatului de la Var╚Öovia. ├Än consecin╚Ť─â, propunea ca ├«n comunicatul consf─âtuirii s─â se introduc─â un paragraf prin care s─â se exprime sprijinul fa╚Ť─â de guvernul polonez. Generalul Constantin Olteanu, participant la aceast─â consf─âtuire, ├«╚Öi amintea c─â textul era urm─âtorul:

ÔÇ×Comitetul Ap─âr─ârii sprijin─â ac╚Ťiunile ├«ntreprinse de guvernul polonez pentru curmarea amestecului for╚Ťelor contrarevolu╚Ťionare str─âine ╚Öi a statelor NATO care pun ├«n pericol existen╚Ťa socialismului ├«n PoloniaÔÇŁ 1 .

Imediat, mini╚Ötrii ap─âr─ârii din Bulgaria, Cehoslovacia ╚Öi R.D. Germania s-au declarat de acord s─â fie acordat ajutor Poloniei; ministrul Ungariei a precizat c─â nu putea da un r─âspuns p├ón─â nu se consulta cu J├ínos K├ídar ╚Öi a amintit c─â, ├«n interven╚Ťia din ziua precedent─â, ministrul ap─âr─ârii din Polonia nu f─âcuse nici o referire la necesitatea unui ajutor din partea Tratatului de la Var╚Öovia.

Luat prin surprindere, ministrul polonez nu a reac╚Ťionat, accept├ónd, ├«n fond, punctul de vedere sovietic. ├Än cuv├óntul s─âu, generalul Olteanu a ╚Ťinut s─â men╚Ťioneze c─â Tratatul de la Var╚Öovia nu putea oferi dec├ót ajutor militar ╚Öi a cerut s─â se prezinte telegrama trimis─â de generalul Jaruzelski; totodat─â, a ├«ntrebat de ce acesta s-a adresat mini╚Ötrilor ap─âr─ârii ╚Öi nu ╚Öefilor de stat, care aveau calitatea de a decide.

Ministrul rom├ón a declarat c─â nu va semna un text asupra c─âruia nu se convenise din timp. La un moment dat, ├«n timpul discu╚Ťiilor, un viceamiral sovietic, de la secretariat, a adus ÔÇ×o fil─â scris─â de m├ón─â cu cerneal─â, spun├óndu-ne c─â este telegrama lui W. Jaruzelski, f─âr─â ├«ns─â a-i da citire, ori s─â ne-o pun─â la dispozi╚ŤieÔÇŁ2, fapt ce a ├«nt─ârit convingerea c─â ├«n realitate nu exista un asemenea document semnat de liderul polonez.

Rom├ónia refuz─â interven╚Ťia militar─â ├«n Polonia

Generalul Olteanu l-a informat telefonic pe Nicolae Ceau╚Öescu despre situa╚Ťia creat─â la Moscova, iar acesta a convocat Comitetul Politic Executiv. ├Än cadrul ╚Öedin╚Ťei, Nicolae Ceau╚Öescu a subliniat c─â problema care a ap─ârut la ╚Öedin╚Ťa Comitetului Mini╚Ötrilor Ap─âr─ârii era o chestiune eminamente politic─â, deci era de resortul ╚Öefilor de state ╚Öi de guverne, neintr├ónd ├«n competen╚Ťa militarilor. S-a men╚Ťionat c─â ÔÇ×sub nici un motiv nu trebuie acceptat─â ideea unei interven╚Ťii militareÔÇŁ3.

Imediat dup─â ╚Öedin╚Ť─â, Nicolae Ceau╚Öescu a vorbit la telefon cu generalul Olteanu, c─âruia i-a transmis c─â s-a consultat ÔÇ×cu cine trebuieÔÇŁ ╚Öi s-a stabilit s─â fie men╚Ťinut─â pozi╚Ťia adoptat─â. A doua zi, 4 decembrie, mini╚Ötrii ap─âr─ârii au fost din nou convoca╚Ťi, iar Ustinov a cerut punctul de vedere al ministrului rom├ón. Generalul Olteanu a reiterat pozi╚Ťia expus─â anterior, preciz├ónd c─â de aceast─â dat─â exprima punctul de vedere oficial al conducerii de stat. A mai declarat c─â, din informa╚Ťiile primite de la Bucure╚Öti, rezulta c─â generalul Jaruzelski nu adresase autorit─â╚Ťilor rom├óne vreo cerere de ajutor, c─â ceilal╚Ťi mini╚Ötri puteau lua decizia pe care o doresc, dar f─âc├óndu-se men╚Ťiunea c─â Rom├ónia este ├«mpotriva interven╚Ťiei ├«n Polonia.

Mare╚Öalul Ogarkov ╚Öi generalul Epi╚Öev au insistat c─â ÔÇ×socialismul este ├«n pericol ╚Öi dac─â nu ac╚Ťion─âm noi, vor ac╚Ťiona du╚Ömanii no╚ÖtriÔÇŁ. Solicit├óndu-se punctul de vedere al ministrului Ungariei, acesta a declarat c─â a vorbit cu J├ínos K├ídar, care nu ╚Öi-a exprimat acordul pentru o asemenea ini╚Ťiativ─â ╚Öi c─â nu trebuia s─â se repete situa╚Ťia din 1956, c├ónd victim─â a fost Ungaria. La insisten╚Ťa lui Ustinov de a declara dac─â semneaz─â documentul sau nu, ministrul ungar a r─âspuns: ÔÇ×Dac─â semneaz─â tovar─â╚Öul Olteanu, semnez ╚Öi euÔÇŁ.

Dar ÔÇ×tovar─â╚Öul OlteanuÔÇŁ a declarat c─â nu semneaz─â, astfel c─â discu╚Ťia s-a ├«ncheiat, deoarece nu se putea publica un comunicat f─âr─â semn─âtura celor doi mini╚Ötri, fapt ce ar fi eviden╚Ťiat public divergen╚Ťele din cadrul Tratatului de la Var╚Öovia. ├Än acel context istoric, prin pozi╚Ťia adoptat─â de Rom├ónia ╚Öi de Ungaria, a fost evitat─â o interven╚Ťie militar─â ├«n Polonia. Conduita ministrului rom├ón, aprobat─â de Nicolae Ceau╚Öescu, se ├«nscria pe linia Declara╚Ťiei din aprilie 1964 ╚Öi era, ├«n fond, similar─â cu cea adoptat─â ├«n august 1968, de╚Öi de aceast─â dat─â ea nu a fost mediatizat─â.

Doar ├«n ÔÇ×Sc├ónteiaÔÇŁ s-au publicat articole despre necesitatea respect─ârii ÔÇ×normelor de rela╚ŤiiÔÇŁ ├«ntre statele socialiste, a neinterven╚Ťiei ├«n treburile interne, precum ╚Öi a ap─âr─ârii or├ónduirii socialiste ├«mpotriva uneltirilor cercurilor imperialiste, f─âr─â a se face nici o referire concret─â la Polonia.

Jaruzelski ia m─âsuri

├Än decembrie 1981, generalul Jaruzelski a reu╚Öit s─â ╚Ťin─â sub control situa╚Ťia din ╚Ťara sa, recurg├ónd la m─âsuri de m├ón─â forte. El a proclamat legea mar╚Ťial─â, a suspendat sindicatul ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ ╚Öi a arestat mii de activi╚Öti ai acestuia4. Liderii ÔÇ×Solidarit─â╚ŤiÔÇŁ nu au opus rezisten╚Ť─â, iar Adam Michnik, unul dintre frunta╚Öii acesteia, avea s─â explice:

ÔÇ×A fost vorba despre a alege ├«ntre urm─âtoarele: legea mar╚Ťial─â ÔÇô a╚Öa cum era ea, cu toate nepl─âcerile ei, ├«n total cu o sut─â de mor╚Ťi, mii de nedrept─â╚Ťi╚Ťi ╚Öi umili╚Ťi, dar o Polonie supravie╚Ťuitoare ÔÇô sau interven╚Ťia sovietic─âÔÇŁ 5 .

Ministrul sovietic de externe, Eduard ╚śevardnadze, avea s─â aprecieze decizia lui Jaruzelski:

ÔÇ×El a salvat ╚Ťara sa de la o a doua invazie din afar─â, conving├ónd conducerea sovietic─â despre capacitatea polonezilor de a controla situa╚Ťia. Introduc├ónd starea de urgen╚Ť─â ├«n uniform─â polonez─â, el a ├«ndep─ârtat Polonia de pericolul interven╚ŤieiÔÇŁ 6 .

La r├óndul s─âu, un istoric englez aprecia c─â Jaruzelski a executat ÔÇ×cea mai perfect─â lovitur─â de stat din istoria Europei moderneÔÇŁ7, prin care a evitat at├ót r─âzboiul intern, c├ót ╚Öi interven╚Ťia militar─â sovietic─â. De╚Öi era dizolvat─â oficial, ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ a continuat s─â existe, iar liderul ei a fost puternic sus╚Ťinut de statele occidentale; ├«n 1983, Lech Walesa a primit Premiul Nobel pentru Pace.

Dup─â calmarea spiritelor, ├«n septembrie 1986 a fost acordat─â o amnistie general─â (Wojciech Jaruzelski renun╚Ťase ├«n noiembrie 1985 la func╚Ťia de prim-ministru, r─âm├ón├ónd Pre╚Öedintele Republicii). Generalul a urm─ârit s─â ob╚Ťin─â un sprijin popular fa╚Ť─â de noua sa orientare, drept care a organizat un referendum la 30 noiembrie 1987. Datorit─â num─ârului mic de aleg─âtori prezen╚Ťi la urne, referendumul a fost anulat. Dar Jaruzelski nu a cedat ╚Öi la 26 august 1988 a propus o ÔÇ×mas─â rotund─âÔÇŁ a oficialit─â╚Ťilor ╚Öi opozi╚Ťiei, ÔÇ×care respect─â ordinea legal─â ╚Öi Constitu╚ŤiaÔÇŁ8.

Drumul negocierilor era astfel deschis. ├Än septembrie 1988 ├«n fruntea guvernului a fost numit Mieczyslaw Rakovski, adept al reformelor de tip gorbaciovist. Generalul Wojciech Jaruzelski a ob╚Ťinut, ├«n ianuarie 1989, aprobarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez (comunist) pentru reluarea negocierilor oficiale cu Solidaritatea. Astfel, se realiza un important experiment istoric, ╚Öi anume a╚Öezarea la aceea╚Öi mas─â a reprezentan╚Ťilor partidului comunist, ai ÔÇ×Solidarita╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi ai Bisericii. Acest act a intrat ├«n istorie sub denumirea de ÔÇ×Masa Rotund─âÔÇŁ.

Negocierile s-au desf─â╚Öurat ├«n lunile februarie - martie ╚Öi s-au ├«ncheiat prin acordul politic din 5 aprilie 19899. Acesta prevedea reorganizarea Guvernului ╚Öi a Parlamentului, organizarea alegerilor generale, dreptul opozi╚Ťiei de a depune candidaturi, a edita ziare proprii ╚Öi a avea acces la radio ╚Öi la televiziune. Conform celor stabilite la ÔÇ×Masa Rotund─âÔÇŁ, ├«n ziua de 17 aprilie 1989, un tribunal din Var╚Öovia a decis ├«nscrierea oficial─â a Uniunii Sindicatelor Independente ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ, care astfel intra ├«n deplin─â legalitate.

Reac╚Ťii la nivel ├«nalt

Liderul sovietic Mihail Gorbaciov a ├«ncurajat evolu╚Ťiile din Polonia pe calea deschis─â de el prin glasnosti ╚Öi perestroika. ├Än acela╚Öi timp, ini╚Ťiativele lui Jaruzelski se bucurau de un larg sprijin din partea Occidentului. ├Än zilele de 10-11 iunie 1989, pre╚Öedintele Consiliului de Stat al R.P. Polone a efectuat o vizit─â ├«n Marea Britanie. A fost prima vizit─â ├«n aceast─â ╚Ťar─â f─âcut─â de un ╚Öef de stat polonez ├«n perioada postbelic─â. Premierul britanic, Margaret Thatcher, s-a declarat ÔÇ×fascinat─âÔÇŁ de evenimentele din Polonia, preciz├ónd c─â ╚Ťara sa ÔÇ×va face pa╚Öi concre╚Ťi pe linia sprijinirii Poloniei dup─â transpunerea ├«n practic─â a reformelor economiceÔÇŁ.

├Än mod concret, ea a promis: Marea Britanie va avea un rol constructiv ├«n discu╚Ťiile financiare ale Poloniei cu Fondul Monetar Interna╚Ťional; va sprijini ree╚Öalonarea debitului Poloniei ├«n cadrul Clubului de la Paris; va aloca anual 5 milioane de lire sterline pentru o perioad─â de 5 ani, sume ce vor constitui un fond pentru preg─âtirea cadrelor de conducere din economia polonez─â; va ini╚Ťia ac╚Ťiuni ├«n cadrul Comunit─â╚Ťii Economice Europene care s─â vizeze liberalizarea comer╚Ťului cu Polonia ╚Öi eliminarea limit─ârilor cantitative discriminatorii ├«n schimburile comerciale reciproce; va ├«ncuraja conducerile statelor occidentale ├«n eforturile de capacitare la asisten╚Ťa financiar─â a reformelor din Polonia10.

├Än zilele de 14ÔÇô16 iunie 1989, pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Fran├žois Mitterrand, a efectuat o vizit─â ├«n Polonia, unde a avut convorbiri cu pre╚Öedintele Jaruzelski ╚Öi premierul Rakowski, dar ╚Öi cu Walesa, liderul ÔÇ×Solidarit─â╚ŤiiÔÇŁ. Cu acest prilej, mini╚Ötrii de finan╚Ťe ai celor dou─â ╚Ť─âri au semnat un acord privind ree╚Öalonarea pl─â╚Ťii datoriei poloneze fa╚Ť─â de Fran╚Ťa. La r├óndul s─âu, Fran├žois Mitterrand a declarat:

ÔÇ×A╚Ö dori ca ceea ce se ├«nt├ómpl─â ├«n Polonia, Ungaria ╚Öi par╚Ťial ├«n U.R.S.S. s─â contamineze restul Europei de EstÔÇŁ 11 .

Dup─â o campanie electoral─â extrem de intens─â, desf─â╚Öurat─â ├«n perioada 4-18 iunie 1989, alegerile au fost c├ó╚Ötigate de opozi╚Ťie. Practic, la 18 iunie 1989, Partidul Muncitoresc Unit Polonez a pierdut rolul de conduc─âtor politic al ╚Ť─ârii. Aceast─â dat─â marca ╚Öi un moment important din istoria ╚Ť─ârilor socialiste, deoarece ├«ncheia epoca ├«n care partidele comuniste de╚Ťineau monopolul puterii politice.

Schimbarea de atitudine a lui Ceaușescu

Nicolae Ceau╚Öescu aprecia c─â evolu╚Ťia evenimentelor din Uniunea Sovietic─â ╚Öi mai ales din Polonia, puneau ├«n discu╚Ťie or├ónduirea socialist─â, exist├ónd pericolul reinstaur─ârii capitalismului ├«n aceste ╚Ť─âri, cu consecin╚Ťe grave pentru toate statele socialiste, inclusiv pentru Rom├ónia. ├Än consecin╚Ť─â, el a devenit adeptul unor ac╚Ťiuni comune pentru ap─ârarea socialismului, abandon├ónd principiul neinterven╚Ťiei ├«n treburile interne, pe care-l promovase p├ón─â atunci. Aceast─â atitudine a ie╚Öit ├«n eviden╚Ť─â cu prilejul consf─âtuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Var╚Öovia, desf─â╚Öurat─â la Bucure╚Öti, ├«n zilele de 7ÔÇô8 iulie 1989.

Pe l├óng─â aspectele privind pacea, dezarmarea, securitatea au fost abordate ╚Öi problemele cu care se confruntau statele membre. ├Än cuv├óntul s─âu, Nicolae Ceau╚Öescu ╚Öi-a exprimat ├«ngrijorarea fa╚Ť─â de ÔÇ×tendin╚Ťele de a pune sub semnul ├«ntreb─ârii valorile socialisteÔÇŁ; el a apelat la vechile slogane, din anii ÔÇś50, potrivit c─ârora: ÔÇ×C├ót timp exist─â clase antagoniste, lupta de clas─â r─âm├óne o lege fundamental─â a dezvolt─ârii socialisteÔÇŁ, ╚Öi a cerut s─â nu se fac─â nici o concesie cercurilor capitaliste ╚Öi imperialiste12.

Pe de alt─â parte, Mihail Gorbaciov a pledat pentru perestroika ╚Öi pentru o reform─â a Tratatului, ├«n sensul sporirii valen╚Ťelor sale politice. Liderul sovietic a subliniat necesitatea ÔÇ×respect─ârii independen╚Ťei partidelor fr─â╚Ťe╚ÖtiÔÇŁ ╚Öi a excluderii for╚Ťei ╚Öi a amenin╚Ť─ârii cu for╚Ťa ├«n rela╚Ťiile dintre state13.

La vremea respectiv─â, se afirma c─â Mihail Gorbaciov ├«nlocuise ÔÇ×doctrina BrejnevÔÇŁ (a independen╚Ťei limitate a statelor socialiste), cu ÔÇ×doctrina SinatraÔÇŁ (dup─â titlul unui c├óntec fredonat de c├ónt─âre╚Ťul american, care con╚Ťinea cuvintele: ÔÇ×Las─â-l pe fiecare s─â fac─â ce vreaÔÇŁ, interpretate din punct de vedere politic ca dreptul statelor s─â-╚Öi aleag─â liber drumul ├«n politica intern─â)14.

├Äntr-un anumit sens, rolurile s-au schimbat: liderul de la Kremlin pleda pentru independen╚Ť─â ╚Öi neamestec ├«n treburile interne, concepte promovate timp de dou─â decenii ╚Öi jum─âtate de Nicolae Ceau╚Öescu, ├«n timp ce secretarul general al P.C.R. devenise adeptul ap─âr─ârii ├«n comun a or├ónduirii socialiste, ╚Öi mai ales de a nu se ├«ng─âdui abandonarea rolului conduc─âtor al comuni╚Ötilor ├«n statele participante la Tratatul de la Var╚Öovia15.

Diferen╚Ťele de abordare ├«ntre liderul de la Moscova ╚Öi cel de la Bucure╚Öti deveniser─â profunde. Aleksander Iakovlev, care a asistat la mai multe discu╚Ťii ├«ntre cei doi, avea s─â scrie c─â acestea ÔÇ×erau penibile ╚Öi ├«ncordate. Ceau╚Öescu vorbea una, Gorbaciov alta; nu g─âseau un limbaj comun. Ceau╚Öescu r─âm├ónea ferm pe pozi╚Ťiile lui ╚Öi critica dur: el ne repro╚Öa c─â ne ├«ndep─ârt─âm de socialism, c─â scufund─âm nava sovietic─â, c─â ne eschiv─âm de la sprijinul interna╚Ťionalist etcÔÇŁ16.

Bush: ÔÇ×America e cu voiÔÇŁ

A doua zi dup─â ├«ncheierea consf─âtuirii de la Bucure╚Öti, pre╚Öedintele Bush ├«╚Öi ├«ncepea vizita ├«n Republica Popular─â Polon─â (9ÔÇô11 iulie), unde a avut discu╚Ťii at├ót cu ╚Öeful statului, generalul Jaruzelski, c├ót ╚Öi cu liderul opozi╚Ťiei Lech Walesa (foto jos). Pre╚Öedintele american ╚Öi cel al ÔÇ×Solidarit─â╚ŤiiÔÇŁ au depus flori la Monumentul muncitorilor navali, ridicat ├«n memoria celor uci╚Öi de organele de represiune. Cu acest prilej Bush a spus:

ÔÇ×Salut pe Lech Walesa, salut ┬źSolidaritatea ┬╗, salut Polonia. Recuno╚Ötin╚Ťa mea pentru ceea ce a╚Ťi reu╚Öit s─â face╚Ťi de la vizita mea anterioar─â: primele alegeri libere ├«n Polonia postbelic─â. Polonia ocup─â un loc decisiv ├«n inimile americanilor ╚Öi ├«n inima mea [...] America este cu voi. Aici, ├«n Polonia, Statele Unite sprijin─â ├«n╚Ťelegerea ┬źMesei Rotunde┬╗ ╚Öi aplaud─â ├«n╚Ťelepciunea, rezisten╚Ťa, r─âbdarea unuia dintre marii conduc─âtori ai Poloniei - Lech Walesa [...] Recunoa╚Ötem, de asemenea, c─â autorit─â╚Ťile poloneze au dat dovad─â de ├«n╚Ťelepciune, de abordare creatoare ╚Öi curaj, f─âc├ónd pa╚Öi istoriciÔÇŁ 17 .


Lech Walesa jpg jpeg

Astfel, pre╚Öedintele american ├«l elogia pe Walesa, dar ├«l cau╚Ťiona ╚Öi pe Jaruzelski, care a dat dovad─â de ÔÇ×├«n╚ŤelepciuneÔÇŁ. Prin aceste cuvinte, Bush sugera o anumit─â evolu╚Ťie politic─â, ├«ntemeiat─â pe principiul ÔÇ×Mesei RotundeÔÇŁ. ├Än discursul rostit ├«n Parlamentul de la Var╚Öovia, pre╚Öedintele S.U.A. a f─âcut promisiuni concrete: va ac╚Ťiona ├«n cadrul Grupului celor 7 state industrializate s─â se acorde ajutor Poloniei; va cere guvernului S.U.A. s─â aloce 100 milioane de dolari pentru dezvoltarea agriculturii din sectorul particular polonez; va ├«ndemna Banca Mondial─â s─â acorde 325 milioane de dolari pentru dezvoltarea agriculturii ╚Öi industriei alimentare poloneze; va cere Occidentului s─â ree╚Öaloneze suma de 5 miliarde dolari din datoria public─â polonez─â; va cere Congresului S.U.A. s─â acorde 15 milioane dolari pentru conservarea bunurilor culturale din Cracovia ╚Öi pentru lucr─âri de protec╚Ťie din punct de vedere ecologic ├«n zona Cracovia18.

A╚Öa cum era de a╚Öteptat, Congresul S.U.A. a ac╚Ťionat ├«n spiritul celor declarate de George Bush. De asemenea, a fost sporit sprijinul acordat de Occident opozi╚Ťiei politice din Polonia. ├Än anul bugetar 1989, Congresul S.U.A. a aprobat alocarea sumei de 3 milioane dolari pentru asisten╚Ťa financiar─â a opozi╚Ťiei din Polonia19; ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ a primit sprijin ╚Öi de la sindicatele din R.F. Germania, Italia, Belgia ╚Öi S.U.A.. Potrivit unor estim─âri, ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ a ob╚Ťinut de la Bruxelles, ├«n prima jum─âtate a anului 1989, suma de 300.000 dolari20. La r├óndul s─âu, postul de radio ÔÇ×Europa Liber─âÔÇŁ pl─âtea articolele publicate de emigra╚Ťia polonez─â ╚Öi interviurile luate unor lideri ai ÔÇ×Solidarit─â╚ŤiiÔÇŁ ├«n echipamente de telecomunica╚Ťie ╚Öi tipografie. Din S.U.A. erau trimise bro╚Öuri, ziare, reviste ╚Öi manifeste scrise ├«n limba polon─â. Organul de pres─â al ÔÇ×Solidarit─â╚ŤiiÔÇŁ era tip─ârit cu ultima tehnologie laser, pe baza echipamentelor primite din Occident.

Un telefon de la Gorbaciov

Sprijinul acordat opozi╚Ťiei nu urm─ârea ├«nl─âturarea guvernului Jaruzelski. Se pare c─â exista o ├«n╚Ťelegere ├«ntre Gorbaciov ╚Öi Bush pentru men╚Ťinerea lui Jaruzelski la putere. Dup─â alegerile parlamentare c├ó╚Ötigate de opozi╚Ťie, Jaruzelski nu inten╚Ťiona s─â-╚Öi depun─â din nou candidatura la Pre╚Öedin╚Ťia Poloniei, propun├óndu-l pe generalul Czeslaw Kiszczak, ministrul de Interne. La Plenara C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, din 30 iunie, Jaruzelski a spus: ÔÇ×╚śtiu bine c─â opinia public─â m─â asociaz─â mai des cu starea de asediu ╚Öi mult mai rar cu linia reformelorÔÇŁ21.

P├ón─â la urm─â, ├«ncurajat de Bush, Gorbaciov, precum ╚Öi de pre╚Öedintele francez Mitterrand, Jaruzelski a acceptat s─â candideze, fiind ales, la 19 iulie, de Adunarea Na╚Ťional─â (Seimul ╚Öi Senatul), care s-a pronun╚Ťat prin vot secret: 270 voturi pentru, 233 ├«mpotriv─â, 34 ab╚Ťineri ╚Öi 7 anulate22. Dup─â lungi negocieri, la 19 august, Jaruzelski l-a numit ├«n func╚Ťia de prim-ministru pe Tadeusz Mazowiecki, intelectual catolic, consilier al mi╚Öc─ârii ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ, redactor-╚Öef al ziarului acesteia (ÔÇ×Trigodnic SolidarnosciÔÇŁ)23.

Potrivit unor relat─âri, aceast─â decizie a fost precedat─â de un telefon dat de Gorbaciov liderului comunist Rakowski, prin care-╚Öi exprima disponibilitatea de a accepta un guvern condus de ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ, cu o minoritate comunist─â24.

Îngrijorarea Bucureștiului...

Afl├ónd despre aceast─â decizie, Nicolae Ceau╚Öescu l-a convocat ├«n aceea╚Öi sear─â pe ambasadorul sovietic ├«n Rom├ónia, c─âruia i-a cerut s─â transmit─â la Kremlin ├«ngrijorarea conducerii de la Bucure╚Öti ├«n leg─âtur─â cu evenimentele din Polonia, unde socialismul era ├«n primejdie. Ceau╚Öescu propunea o ├«ntrunire de urgen╚Ť─â a conduc─âtorilor partidelor comuniste din statele membre ale Tratatului de la Var╚Öovia pentru a discuta situa╚Ťia creat─â.

├Än seara aceleia╚Öi zile, ambasadorii celorlalte state care f─âceau parte din Tratatul de la Var╚Öovia au fost convoca╚Ťi la sediul C.C. al P.C.R. fiind primi╚Ťi de Ion Stoian, secretarul Comitetului Central cu probleme interna╚Ťionale ╚Öi de Constantin Oancea - adjunctul ministrului afacerilor externe, ├«nm├ón├óndu- li-se textul unei declara╚Ťii cu rug─âmintea de a fi transmis─â secretarilor generali din ╚Ť─ârile respective.

Ion Stoian a precizat c─â declara╚Ťia exprima pozi╚Ťia conducerii P.C.R., a secretarului s─âu general, Nicolae Ceau╚Öescu. ├Än document se f─âcea o evaluare a evenimentelor din Polonia ╚Öi se aprecia c─â socialismul se afla ├«n pericol, c─â desemnarea ├«n fruntea guvernului a lui Mazowiecki (foto jos) reprezenta o cedare ├«n fa╚Ťa for╚Ťelor imperialiste, iar sindicatul ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ era denun╚Ťat pentru atitudinea sa anticomunist─â ╚Öi prooccidental─â. Participarea la guvernare a ÔÇ×Solidarit─â╚ŤiiÔÇŁ servea ÔÇ×celor mai reac╚Ťionare cercuri imperialisteÔÇŁ, care urm─âreau lichidarea socialismului ╚Öi revenirea la societatea capitalist─â.


Tadeusz Mazowiecki jpg jpeg

├Än declara╚Ťie se exprima ├«ngrijorarea fa╚Ť─â de soarta socialismului ├«n Polonia, fa╚Ť─â de obliga╚Ťiile ei de stat aliat, membru al Tratatului de la Var╚Öovia. ├Än opinia lui Nicolae Ceau╚Öescu situa╚Ťia creat─â nu era doar o problem─â intern─â a Poloniei, ci se referea la toate statele socialiste. ├Än consecin╚Ť─â se propunea organizarea unei consf─âtuiri la care s─â se discute situa╚Ťia creat─â ╚Öi stabilirea de comun acord a unor m─âsuri care s─â ├«mpiedice lichidarea socialismului ├«n aceast─â ╚Ťar─â. Din textul acestui document rezult─â limpede faptul c─â, ├«n august 1989, Nicolae Ceau╚Öescu ajunsese ├«n situa╚Ťia de a sus╚Ťine ÔÇ×doctrina BrejnevÔÇŁ, ├«mpotriva c─âreia se ridicase ├«n repetate r├ónduri ╚Öi o condamnase public ╚Öi extrem de vehement ├«n august 1968.

Chiar ├«n seara zilei de 21 august 1989, Ion Te╚Öu, ambasadorul rom├ón la Var╚Öovia, a fost primit la Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez de W. Natorf, secretar cu probleme interna╚Ťionale, ╚Öi de B. Kulski, adjunct al ministrului de Externe al Poloniei. Dup─â ce a aflat despre con╚Ťinutul documentului transmis de ambasador, Natorf a replicat:

ÔÇ×Noi ne a╚Öteptam la sprijin ├«n situa╚Ťia grea pe care o avem ╚Öi nu la criticiÔÇŁ 25 .

...și răspunsul dur al Varșoviei și Budapestei

În răspunsul scris al conducerii Partidului Muncitoresc Unit Polonez26 se afirma:

ÔÇ×├Äncerc─âm s─â ├«n╚Ťelegem inten╚Ťiile tovar─â╚Öilor rom├óni, nu putem s─â accept─âm ╚Öi s─â recunoa╚Ötem motiva╚Ťia, nici aprecierile ╚Öi nici concluziile formulate ├«n declara╚Ťia conducerii Partidului Comunist Rom├ón [...] Respingem afirma╚Ťiile tovar─â╚Öilor rom├óni c─â participarea ├«n guvernul Republicii Populare Polone a reprezentan╚Ťilor ┬źSolidarit─â╚Ťii┬╗, serve╚Öte ┬źcelor mai reac╚Ťionare cercuri imperialiste┬╗ ╚Öi c─â aceasta este ┬źnu numai o problem─â intern─â a Poloniei, ci se refer─â la toate ╚Ť─ârile socialiste ┬╗ÔÇŁ.

P.M.U.P. aprecia c─â problema form─ârii guvernului era o chestiune exclusiv intern─â a Poloniei ╚Öi men╚Ťiona c─â liderii de la Bucure╚Öti au sus╚Ťinut ├«n permanen╚Ť─â neamestecul ├«n treburile interne ale altor state. ├Än acest context se amintea de atitudinea Rom├óniei ├«n 1968, c├ónd nu numai c─â nu a participat la invadarea Cehoslovaciei, dar a ╚Öi condamnat o asemenea ac╚Ťiune.

ÔÇ×Este inadmisibil─â imputa╚Ťia f─âcut─â apriori unui guvern al unui stat suveran c─â ar sluji for╚Ťe str─âineÔÇŁ se aprecia ├«n r─âspunsul P.M.U.P. De asemenea, se considera ca ÔÇ×absolut nefondat repro╚Öul c─â transform─ârile care au loc ├«n Polonia constituie o lovitur─â serioas─â pentru Tratatul de la Var╚ÖoviaÔÇŁ, preciz├ónduse c─â Polonia ÔÇ×r─âm├óne fidel─â obliga╚Ťiilor sale de aliat ├«n cadrul Tratatului de la Var╚ÖoviaÔÇŁ.

├Än acela╚Öi timp i se imputa lui Ceau╚Öescu faptul c─â de-a lungul anilor el a sus╚Ťinut c─â nu exist─â un model unic de construire a socialismului, pentru ca acum s─â repro╚Öeze P.M.U.P. c─â s-ar abate de la normele marxist-leniniste. Era invocat─â aprecierea f─âcut─â ├«n urm─â cu o lun─â la consf─âtuirea Comitetului Politic Executiv al statelor participante la Tratatul de la Var╚Öovia, la care s-a apreciat c─â ÔÇ×nu exist─â modele universale ale socialismului ╚Öi c─â nimeni nu dispune de monopolul adev─ârului, construc╚Ťia societ─â╚Ťii noi este un proces creator care se desf─â╚Öoar─â ├«n fiecare ╚Ťar─â, ├«n conformitate cu tradi╚Ťiile ╚Öi necesit─â╚Ťile saleÔÇŁ.

În scrisoarea de răspuns, se preciza:

ÔÇ×Dorim s─â subliniem c─â transform─ârile care au avut loc ├«n Polonia ╚Öi ├«n alte ╚Ť─âri socialiste nu ├«ncalc─â cu nimic interesele Rom├óniei, ci dimpotriv─â, servesc ├«nt─âririi socialismului ├«n lume, revenirii la vitalitatea ideilor socialismului ╚Öi a for╚Ťei sale de atrac╚ŤieÔÇŁ.

Conducerea PMUP ├«╚Öi exprima disponibilitatea de a ÔÇ×├«mp─ârt─â╚Öi cu PCR, ├«n mod deschis ╚Öi sincer, experien╚Ťele ╚Öi aprecierile noastreÔÇŁ, exprim├óndu-se speran╚Ťa c─â ÔÇ×aceasta va permite tovar─â╚Öilor rom├óni s─â ├«n╚Ťeleag─â mai bine condi╚Ťiile noastre ╚Öi s─â-╚Öi reconsidere aprecierile de p├ón─â acum ├«n interesul suprem al colabor─ârii celor dou─â partide ╚Öi stateÔÇŁ. Un r─âspuns la fel de dur a venit din partea conducerii Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, la 24 august, care ├«ncepea astfel:

ÔÇ×Conducerea P.M.S.U. a luat cuno╚Ötin╚Ť─â cu consternare ╚Öi f─âr─â a fi de acord cu con╚Ťinutul mesajului P.C.R. ╚Öi al tovar─â╚Öului Nicolae Ceau╚Öescu, prin care se urm─âre╚Öte o ac╚Ťiune comun─â ┬źfolosind toate mijloacele ├«n vederea ├«mpiedic─ârii lichid─ârii socialismului ├«n Polonia┬╗ÔÇŁ.

├Än continuare se aprecia c─â practica de p├ón─â atunci de construire a socialismului nu a putut da r─âspuns problemelor ap─ârute, ╚Öi c─â pentru rezolvarea acestora se impuneau f─âurirea unui socialism democratic, crearea unei economii de pia╚Ť─â, pluralismul politic ╚Öi autoadministrarea. ÔÇ×╚Ü─ârile noastre ├«╚Öi aleg ├«n mod independent drumul ╚Öi metodele cele mai potrivite pentru dezvoltarea lorÔÇŁ, fapt ce nu excludea dezbaterile constructive ╚Öi schimbul sincer de p─âreri ÔÇ×├«ntre parteneri suverani, independen╚Ťi ╚Öi egali ├«n drepturiÔÇŁ.

De aceea, ├«n cadrul rela╚Ťiilor pe linie de partid ╚Öi de stat ÔÇ×nu-╚Öi au locul datul de lec╚Ťii, insinu─ârile, calific─ârile precum ╚Öi adoptarea de hot─âr├óri comune, obligatorii, care s─â joace un rol hot─âr├ótor ├«n via╚Ťa politic─â intern─â din ╚Ť─ârile noastre. S-a terminat definitiv cu valabilitatea amestecului militar sau cu orice alte mijloace ale unei ╚Ť─âri ├«n problemele interne ale alteiaÔÇŁ. P.M.S.U. aprecia c─â situa╚Ťia din Polonia a rezultat ├«n urma ÔÇ×unor alegeri libere ╚Öi democraticeÔÇŁ, iar constituirea guvernului Mazoviecki se desf─â╚Öura prin mijloace parlamentare ╚Öi ca atare nu era nevoie de nici o interven╚Ťie din afar─â.

P.M.S.U. ╚Ťinea s─â aminteasc─â de pozi╚Ťia din ultimele decenii ale P.C.R. ╚Öi conducerii Rom├óniei, care ├«n mod sistematic au promovat principiile neamestecului ├«n treburile interne ╚Öi suveranit─â╚Ťii, de faptul c─â ├«n 1968 s-a pronun╚Ťat ├«mpotriva interven╚Ťiei ├«n Cehoslovacia, iar acum, ├«n 1989, ╚Öi-au modificat radical atitudinea, ÔÇ×venind ├«n total─â contradic╚ŤieÔÇŁ cu pozi╚Ťiile anterioare27. Practic, Nicolae Ceau╚Öescu era comb─âtut cu propriile sale argumente, sus╚Ťinute ├«nc─â de la venirea sa la conducerea P.C.R. ├«n martie 1965.

Ceaușescu solicită întrunirea liderilor comuniști

├Än ziua de 21 august 1989, secretarul general al P.C.R. a convocat Comitetul Politic Executiv, pentru a-l informa despre demersul s─âu ╚Öi r─âspunsurile primite28. El s-a referit la propunerea pe care a f─âcut-o, pentru organizarea unei ├«nt├ólniri a conduc─âtorilor partidelor comuniste, care ÔÇ×ar constitui o puternic─â manifestare a unit─â╚Ťii ╚Ť─ârilor noastre socialiste, afirmarea solidarit─â╚Ťii ╚Öi a hot─âr├órii lor de a ├«nt─âri solidaritateaÔÇŁ. Nicolae Ceau╚Öescu afirma c─â ÔÇ×orientarea polonezilor este ├«n acord cu Uniunea Sovietic─â ╚Öi cred c─â se poate spune chiar mai mult, adic─â este chiar la sfaturile Uniunii SovieticeÔÇŁ.

De aceea, men╚Ťiona el, s-a adresat ├«n primul r├ónd sovieticilor, fiind convins c─â ei ÔÇ×pot s─â determine conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez s─â ia pozi╚Ťie mai ferm─âÔÇŁ.  Din aceast─â declara╚Ťie se desprinde concluzia c─â Nicolae Ceau╚Öescu, alt─âdat─â campionul luptei ├«mpotriva amestecului Uniunii Sovietice ├«n treburile altor state socialiste, adoptase o atitudine contrar─â, solicit├ónd liderilor de la Kremlin s─â ÔÇ×determineÔÇŁ conducerea partidului comunist polonez s─â-╚Öi modifice punctul de vedere adoptat ├«n leg─âtur─â cu guvernul Mazoviecki.

Demersul lui Ceau╚Öescu a avut un caracter confiden╚Ťial, opinia public─â din Rom├ónia nefiind informat─â nici ├«n leg─âtur─â cu scrisoarea-declara╚Ťie a conducerii P.C.R. ╚Öi nici cu r─âspunsurile primite din partea celor c─ârora s-a adresat. Ini╚Ťiativa sa a r─âmas f─âr─â nici un rezultat practic, dar a contribuit la compromiterea secretarului general al P.C.R. ├«n ochii liderilor reformatori din statele socialiste.

Pentru a risipi orice ├«ndoial─â privind orientarea politicii externe a guvernului s─âu, Mazowiecki a acordat un interviu ziarului sovietic ÔÇ×IzvestiaÔÇŁ, ap─ârut la 24 august, ├«n care d─âdea asigur─âri c─â Polonia ├«╚Öi va ├«ndeplini cu loialitate datoriile de aliat, de membru al Tratatului de la Var╚Öovia, va promova o politic─â de colaborare cu Uniunea Sovietic─â.

Pozi╚Ťiile lui Nicolae Ceau╚Öescu fa╚Ť─â de evenimentele din Polonia au cunoscut, ├«n decurs de opt ani, o evolu╚Ťie spectaculoas─â. ├Än 1981 el era militantul hot─âr├ót ├«mpotriva oric─ârei interven╚Ťii str─âine ├«n treburile interne ale altui stat, continu├ónd linia afirmat─â cu energie ├«n august 1968, c├ónd a condamnat interven╚Ťia militar─â ├«n Cehoslovacia. ├Än 1989, pozi╚Ťia se schimbase radical, secretarul general al PCR devenind ini╚Ťiatorul unei posibile interven╚Ťii ├«n Polonia, pentru ap─ârarea socialismului de tip totalitar.

O analiz─â corect─â a istoriei Rom├óniei ╚Öi a PCR impune o apreciere nuan╚Ťat─â, pe baz─â de documente, a momentelor concrete ╚Öi a pozi╚Ťiilor exprimate. Orice eludare a acestora, conduce la o prezentare denaturat─â. Credem c─â studiul de caz prezentat mai sus subliniaz─â aceast─â necesitate.

NOTE

1. General-colonel (r) dr. Constantin Olteanu, Rom├ónia, o voce distinct─â ├«n Tratatul de la Var╚Öovia. Memorii. 1980 ÔÇô 1985. Dialog cu Dumitru Avram, Bucure╚Öti, Editura Aldo, 1999, p. 106

2. Ibidem, p. 107.

3. General-colonel (r) dr. Constantin Olteanu, colonel (r) dr. Alesandru Du╚Ťu, general-maior (r) Constantin Antip, Rom├ónia ╚Öi Tratatul de la Var╚Öovia, Bucure╚Öti, Editura Pro Historia, 2005, p. 270

4. Stelian T─ânase, Miracolul revolu╚Ťiei. O istorie politic─â a c─âderii regimurilor comuniste, Bucure╚Öti, Editura Humanitas, 1999, p. 61.

5. Adam Michnik, Restaura╚Ťia de catifea, Ia╚Öi, Editura Polirom, 2001, p. 234.

6. Eduard ╚śevardnadze, Op╚Ťiunea mea. Traducere Virgil Constantinescu, Bucure╚Öti, Editura Presa Na╚Ťional─â, 2003, p. 201.

7. Norman Davis, Europe. A history, London, Edition Pimlico, 1997, p. 1108

8. Jean-Fran├žois Soulet, Istoria comparat─â a statelor comuniste din 1945 p├ón─â ├«n zilele noastre. Traducere Silvia Albe╚Öteanu ╚Öi Ana Zb├órcea, Ia╚Öi, Editura Polirom, 1988, p. 298

9. Ion Constantin, Din istoria Poloniei ╚Öi a rela╚Ťiilor rom├óno- polone, Bucure╚Öti, Editura Biblioteca Bucure╚Ötilor, 2005, pp. 105 - 106

10. 1989. Principiul dominoului. Pr─âbu╚Öirea regimurilor comuniste europene. Documente. Edi╚Ťie de Dumitru Preda ╚Öi Mihai Retegan, Bucure╚Öti, Editura Funda╚Ťiei Culturale Rom├óne, 2000, pp. 107 - 108 (├«n continuare se va cita Principiul dominoului...)

11. Ibidem, p. 114.

12. ÔÇ×Sc├ónteiaÔÇŁ din 8 iulie 1989

13. Ibidem, din 9 iulie 1989

14. Ion Petcu, Ceaușescu un fanatic al puterii. Biografie neretușată, București, Editura Românul, 1994, p. 312

15. Vezi ╚Öi Ioan Scurtu, Revolu╚Ťia Rom├ón─â din Decembrie 1989 ├«n context interna╚Ťional, Bucure╚Öti, Editura Enciclopedic─â ╚Öi Editura Institutului Revolu╚Ťiei Rom├óne din Decembrie 1989, 2006, pp. 100 - 106

16. Aleksander Iakovlev, Ce vrem să facem din Uniunea Sovietică. Convorbire cu Lilly Marcou, București, Editura Humanitas, 1991, p. 114

17. Principul dominoului...., p. 137

18. Ibidem, p. 131-132

19. Ibidem, p. 82

20. Ibidem

21. Ibidem, p. 123

22. Ibidem, p. 139

23. Vezi, pe larg, B. Kaminski, The Collapse of State Socialism. The Case of Poland, Princeton, Princeton University Press, 1991

24. Structuri politice ├«n Europa Central─â ╚Öi de Sud-Est (1918-2001), vol. I. Coordonator Ioan Scurtu, Bucure╚Öti, Editura Funda╚Ťiei Culturale Rom├óne, 2003, p. 261

25. Ion Constantin, op. cit., p. 213

26. Principiul dominouluiÔÇŽ, pp. 165 - 167

27. Ibidem, pp. 170 - 171

28. Vezi Stenograma ╚Öedin╚Ťei Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din ziua de 21 august 1989, publicat─â ├«n ÔÇ×Clio 1989ÔÇŁ, nr. 1-2/2005, pp. 168 - 170