Nicolae Ceau┼čescu, criticul ├«nfl─âc─ârat al Securit─â┼úii ├«n 1956 jpeg

Nicolae Ceau┼čescu, criticul ├«nfl─âc─ârat al Securit─â┼úii ├«n 1956

­čôü Comunismul in Rom├ónia
Autor: Ilarion Ţiu

Dup─â declan┼čarea destaliniz─ârii de c─âtre Hru┼čciov ├«n 1956, liderii comuni┼čti rom├óni au trecut ┼či ei la schimb─âri. Ceau┼čescu a primit sarcina s─â reformeze Securitatea. Raportul secret al lui Nikita Hru┼čciov din februarie 1956, prin care ÔÇ×acuza" crimele lui Stalin, nu a avut efecte imediate asupra regimului de la Bucure┼čti.

Opozi┼úia altor lideri fa┼ú─â de Gheorghiu-Dej a fost ne├«nsemnat─â ┼či anihilat─â rapid. Comuni┼čtii rom├óni ┬şs-au aliniat, ├«n felul lor, ac┼úiunilor de destalinizare. Iar membrii Secretariatului CC al PMR au participat la ┼čedin┼úele activului de partid din ministere, pentru a transmite noua ┬şÔÇ×linie" a regimului.Gata cu informatorii comuni┼čti!├Än calitatea sa de secretar al Comitetului Central responsabil ┼či cu Internele, Nicolae Ceau┼čescu a participat ├«n vara anului 1956 la ┼čedin┼úa activului de partid din acest minister. La finalul ├«ntrevederii, Ceau┼čescu a ┼úinut un lung discurs, ├«n care a urm─ârit s─â-i anun┼úe pe activi┼čti ce s-a gre┼čit p├ón─â atunci ┼či ce era de f─âcut. Mi┼čcarea lui Ceau┼čescu se lega de transform─ârile din societatea sovietic─â. Dup─â ├«ndep─ârtarea lui Beria, partidul a ├«nceput o adev─ârat─â lupt─â pentru recuperarea puterii pe care o acumulaser─â serviciile secrete. Se spune c─â ├«nsu┼či Stalin sus┼úinea c─â Internele erau stat ├«n stat ┼či nu putea controla ministerul.├Än discursul s─âu, Nicolae Ceau┼čescu s-a referit la activitatea ÔÇ×organelor". Astfel, l-a criticat discret pe Alexandru Dr─âghici, ┼čef al Securit─â┼úii ┼či rival al s─âu ├«n Biroul Politic. Ceau┼čescu a spus c─â nu nega munca aparatului de Securitate ├«n ÔÇ×lupta contra elementelor contrarevolu┼úionare", ├«ns─â a observat c─â ÔÇ×spiritul de partid" nu se reg─âsea ├«n func┼úionarea acestei structuri. Deci Securitatea nu asculta de partid, realitate grav─â din punct de vedere al ideologiei.Ceau┼čescu era nemul┼úumit mai ales de colaborarea Securit─â┼úii cu ÔÇ×organele de partid" la nivel local, unde ofi┼úerii de la Interne refuzau s─â se furnizeze informa┼úii activi┼čtilor, motiv├ónd secretul de serviciu. El a sugerat c─â astfel de practici erau folosite ├«nainte de ÔÇ×reformarea" partidului din 1952, c├ónd Teohari Georgescu a fost ├«nl─âturat din fruntea Ministerului de Interne. Adic─â, ├«n Rom├ónia, ├«nc─â ├«nainte de moartea lui Stalin se f─âcuse destalinizarea! Secretarul CC era nemul┼úumit mai ales de practica Securit─â┼úii de a recruta informatori din r├óndul membrilor de partid, f─âr─â a avea ├«n prealabil acordul comitetelor regionale sau al raioanelor de partid. Considera c─â aceast─â practic─â trebuia lichidat─â.Securitatea, organ politic al PartiduluiO alt─â problem─â pe care a ridicat-o Nicolae Ceau┼čescu ├«n ┼čedin┼úa cu activul de partid din MAI a fost rela┼úia de subordonare dintre Securitate ┼či PMR. ├Än ultima vreme, Internele p─âreau c─â ac┼úionau pe cont propriu, practic ce punea probleme legate de controlul pe care-l exercita Partidul Comunist asupra ┼ú─ârii. Ceau┼čescu a ┼úinut s─â puncteze ├«n cuv├óntare cine avea ├«nt├óietate: ÔÇ×Lupta ├«mpotriva du┼čmanilor nu o duce numai Securitatea ┼či Mili┼úia, lupta ├«mpotriva du┼čmanilor o duce partidul ┼či lupta pentru cucerirea puterii a dus-o partidul care a organizat clasa muncitoare, ┼ú─âr─ânimea muncitoare, poporul, i-a unit ┼či i-a dus la victoria ├«mpotriva burgheziei ┼či mo┼čierimii.

Lupta ├«mpotriva claselor exploatatoare a dus-o partidul ┼či pe linie ideologic─â, economic─â ┼či pe linie represiv─â a dus-o Securitatea, care ┬şeste un organ politic al partidului ┼či guvernului pentru aplicarea liniei politice a partidului ┼či guvernului. ├Än condi┼úiile actuale ├«n care ne desf─â┼čur─âm munca noastr─â s─â punem mai mult sau mai pu┼úin accent depinde de etapa ├«n care ne afl─âm - conduc─âtor este partidul. Lupta ├«mpotriva exploatatorilor ┼či du┼čmanilor nu o duce Securitatea".O nou─â epoc─â ├«n istoria Securit─â┼úiiDup─â ce a clarificat care era statutul Securit─â┼úii ├«n raport cu partidul, ├«n  noul stil sovietic, Nicolae Ceau┼čescu ┼či-a continuat critica la adresa organelor represive, ├«n maniera ÔÇ×raportului secret" al lui  Hru┼čciov. A obiectat ├«mpotriva arest─ârilor ├«n mas─â f─âr─â justificare, dar ┼či a folosirii violen┼úelor fizice ├«n anchete. Securitatea trebuia s─â ac┼úioneze numai ├«mpotriva celor care preg─âteau concret ac┼úiuni contra regimului, ┼či nu s─â aresteze orice cet─â┼úean asupra c─âruia existau b─ânuieli. ÔÇ×Faptul c─â el (cet─â┼úeanul) a fost capitalist nu este deloc un motiv ca s─â-l aresteze Securitatea", puncta Ceau┼čescu. ÔÇ×Doar noi avem ┼či oameni de ┼čtiin┼ú─â care au fost mo┼čieri ┼či capitali┼čti, noi ├«i pl─âtim cu bani grei ┼či c─âut─âm s─â-i influen┼ú─âm ┼či ├«n m─âsura ├«n care ei lucreaz─â loial le d─âm chiar ┼či premii de stat", argumenta Ceau┼čescu.

Alexandru Dr─âghici (centru) era prieten bun cu Nicolae Ceau┼čescu (dreapta), cei doi f─âc├óndu-┼či vizite de familie. Totu┼či, ei erau ÔÇ×lupi tineriÔÇť ai partidului ┼či concuren┼úi la succesiunea lui Dej

Nu doar excesul de zel contra ÔÇ×burghezo-mo┼čierilor" a fost taxat. ├Än numele conducerii partidului, Nicolae Ceau┼čescu a criticat ┼či u┼čurin┼úa cu care rom├ónii erau aresta┼úi pentru atitudini sau comentarii du┼čm─ânoase:ÔÇ×Faptul c─â foarte u┼čor noi tax─âm pe oricine care se manifest─â ├«ntr-un fel sau altul, c─â ├«n fabric─â unul s-a manifestat nemul┼úumit cu salariul, sau c─â directorul este nemul┼úumit, sau c─â nu s-a g─âsit ceap─â pe pia┼ú─â, imediat ├«l tax─âm ca element contra regimului".Ceau┼čescu a ┼úinut s─â precizeze c─â astfel de probleme nu c─âdeau ├«n sarcina Securit─â┼úii, iar Partidul avea propriile p├órghii prin care-i putea l─âmuri pe cei nemul┼úumi┼úi. Printre care discu┼úiile ├«n cadrul organiza┼úiilor de baz─â. Era mult mai simplu ca Securitatea s─â-i aresteze pe cet─â┼úenii nemul┼úumi┼úi dec├ót s─â fie ÔÇ×educa┼úi" ace┼čtia. Se luau diverse declara┼úii incriminatoare ├«n anchet─â, se ÔÇ×fabricau" c├ó┼úiva martori ┼či gata dosarul de ÔÇ×contrarevolu┼úionar"! ÔÇ×Noi credem c─â rezolv─âm astfel problemele, dar ├«n fond el (arestatul) are so┼úie, tat─â, rude ┼či ├«n fond proced├ónd a┼ča nu limit─âm ci m─ârim num─ârul nemul┼úumi┼úilor ┼či facem un prost serviciu partidului ┼či regimului nostru", a punctat Ceau┼čescu, p─âr├óndu-le celor ce-l ascultau un veritabil reformator.Securi┼čtii - ÔÇ×huligani"Un alt neajuns ├«n func┼úionarea Ministerului de Interne remarcat de Ceau┼čescu a fost practica fabric─ârii de dosare de c─âtre Securitate. El l-a criticat ┼či pe Cornel Burtic─â, ┼čef al unei direc┼úii politice din minister, pentru lipsa de vigilen┼ú─â ├«n identificarea ofi┼úerilor care practicau metoda. ÔÇ×Trebuie s─â lu─âm m─âsuri ca asemenea elemente ┬şcare-┼či permit s─â scoat─â un act de la dosar ┼či s─â-l ├«nlocuiasc─â cu unul fals, pentru ca s─â-l trimit─â pe om ├«n judecat─â, acesta n-are ce c─âuta ├«n Securitate, acesta este un du┼čman al regimului, pentru c─â nu aduce niciun serviciu regimului ┼či Partidului nostru".Ceau┼čescu a avertizat c─â ofi┼úerii care fabricau dosare erau responsabili de atitudine ÔÇ×antipartinic─â" ┼či ÔÇ×huliganic─â". Pe viitor, ┼čefii sec┼úiilor politice din Ministerul de Interne erau sf─âtui┼úi s─â trateze cu cea mai mare responsabilitate problema. ÔÇ×Unde este spiritul de r─âspundere ┼či aplicarea liniei partidului?", ├«i ├«ntreba retoric Ceau┼čescu.Pledoaria lui Ceau┼čescu nu era ├«nt├ómpl─âtoare. ├Än ideologia etapei, dup─â cucerirea puterii de c─âtre comuni┼čti, Securitatea, Mili┼úia, Justi┼úia ÔÇ×erau ale poporului" ┼či ar fi trebuit s─â lucreze ├«n interesul ÔÇ×poporului muncitor". ÔÇ×Lupta de clas─â" se ├«ncheiase, du┼čmanii fuseser─â izola┼úi ┼či nu mai era cazul s─â se fabrice al┼úii.Munca la Securitate ┼či marxism-leninismulNicolae Ceau┼čescu a g─âsit ┼či motivele pentru care ÔÇ×descoperise" at├ótea nereguli la Ministerul de Interne. Angaja┼úii Mili┼úiei ┼či Securit─â┼úii ├«┼či concentrau activitatea pe folosirea bastonului ┼či nu pe lecturarea documentelor Partidului. Dintre toate ministerele, cel mai slab ├«nv─â┼ú─âm├ónt de partid era la MAI. Ceau┼čescu ├«i avertiza pe securi┼čti c─â nu puteau invoca natura meseriei lor pentru a se sustrage de la cunoa┼čterea doctrinei:ÔÇ×Se spune c─â sunt condi┼úii specifice.

image

Este adev─ârat, ├«ns─â exist─â o lege c─â acela care nu ├«nva┼ú─â ┼či nu se ┼úine ├«n pas cu ├«nv─â┼ú─âtura r─âm├óne ├«n urm─â. Multe dintre lipsurile ┼či ne├«n┼úelegerile existente se datoresc ┼či acestei atitudini fa┼ú─â de ├«nv─â┼ú─âm├ónt. Crede┼úi c─â dac─â avem puterea ├«n m├ón─â nu mai avem nevoie de ├«nv─â┼ú─âtur─â? Munca de Securitate f─âr─â ├«nsu┼čirea marxist-leninist─â nu se poate face f─âr─â ├«nv─â┼ú─âtur─â"."Munca de Securitate f─âr─â ├«nsu┼čirea marxist-leninist─â nu se poate face f─âr─â ├«nv─â┼ú─âtur─â.'' Nicolae Ceau┼čescu"Securitatea trebuia s─â ac┼úioneze numai ├«mpotriva celor care preg─âteau concret ac┼úiuni contra regimului.''Nicolae Ceau┼čescuAlexandru Dr─âghici, receptiv la indica┼úiile lui Ceau┼čescuCriticile lui Nicolae Ceau┼čescu la adresa func┼úion─ârii muncii de partid ├«n Ministerul de Interne, formulate la adunarea activului MAI din 1956, nu au r─âmas f─âr─â urm─âri. La ├«nt├ólnirile cu ┼čefii Securit─â┼úii din teritoriu, Alexandru Dr─âghici le-a atras aten┼úia s─â nu omit─â problemele de partid, institu┼úia func┼úion├ónd dup─â sarcinile trasate de CC al PMR.O astfel de prelucrare a avut loc ├«n decembrie 1957, cu ocazia ┼čedin┼úei ministrului de Interne cu directorii centrali ┼či din regiuni, cu ┼čefii de servicii ┼či raioane. ├Änt├ói de toate, Dr─âghici a mul┼úumit partidului pentru activi┼čtii trimi┼či ├«n minister pentru ├«mbun─ât─â┼úirea muncii politice: ÔÇ×Un rol deosebit de important ├«n rezolvarea sarcinilor ce revin organelor MAI ├«l are Direc┼úia de Cadre ┼či serviciile sale din regiuni. Plenara CC al PMR care a avut loc ├«n luna iulie 1957 a ar─âtat c─â datorit─â sprijinului permanent acordat de partid ┼či guvern pentru ├«nt─ârirea organelor MAI cu cadre din r├óndurile partidului, nivelul politic ┼či profesional al majorit─â┼úii cadrelor MAI a crescut, iar ca urmare se constat─â ┼či o ├«mbun─ât─â┼úire general─â a muncii operative" (...)

Securitatea se ocupa ┼či de gestionarea ÔÇ×evenimentelorÔÇť  la grani┼úe

image

ÔÇ×Sarcina cea mai important─â a Direc┼úiei de Cadre ┼či a organelor sale este aceea de a studia cu toat─â scrupulozitatea ├«nsu┼čirile politice ┼či profesionale ale lucr─âtorilor, de a crea rezerva necesar─â de cadre, ├«n scopul promov─ârii ├«n func┼úiile de conducere a lucr─âtorilor celor mai devota┼úi cauzei partidului, care dau dovad─â de ini┼úiativ─â creatoare ┼či posed─â o temeinic─â experien┼ú─â ├«n munc─â. Direc┼úia de Cadre trebuie s─â desf─â┼čoare o activitate neobosit─â pentru cre┼čterea politic─â ┼či profesional─â a lucr─âtorilor, s─â lupte cu hot─âr├óre ├«mpotriva lipsei de r─âspundere ├«n munc─â, ├«mpotriva p─âl─âvr─âgelii, indisciplinei ┼či diferitelor abateri de la moral─â"."Direc┼úia de Cadre trebuie s─â desf─â┼čoare o activitate neobosit─â pentru cre┼čterea politic─â ┼či profesional─â a lucr─âtorilor.''Alexandru Dr─âghiciCeau┼čescu, responsabil cu ├«narmarea gr─ânicerilor├Än calitate de secretar al Comitetului Central responsabil cu activitatea Ministerului de Interne, Nicolae Ceau┼čescu r─âspundea ┼či de buna func┼úionare a trupelor de gr─âniceri. La biroul s─âu ajungeau adesea ┼či rapoarte strict secrete despre ├«narmarea solda┼úilor care ap─ârau frontiera. Situa┼úia era de-a dreptul ├«ngrijor─âtoare ├«n unele puncte de grani┼ú─â, armamentul din dotare fiind uzat sau muni┼úia ├«nvechit─â. Spre exemplu, ├«n luna octombrie 1957, la brigada de gr─âniceri de la Turnu M─âgurele, jum─âtate din armament era inutilizabil din cauza faptului c─â nu era calibrat sau, mai grav, era ruginit. Militarii nu puteau efectua exerci┼úii de tragere, comandan┼úii lor fiind nevoi┼úi s─â ├«mprumute armament de la Ministerul For┼úelor Armate.Situa┼úia nu era roz─â nici la trupele de Securitate, care ├«n unele zone nu puteau folosi autoturismele din dotare din cauza diverselor lipsuri. Fie nu erau reparate, fie o parte din piese z─âceau ├«n depozitele din Bucure┼čti, f─âr─â ca nimeni s─â se ├«ngrijeasc─â de aprovizionare.Comisia Controlului de Stat, care a efectuat verificarea, ├«i solicita lui Nicolae Ceau┼čescu s─â intervin─â la responsabilii Ministerului de Interne ├«ntruc├ót paza frontierelor ┼či opera┼úiunile Securit─â┼úii erau puse ├«n primejdie.

Num─ârul 222 al revistei Historia porne╚Öte pe urmele spionului din redac╚Ťia celui mai cunoscut post de radio din perioada comunist─â. Cine era el? Ce voia regimul Ceau╚Öescu s─â afle? C├ó╚Ťi oameni au fost implica╚Ťi? A fost vreo leg─âtur─â ├«ntre ÔÇ×agentul GX-36ÔÇŁ ╚Öi atentatul de la Radio a lui Carlos ╚śacalul sau moartea lui Emil Georgescu? Num─ârul 222 al revistei Historia este disponibil ├«n perioada 15 iulie - 14 august 2020, la toate punctele de distribu╚Ťie a presei ╚Öi ├«n format digital, pe platforma paydemic.com.

H 222 jpg jpeg
sumar jpg jpeg