
Mitul Planului Valev: între pretinsul eroism al lui Dej și realitatea subordonării față de Moscova
Anul 1964 a rămas în istoriografia românească prin lupta eroică dusă de conducerea de partid și de stat, personal de către tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împotriva Planului Valev, cel ce ar fi stabilit în mod clar transformarea României în stat agrar, un fel de grânar pentru sateliții industrializați ai Moscovei. Istoricii de după 1989 au fost deosebit de încântați de acest eroism și au trecut la lăudarea conducerii comuniste de atunci, cea care îndrăznea să sfideze colosul sovietic.
Realitatea era însă complet diferită de ceea ce văd astăzi istoricii. Un document militar publicat de cercetătorii Petre Opriș și Gavriil Preda schimbă întreaga imagine despre vitejia lui Dej. O delegație militară comunistă de la București, definită drept română, a fost în vizită oficială în Uniunea Sovietică în luna iulie a anului 1963. Conform regulilor din lumea comunistă, a fost adresată o invitație oficială pentru sosirea în România populară a mareșalului R. Malinovski, Ministrul Apărării U.R.S.S., și era o personalitate militară pe care un oarecare Leontin Sălăjan nu putea s-o umilească. S-a convenit ca vizita să aibă loc în luna octombrie, în a doua parte, deoarece așa permitea programul conducătorului sovietic. Acesta a anunțat partea română la 23 iunie 1964 despre posibilitatea efectuării misiunii diplomatice și militare, astfel de vizite întărind colaborarea dintre cele două organisme militare și, normal, erau semnate ceva contracte privind cumpărarea de armament de către conducerea de la București.
Nu se reflecta în vreun fel tensiunile legate de Emil Borisovici Valev în domeniul militar, ceea ce înseamnă că era doar o făcătură a regimului la nivelul unor publicații științifice în stilul propagandei.
Adepții teoriei despre eroismul conducerii forței de ocupație ideologică de la București vor spune că un singur document nu poate să schimbe interpretarea oficială de astăzi, cea care tronează și prin manualele școlare. Un alt document publicat de autorii Gavriil Preda și Petre Opriș încă din anul 2009 ar putea să demoleze pentru totdeauna mitul Planului Valev. România participa în anul 1964 la exerciții militare de amploare în Bulgaria și urmau să plece peste graniță 506 ofițeri, 214 subofițeri și 1.959 de militari. Un întreg regiment cu efective de război din Divizia 2 mecanizată trebuia să se deplaseze spre sud și celelalte regimente erau reprezentate de grupe de comandă.
Referitor la teoria că a existat un național – comunism în epocă, documentul din 1964 distruge acest mit ce s-a dezvoltat din lipsa gândirii critice. Banii lagărului socialist numit România populară erau cheltuiți prin deplasarea a patru vedete torpiloare, 24 de tancuri, 6 autotunuri, 379 mașini, 24 avioane etc. Tunuri și aruncătoare de mine erau din belșug pentru o aplicație. Aceste activități dovedeau o integrare perfectă a oștirii zise române în marea Armată Roșie ce putea să plece la înfăptuirea revoluției mondiale. Operațiunea de instruire și colaborare urma să aibă loc în septembrie 1964.
Lupta împotriva zisului Plan Valev a fost o regie ce avea legătură cu sprijinirea grupării Leonid Ilici Brejnev în confruntarea cu adepții lui Nikita Hrușciov. Gheorghe Gheorghiu-Dej a simulat o nemulțumire a comuniștilor români pentru a fi din belșug argumente în favoarea schimbării. Puteau să argumenteze că popoarele au dorit înlocuirea. Aceasta era arta manipulării din perioada comunistă.
Planul Valev trebuie să dispară din paginile cărților de Istorie și să fie găsite alte fapte de eroism din trecutul național. Regimul comunist nu putea să fie unul patriotic din moment ce fusese impus de o forță de ocupație și România a fost un lagăr socialist. Interesant este că s-a ajuns la expresia Planul Valev de la un oarecare articol de geografie economică.
Foto sus: Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu, în timpul unei vizite de lucru la Pitești și împrejurimi (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 1/1961)
Mai multe pentru tine...

















