Misterul bijuteriilor sustrase de căutătorii de comori dintr un mormânt dacic și recuperate din Germania  jpeg

Misterul bijuteriilor sustrase de căutătorii de comori dintr-un mormânt dacic și recuperate din Germania

­čôü Muzeele Rom├óniei
Autor: Redac╚Ťia

Patrimoniul arheologic al Muzeului Na┼úional al Unirii din Alba Iulia s-a ├«mbog─â┼úit recent cu un set de podoabe de aur de calitate excep┼úional─â. Piesele ├«n discu┼úie, o garnitur─â de podoabe compus─â dintr-un colier ┼či doi cercei, au fost recuperate din Germania de c─âtre Poli┼úia Rom├ón─â.

├Än urma anchetei judiciare s-a presupus c─â ele au fost sustrase de c─âut─âtorii de comori dintr-un morm├ónt de inhuma┼úie aflat ├«n cetatea dacic─â de la C─âp├ólna. Aceast─â informa┼úie nu este ├«ns─â confirmat─â cu certitudine, dar e evident c─â acest mic tezaur a f─âcut obiectul traficului ilegal de bunuri arheologice, el ilustr├ónd amploarea interna┼úional─â pe care a luat-o acest gen de infrac┼úiuni care prejudiciaz─â grav patrimoniul universal. 

Colierul care compune garnitura de podoabe este format dintr-un lan┼ú de care sunt ata┼čate 26 de pandantive. Lan┼úul a fost realizat din zale de s├órme ├«mpletite str├óns. Sistemul de ├«nchidere de la capetele lan┼úului este reprezentat de c├óte un man┼čon cu verig─â prin care era petrecut un fir de aur ce lega cele dou─â extremit─â┼úi. Pandantivele prinse de lan┼ú au form─â bitronconic─â ┼či au fost realizate ├«n tehnica filigranului ┼či a granula┼úiei.

Pandantivele sunt de dou─â tipuri. Primul este reprezentat de piese av├ónd ├«ntregul corp realizat din fire r─âsucite, ├«n timp ce al doilea tip cuprinde pandantivele care ├«n zona median─â au fost decorate suplimentar cu bucle. ├Än antichitate num─ârul pandantivelor era mai mare. Ast─âzi lipse┼čte cel pu┼úin unul dintre ele, acesta fiind probabil pierdut recent ├«n urma manipul─ârii piesei de c─âtre trafican┼úi. Lungimea colierului este de 34 cm, iar greutatea total─â de 73,04 gr. 

colier jpg jpeg

Cei doi cercei au fost realiza┼úi utiliz├óndu-se tehnici diverse: trefilare, martelare, filigranare, granulare, incizie. Corpurile lor au fost r─âsucite, iar sistemele de ├«nchidere au fost constituite de c├óte un c├órlig care se prindea de o verig─â. P─âr┼úile corpurilor cerceilor dinspre verigile de ├«nchidere au fost modelate cu mult─â m─âiestrie ├«n forma ÔÇ×nodului lui HerculesÔÇŁ.

Apoi, pe aceste ÔÇ×noduriÔÇŁ au fost prinse ├«n c├óte un cabo┼čon pietre semipre┼úioase de culoare purpurie. Ele au fost m─ârginite de alte dou─â ornamente circulare ├«n relief realizate ├«n tehnica filigranului ┼či a granula┼úiei. Modela┼úi astfel, cei doi cercei aveau un aspect general care impresiona nu numai datorit─â formei, ci ┼či prin policromie. Diametrele cerceilor m─âsoar─â 3,07 cm, respectiv 3,61 cm, iar greutatea lor este de 13,43 gr. ┼či de 14,07 gr. 

cercel jpg jpeg

Seturi individuale de podoabe asem─ân─âtoare, formate din lan┼úuri cu 63 pandantive ┼či cercei, au mai fost descoperite ├«n necropole elenistice din sec. II-I a. Chr. de pe litoralul M─ârii Negre sau din bazinul mediteranean. Pot fi men┼úionate ├«n acest sens piesele provenind din Crimeea ori cele de la Olbia, precum ┼či garniturile de podoabe scoase la lumin─â ├«n cimitirele elenistice de la Messambria, Anchialos ┼či Apollonia, pe teritoriul de ast─âzi al Bulgariei. Toate aceste podoabe au apar┼úinut unor femei de rang social superior, dup─â cum o argumenteaz─â ┼či alte piese de inventar din mormintele respective care exprim─â bog─â┼úia acestora. 

Se remarc─â ├«n general faptul c─â la realizarea acestor seturi de podoabe me┼čterii bijutieri au folosit acelea┼či tehnologii care se ├«nt├ólnesc ┼či ├«n cazul pieselor din muzeul de la Alba Iulia. Dac─â ├«n cazul lan┼úurilor se constat─â o anumit─â uniformitate morfologic─â, cerceii prezint─â o varietate mai mare. Astfel, ace┼čtia au fost modela┼úi ├«n relief ├«n forme diverse. ├Änt├ólnim reprezent─âri de personaje mitologice (spre exemplu Nike ├«n big─â, amora┼či etc), animale fantastice (sfinc┼či) sau reale (lei), vase cu rol apotropaic sau care exprim─â abunden┼úa (amfore) etc. ├Än aproape toate cazurile aceste reprezent─âri sunt ├«nso┼úite de elemente decorative vegetale la care se adaug─â pietrele semipre┼úioase, policromia fiind una dintre caracteristicile artei bijuteriei din perioada elenistic─â mijlocie ┼či din cea t├órzie, dar ┼či de mai t├órziu din epoca roman─â. 

├Än ceea ce prive┼čte ÔÇ×nodul lui HerculeÔÇŁ, care reprezint─â tema decorativ─â principal─â a cerceilor din muzeul albaiulian, acesta a avut un rol simbolic ┼či magic profund. ├Än lumea antic─â greco-roman─â obiecte modelate sub forma ÔÇ×nodului lui HerculesÔÇŁ au fost utilizate ca amulete protective. El a constituit apoi un simbol de c─âs─âtorie, fiind perceput ca un mijloc de ÔÇ×legareÔÇŁ magic─â a destinului so┼úilor de miresele lor. 

├Än concluzie, garnitura de podoabe prezentat─â aici provine dintr-un atelier de orfevr─ârie grecesc situat probabil ├«ntr-unul din ora┼čele de pe litoralul M─ârii Negre ┼či a fost produs─â c├óndva ├«n sec. II-I a. Chr. ÔÇ×ComoaraÔÇŁ a fost braconat─â probabil dintr-un cimitir elenistic din aceea┼či zon─â. ├Än cazul ├«n care ea a fost g─âsit─â ├«ntr-adev─âr ├«n situl de la C─âp├ólna, ar trebui s─â ne g├óndim c─â o astfel de podoab─â putea ajunge ├«ntr-o cetate dacic─â fie ca prad─â ├«n urma unei expedi┼úii de jaf din sec. I a. Chr. (a┼ča cum a fost campania lui Burebista pe malurile pontului), fie ├«n urma peregrin─ârii unei femei de vaz─â dintr-un ora┼č grecesc la curtea vreunui aristocrat dac (eventual ca urmare a unei leg─âturi matrimoniale).

Sursa: Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia