Micul r─âzboi ruso georgian care a zguduit lumea gif

Micul r─âzboi ruso-georgian care a zguduit lumea

Conflictul ÔÇ×├«nghe┼úatÔÇŁ de la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90 din Georgia se ├«nfierb├ónt─â subit la sf├ór┼čitul verii lui 2008. Ceea ce era considerat─â a fi o problem─â domestic─â a Georgiei, ┼či anume mi┼čc─ârile separatiste din cele dou─â provincii, Osetia de Sud ┼či Abhazia, devine o chestiune de interes mondial ce produce schimb─âri importante ├«n rela┼úiile interna┼úionale ┼či ├«n paradigma de analiz─â a acestora. Acest conflict ÔÇ×├«nghe┼úatÔÇŁ se transform─â ├«ntr-un adev─ârat r─âzboi regional de facto, prin actorii implica┼úi direct, dar, lu├ónd ├«n considerare for┼úele care intr─â ├«n coliziune ├«n mod indirect, cap─ât─â valen┼úe interna┼úionale. Este un moment de mare intensitate care nu numai c─â va l─âsa viitorul Georgiei ├«n balan┼ú─â, dar va produce o criz─â profund─â a rela┼úiilor dintre Rusia ┼či Occident, cea mai mare de la c─âderea Uniunii Sovietice. R─âzboiul de cinci zile din august 2008 redeschide, a┼čadar, chestiunea pozi┼úion─ârii Rusiei pe scena interna┼úional─â, a rela┼úiilor dintre o Federa┼úie Rus─â emergent─â ┼či Vest ÔÇô ┼či, ├«n particular, Statele Unite.

Calmul dinaintea furtunii

Principala prioritate a Georgiei este integritatea teritorial─â a statului, integrarea provinciilor separatiste Osetia de Sud ┼či Abhazia, conform declara┼úiilor Ambasadorului Georgiei la ONU, Irakli Alasania, ├«n martie 2008. De asemenea, integrarea euro-atlantic─â este promovat─â ├«n 2008, la ├«nceputul anului, Georgia aplic├ónd pentru programul MAP (Membership Action Plan), al─âturi de Ucraina.

├Än rela┼úia cu Rusia, Ambasadorul Alasania men┼úioneaz─â c─â schimbarea de la nivelul conducerii ruse prin alegerea pre┼čedintelui Medvedev nu prefigureaz─â nicio schimbare a traiectoriei rela┼úiilor ruso-georgiene. ├Än ceea ce prive┼čte America, acesta subliniaz─â c─â ÔÇ×rela┼úiile dintre Statele Unite ┼či Georgia sunt un model pentru cum o superputere ┼či o ┼úar─â mic─â pot fi alia┼úi strategiciÔÇŁ, subliind importan┼úa fructific─ârii acestor rela┼úii ┼či ├«ncrederea pe care Georgia o are ├«n aceast─â alian┼ú─â.

Cursa înarmărilor

Dup─â e┼čecul recuper─ârii celor dou─â provincii secesioniste ├«n 2004, pre┼čedintele Saaka┼čvili realizeaz─â c─â ┼čansele Georgiei de a c├ó┼čtiga teritoriile nu pot fi sporite dec├ót printr-o reform─â radical─â a for┼úelor armate georgiene capabile s─â lupte cu separati┼čtii. A┼čadar, fondurile militare au crescut, ating├ónd 8% din PIB ├«n 2007-2008, s-a renun┼úat la serviciul militar obligatoriu ├«n favoarea form─ârii unei armate profesioniste ┼či s-a implementat un program de achizi┼úionare de armament. Printre achizi┼úii s-au num─ârat peste o sut─â de tancuri T-72, zeci de piese de artilerie grea, peste 200 de vehicule blindate u┼čoare ┼či c├óteva elicoptere de atac ┼či de transport. De asemenea, au fost procurate ┼či UAV-uri de provenien┼ú─â israelian─â utilizate ├«n monitorizarea aerian─â a teritoriului celor dou─â republici secesioniste.

Georgia a ├«nceput antrenarea unei mari for┼úe de rezervi┼čti, sporind num─ârul acestora cu 25.000 pe an, ├«ntr-un efort de a ajunge la un num─âr final de 100.000. ├Än antrenarea trupelor georgiene, un aport important l-au adus Statele Unite, care a implementat un program de antrenament de contrainsurgen┼ú─â, ├«ntruc├ót Georgia a fost de acord cu trimiterea de trupe ├«n Irak. Guvernul a f─âcut o prioritate ┼či din dezvoltarea ┼či antrenarea unui grup operativ special ├«n cadrul Ministerului de Interne, echipa┼úi cu vehicule blindate, artilerie ┼či drone de supraveghere, instrui┼úi s─â lupte cu separati┼čtii.

Planuri strategice sau visuri naive?

Deveniseevident c─â echilibrul de for┼úe dintre autorit─â┼úile georgiene ┼či cele separatiste ├«nclina categoric ├«nspre partea georgian─â. Chiar ┼či for┼úa de men┼úinere a p─âcii ruseasc─â ÔÇô 500 de solda┼úi ├«n Osetia de Sud ┼či 2.300 ├«n Abhazia ÔÇô nu mai era o putere pe m─âsura armatei georgiene. Dac─â ar fi dorit s─â preia controlul asupra regiunilor separatiste utiliz├ónd for┼úa, Georgia ar fi putut face acest lucru, iar singura ├«n m─âsur─â s─â le protejeze putea fi Armata Rus─â care s─â intervin─â direct.

A┼čadar, ├«n 2008, principalul obiectiv al Georgiei era un atac ├«mpotriva Osetiei de Sud, avans├ónd profund ├«n teritoriul regiunii. Situa┼úia era favorabil─â, teritoriul Osetiei de Sud fiind redus, iar autorit─â┼úile osetine nu de┼úineau controlul asupra tuturor zonelor regiunii. Baz├óndu-se pe superioritatea calitativ─â ┼či cantitativ─â a armatei sale, Georgia spera s─â ├«nfr├óng─â for┼úele osetine rapid, ocup├ónd capitala Tskhinvali ┼či bloc├ónd Autostrada Trans-Caucazian─â ce face leg─âtura cu Rusia. Atunci Georgia ar fi putut instaura o administra┼úie proprie, condus─â de Dmitriy Sanakoev ┼či ar fi preluat controlul asupra ├«ntregii enclave separatiste.

Principala problem─â a planului georgian a fost aceea c─â a omis posibilitatea unei interven┼úii din partea Rusiei, baz├óndu-se pe faptul c─â oferind Moscovei garan┼úii privind trupele de men┼úinere a p─âcii, atunci aceasta ar avea o reac┼úie ├«nt├órziat─â sau slab─â. Totu┼či, Rusia avea cuno┼čtin┼ú─â de planurile georgiene, iar singurul detaliu care lipsea era data exact─â a ├«nceperii opera┼úiunii. Prin urmare, decizia politic─â de protejare a Osetiei de Sud a fost luat─â ├«n avans, c─âci un r─âspuns ├«nt├órziat ar fi fost inutil, exist├ónd ┼čanse mari ca aceasta s─â fie ocupat─â ├«n c├óteva zile:teritoriul este mic, for┼úele sale armate slabe, iar capitala extrem de vulnerabil─â, localiz├óndu-se la grani┼úa cu Georgia.

├Än iulie 2008 schimburile  de focuri dintre autorit─â┼úile georgiene ┼či cele osetine s-au intensificat peste norma obi┼čnuit─â, pentru ca la ├«nceputul lui august s─â se amplifice ├«ngrijor─âtor. Escaladarea conflictului a l─âsat patru osetini mor┼úi ┼či ┼čapte r─âni┼úi, pentru ca numai ├«n dou─â zile s─â se ridice num─ârul la ┼čase, respectiv 15. Dup─â 2 august autorit─â┼úile osetine au ├«nceput evacuarea capitalei ┼či numero┼či osetini s-au refugiat ├«n Rusia.

Decizia:eliberarea leilor în Osetia de Sud

map2 0 jpg jpeg

La 8 august 2008, ├«n timp ce pre┼čedintele Rusiei Dmitri Medvedev se afla ├«n vacan┼ú─â, iar liderii lumii asistau, la Beijing, la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice, Rusia atac─â Georgia ┼či invadeaz─â Osetia de Sud. A┼čadar, de at├ót a fost nevoie pentru a izbucni un r─âzboi ┼úinut mocnit aproape dou─â decenii, amintind oric─ârui cet─â┼úean din Occident de vorbele lui Neville Chamberlain despre Cehoslovacia anilor 1930:un r─âzboi ÔÇ×├«ntr-o ┼úar─â ├«ndep─ârtat─â, ├«ntre oameni despre care noi nu ┼čtim nimicÔÇŁ.

Totu┼či, ac┼úiunea unilateral─â a Rusiei s-a produs ca o contra-ac┼úiune a evenimentelor ce se petrecuser─â ├«n Georgia ├«n urm─â cu o zi, adic─â joi, 7 august, c├ónd aproape de miezul nop┼úii, pre┼čedintele georgian Miheil Saaka┼čvili ordona for┼úelor armate s─â r─âspund─â atacurilor grup─ârilor secesioniste din Osetia de Sud, s─â opreasc─â bombardarea satelor georgiene de c─âtre mili┼úia osetin─â, men┼úion├ónd totu┼či ÔÇ×s─â se reduc─â la minimum victimele civileÔÇŁ.

Saaka┼čvili a hot─âr├ót s─â intre ├«n r─âzboi, ├«n ├«ncercarea de a recupera teritoriul Osetiei de Sud cu for┼úa, ┼či deschide luptele ├«n arealul civil al capitalei enclavei, Tskhinvali. De┼či for┼úele georgiene le surclasau pe cele osetine at├ót cantitativ, c├ót ┼či calitativ, s-au confruntat cu o opozi┼úie brutal─â. Au reu┼čit s─â avanseze mult ├«n teritoriul Osetiei de Sud, dar, ru┼čii au intrat ├«n r─âzboi ├«nainte ca Georgia s─â ocupe tunelul Roki, ce leag─â Osetia de Sud de Rusia.

Consiliul de Securitate al Rusiei s-a reunit la 8 august, la cererea pre┼čedintelui Medvedev ┼či a hot─âr├ót intrarea ├«n r─âzboi de partea osetinilor. Argumentul a fost adus tot de Medvedev, care sus┼úinea c─â ÔÇ×femei, copii ┼či b─âtr├óni mor ├«n Osetia de Sud, iar majoritatea dintre ei sunt cet─â┼úeni ai Federa┼úiei RuseÔÇŁ, iar ÔÇ×cei responsabili pentru asta vor fi pedepsi┼úi corespunz─âtorÔÇŁ. Astfel c─â la incursiunea Georgiei ├«n Osetia de Sud, Rusia a r─âspuns prin lansarea unor atacuri aeriene ├«n regiune ┼či trimiterea de trupe armate ├«n Osetia de Sud. ├Än aceea┼či zi, sunt  distruse ┼či bazele aeriene din jurul capitalei Tbilisi. Saaka┼čvili declar─â stare de r─âzboi pentru 15 zile ┼či mobilizeaz─â rezervi┼čtii, ├«ns─â, p├ón─â duminic─â, ru┼čii controleaz─â Tskhinvali ┼či cea mai mare parte din Osetia de Sud. ├Äntre 7 ┼či 12 august, Rusia a dislocat 20.000 de for┼úe ├«n Osetia de Sud ┼či tot at├ótea ├«n Abhazia, totalul c─ârora reprezenta de trei mai mult dec├ót armata georgian─â.

Al patrulea front:r─âzboiul cibernetic

Interesant este c─â asaltul de pe uscat, aer ┼či ap─â al for┼úelor armate ruse┼čti a fost coordonat ┼či amplificat de atacuri ├«n spa┼úiul cibernetic. Acest conflict a fost primul din istorie ├«n care atacurilor militare le este ad─âugat─â o ofensiv─â cibernetic─â bine orchestrat─â, astfel ap─âr├ónd un ÔÇ×al patrulea frontÔÇŁ al invaziei coordonate de Rusia. ├Än dup─â amiaza zilei de 8 august, ru┼čii au ├«nceput s─â blocheze, s─â redirec┼úioneze ┼či s─â preia controlul asupra spa┼úiului cibernetic georgian.

web jpg jpeg

Website-ul preziden┼úial al Georgiei a fost luat sub control extern ┼či a ├«nceput s─â deruleze imagini cu Adolf Hitler intercalate cu fotografii ale pre┼čedintelui Saaka┼čvili. Dar ┼či alte 38 de website-uri importante din Georgia au fost atacate, printre care cel al Ministerului de Externe, B─âncii Na┼úionale, Palamentului, Cur┼úii Supreme, Comisiei Central─â Electoral─â, ambasadelor americane ┼či britanice. Inten┼úia Rusiei a fost de a r─âni onoarea statului georgian, demonstr├ónd c├ót de u┼čor poate fi blocat spa┼úiul s─âu virtual, ┼či, ├«n aceea┼či m─âsur─â, de a restric┼úiona contactele autorit─â┼úilor cu publicul. Pentru a facilita comunicarea dintre autorit─â┼úi ┼či lumea exterioar─â, Polonia ┼či Estonia, alia┼úi ai Georgiei, au intervenit ┼či au oferit guvernului georgian website-urile lor ca platforme alternative ┼či temporare.

├Äncetarea focului nu ├«nseamn─â ┼či restabilirea p─âcii

Schimbarea de situa┼úie ├«i oblig─â, deci, pe georgieni s─â cedeze, iar, la 10 august, Secretarul Consiliului Na┼úional de Securitate al Georgiei, Alexander Lomaia, anun┼ú─â c─â Georgia a cerut secretarului de stat american Condoleezza Rice s─â ac┼úioneze ca mediator ├«ntre p─âr┼úile beligerante ┼či men┼úioneaz─â c─â Georgia a ├«ncetat focul ┼či s-a retras din Osetia de Sud. Ministrul de externe rus, Sergei Lavrov, se opune, argument├ónd c─â armata georgian─â a r─âmas ├«n Tskhinvali, iar Medvedev reitereaz─â un principiu fundamental al Rusiei pentru care a intrat ├«n acest r─âzboi:ÔÇ×Rusia a fost ├«n mod tradi┼úional, ┼či va continua s─â fie, un garant al securit─â┼úii popoarelor din CaucazÔÇŁ, ┼či ÔÇ×niciodat─â Rusia nu a fost doar un observator pasiv ┼či nu va fi niciodat─âÔÇŁ. A┼čadar,   luni, 11 august, ru┼čii bombardeaz─â ora┼čul georgian Gori ┼či ├«l ocup─â.

Acordul de ├«ncetare a focului a fost ├«ncheiat la 12 august, dup─â numai cinci zile de r─âzboi, c├ónd pre┼čedintele Medvedev a raportat lui Javier Solana, ├Änaltul Reprezentat pentru Politic─â Extern─â ┼či Securitate Comun─â al Uniunii Europene, c─â ÔÇ×a fost ob┼úinut scopul opera┼úiunii Rusiei de a constr├ónge partea georgian─â s─â accepte pacea ┼či a decis s─â o opreasc─âÔÇŁ.

soldati rusi din gori jpg jpeg

Solda┼úi ru┼či retr─âg├óndu-se din ora┼čul georgian Gori, 18 august 2008

(Dez)acordul pentru încetarea focului

├Äntruc├ót nu s-a putut ajunge la o concluzie ├«ntr-un for interna┼úional, medierea conflictului trebuia preluat─â de un ter┼ú actor. Pre┼čedintele american Bush era decis s─â nu lase r─âzboiul ruso-georgian s─â escaladeze ├«ntr-o confruntare ruso-american─â de tipul R─âzboiului Rece. Prin urmare, cel mai puternic aliat al Georgiei nu dorea s─â preia fr├óiele mobiliz─ârii Occidentului pentru formularea unei decizii comune fa┼ú─â de Moscova, ceea ce scotea din joc orice posibilitate de a r─âspunde militar Rusiei, ├«ntruc├ót singura capabil─â s─â fac─â asta ar fi fost America. Statele Unite au jucat un rol activ ├«n solu┼úionarea crizei, ├«ns─â numai sprijinind politic medierea, din spatele cortinei.

Rolul de mediator direct i-a revenit Uniunii Europene, mai precis pre┼čedintelui Fran┼úei, Nicolas Sarkozy, care de┼úinea pre┼čeden┼úia rotativ─â a Uniunii Europene. La momentul izbucnirii conflictului, Sarkozy se afla la Beijing, al─âturi de ceilal┼úi lideri ai lumii, la deschiderea Jocurilor Olimpice. Aici, a ├«ncercat s─â ├«l abordeze pe fostul pre┼čedinte ┼či actualul premier rus, Putin, privind situa┼úia din Georgia. Pre┼čedintele francez i-a cerut s─â ├«i acorde dou─â zile pentru a media o solu┼úionare pa┼čnic─â a conflictului, iar c├ónd Putin l-a refuzat, a cobor├ót termenul la o singur─â zi. ├Äntruc├ót Putin refuz─â din nou, Sarkozy realizeaz─â ca liderul rus nu inten┼úioneaz─â s─â ├«ncheie conflictul ├«nc─â din fa┼č─â, ci este preg─âtit s─â ├«i dea o lec┼úie pre┼čedintelui Saaka┼čvili. A┼čadar, Sarkozy se ├«ntoarce ├«n Fran┼úa pentru a decide ce este de f─âcut.

Sarkozy decide c─â un partener mai rezonabil de negociere este Medvedev ┼či nu Putin. Atunci c├ónd lui Medvedev i-a fost sugerat─â o vizit─â a pre┼čedintelui francez, acesta a r─âspuns, prompt, afirmativ. Totu┼či, pentru a evita s─â fie pus ├«ntr-o situa┼úie jenant─â, Sarkozy a pus c├óteva condi┼úii privitoare la vizita sa la Moscova:men┼úion├ónd c─â nu este o vizit─â de curtoazie, ci una ├«n care se dore┼čte s─â se g─âseasc─â o solu┼úie pentru ├«ncheierea ostilit─â┼úilor, Sarkozy insist─â ca p├ón─â la momentul sosirii sale s─â aib─â loc ├«ncetarea focului, iar Moscova nu va invada Tbilisi. Medvedev ├«l asigur─â c─â nu va fi pus ├«ntr-o situa┼úie jenant─â ┼či c─â ├«i vor fi respectate condi┼úiile.

Planul de pace ├«n ┼čase puncte (din ┼čapte)

Planul de Pace ├«n ┼×ase Puncte intermediat de pre┼čedintele francez din partea UE prevede:s─â nu se recurg─â la folosirea for┼úei, ├«ncheierea definitiv─â a tuturor ostilit─â┼úilor, acordarea accesului liber pentru ajutorul umanitar, retragerea for┼úelor armate ale Georgiei pe pozi┼úiile lor permanente de cantonament, retragerea for┼úelor armate ale Federa┼úiei Ruse pe liniile anterioare declan┼č─ârii ostilit─â┼úilor, adoptarea unor m─âsuri adi┼úionale de securitate de c─âtre for┼úele ruse de peacekeeping ├«nainte de stabilirea mecanismelor interna┼úionale, organizarea unei conferin┼úe interna┼úionale despre statutul viitor al Osetiei de Sud ┼či Abhaziei ┼či modalit─â┼úile de asigurare a securit─â┼úii acestora pe termen lung.

Oficialii americani au g─âsit documentul revolt─âtor, de┼či s-au aflat ├«n permanent─â conexiune cu oficialii francezi, nu s-au a┼čteptat la un astfel de rezultat. ├Än viziunea american─â, un acord de ├«ncetare a focului trebuie s─â stabileasc─â date ┼či locuri precise, ceea ce ├«n acest caz nu se ├«nt├ómpla. Natura vag─â, ambigu─â l─âsa loc a numeroase de interpret─âri ce puteau fi folosite de Rusia ├«n propriul avantaj.

Planul este simplist ┼či ambiguu ┼či nu aminte┼čte nimic despre integritatea teritorial─â a Georgiei, ├«ns─â la conferin┼úa de pres─â, Sarkozy men┼úioneaz─â respectarea acestui drept inalienabil al oric─ârui stat suveran, invit├óndu-l ┼či pe pre┼čedintele Medvedev s─â ├«i ├«mp─ârt─â┼čeasc─â opinia, av├ónd ├«n vedere c─â anterior, pre┼čedintele rus l-a omis din discursul s─âu. Medvedev adaug─â, totu┼či, acest drept ÔÇ×nu ├«nseamn─â c─â un stat suveran are dreptul s─â fac─â orice dore┼čteÔÇŁ, iar referitor situa┼úia celor dou─â enclave separatiste afirm─â c─â ÔÇ×├«n ultimii ani dreptul interna┼úional a dat numeroase cazuri foarte complicate de popoare ce ├«┼či exerseaz─â dreptul la autodeterminare ┼či apari┼úie a unor noi state pe hart─â. Iat─â, de exemplu, KosovoÔÇŁ.

26 august 2008, ziua când independenţa devine o soluţie umanitară

Situa┼úia din Kosovo era adus─â la masa discu┼úiilor ├«n mod deliberat, pentru a reaminti europenilor c─â independen┼úa Kosovo fusese sus┼úinut─â doar de Uniunea European─â, ├«mpotriva dorin┼úei Rusiei. ├Än aceea┼či logic─â a legii talionului, la 26 august 2008, pre┼čedintele Medvedev anun┼ú─â c─â, din motive ÔÇ×umanitareÔÇŁ, Rusia recunoa┼čte independen┼úa Osetiei de Sud ┼či Abhaziei. Iar ├«ntr-o conferin┼ú─â de pres─â sus┼úinut─â ulterior, pre┼čedintele rus subliniaz─â c─â recunoa┼čterea independen┼úei de c─âtre Rusia este ÔÇ×irevocabil─âÔÇŁ, iar o polemic─â pe acest subiect este o ÔÇ×fantezieÔÇŁ.

├Än discursul s─âu, Medvedev indic─â faptul c─â Georgia a ├«mpins Rusia spre acest gest, de┼či, ├«nc─â de la semnarea acordurilor de ├«ncetare a focului de la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, Rusia s-a dedicat respect─ârii principiului inviolabilit─â┼úii grani┼úelor georgiene ┼či a ac┼úionat ca un mediator ┼či ap─âr─âtor al p─âcii just, care a promovat rezolvarea conflictului pe baze politice.  Georgia a fost cea care nu a dorit o solu┼úionare pa┼čnic─â a conflictelor, cea care s-a preg─âtit ├«n mod sistematic de r─âzboi, ÔÇ×├«n timp ce sprijin politic ┼či material era furnizat de gardienii s─âi str─âiniÔÇŁ.

cartoon jpg jpeg

├Än ├«ncheierea discursului s─âu, Medvedev eviden┼úiaz─â faptul c─â recunoa┼čterea independen┼úei celor dou─â republici secesioniste este singura modalitate, unica solu┼úie posibil─â ÔÇ×de a salva vie┼úi umaneÔÇŁ.  ├Än r─âspuns la decizia Rusiei, Casa Alb─â emite ├«n aceea┼či zi o declara┼úie prin care condamn─â decizia pre┼čedintelui Rusiei, care este ÔÇ×├«n neconcordan┼ú─â cu numeroase Rezolu┼úii ale Consiliului de Securitate al ONU pe care Rusia le-a sprijinit ├«n trecutÔÇŁ ┼či care ├«ncalc─â ┼či acordul de ├«ncetare al focului semnat sub medierea pre┼čedintelui Fran┼úei.  Singurul stat care a acordat recunoa┼čtere diplomatic─â celor dou─â enclave secesioniste ├«n 2008 a fost Nicaragua, la ├«nceputul lunii septembrie. ├Än prezent, Osetiei de Sud ┼či Abhaziei le este recunoscut─â independen┼úa ┼či de Venezuela, Nauru ┼či Tuvalu.

Referinţe:

William Ko, Alexander Besant, ÔÇ×Georgian Foreign Policy. Interview with Ambassador Irakli AlasaniaÔÇŁ, Yale Journal of International Affairs, martie 2008, pp. 44-50

Ruslan Pukhov, The Tanks of August, Centre for Analysis of Strategies and Technologies, Moscova, 2010

Jim Nichol, ÔÇ×Russia-Georgia Conflict in August 2008:Context and Implications for U.S. InterestsÔÇŁ, Congressional Research Service, 3 martie 2009

Ronald Asmus, A little war the shook the world, Palgrave Macmillan, New York, 2010

Six Point Peace Plan, august 2008, Guvernul Georgiei

MedvedevÔÇÖs Statement on South Ossetia and Abkhazia, 26 august 2008

BushÔÇÖs Statement on Actions Taken by Russian President in Regards to Georgia, 26 august 2008