Lupta politică în jurul zilei de 1 Mai: între extrema stângă și extrema dreaptă

Socialismul a fost un curent politic dezvoltat în secolul al XIX-lea și erau promovate idei frumoase precum eliminarea exploatării omului de către om și egalitatea absolută. Mișcarea a atras muncitori, dar mulți intelectuali s-au implicat în dezvoltarea unei noi orientări politice.

A fost denumit curent de stânga, cel ce făcea totul pentru fericirea maselor populare, și multe variante au promovat chiar mijloacele violente pentru preluarea puterii și realizarea unei lumi paradisiace pe Pământ cu orice preț. Socialismul era opus curentelor de dreapta, cele ce promovau interesele burgheziei și ale moșierimii. Deranjau și vechile idei religioase și naționale, socialismul promovând în cele mai dure moduri ateismul și internaționalismul.

Socialismul se manifesta în cele mai distrugătoare forme în timpul luptelor din Parisul anului 1849 si în cele din cadrul Comunei din Paris din 1871. Cum fiecare mișcare politică avea nevoie de o identitate proprie, socialismul a promovat lupta în jurul steagului roșu și ziua de 1 Mai a devenit prilej de adunare pentru a cere drepturi și pentru a demonstra forța grupării politice, inclusiv prin confruntări sângeroase cu forțele de ordine.

Ziua de 1 Mai a fost monopolizată și de grupările comuniste, o variantă socialistă ce promova ideile lui Karl Marx. Formarea Rusiei sovietice începând din noiembrie 1917 a dus la impunerea datei drept o sărbătoare populară în încercarea de a realiza o apropiere între conducerea bolșevică și masele supuse experimentului politic prin cele mai dure metode inventate de poliția politică denumită inițial CEKA. Agenții secreți erau trimiși să promoveze ziua de sărbătoare și idealurile comuniste în lagărul capitalist.

Moscova stalinistă a făcut totul în vederea împărțirii lumii în două lagăre ce erau incompatibile și cel capitalist urma să dispară mai repede sau mai târziu. Iosif Stalin, fost seminarist ortodox, a jurat în ianuarie 1924 că va transforma lumea într-un unic lagăr roșu în urma revoluției mondiale. Aceasta era noua religie a celui care se declara ateu, dar avea mintea dominată doar de lupta dintre bine și rău.

Capitaliștii erau exploatatorii muncitorilor și, în plus, erau imperialiști, dorind mereu să cucerească noi regiuni pline de resurse. Cele mai periculoase elemente politice erau cele din cadrul mișcărilor fasciste și apoi a apărut gruparea nazistă, simbolul răului suprem de extrema dreaptă. Orice măsură luată împotriva adepților lui Adolf Hitler era necesară și pozitivă, Iosif Stalin promovând la nivel mondial ura împotriva nazismului și contribuția Uniunii Sovietice la această luptă, ceva în stilul Sfântul Gheorghe ucigând balaurul.

Adolf Hitler a promovat ziua de 1 Mai

Cărțile de Istorie amintesc până astăzi de lupta dusă de forțele liberale și cele comuniste împotriva nazismului, simbolul suprem al mișcărilor de extrema dreaptă, cele ce promovează inclusiv uciderea unor întregi popoare. Era răul absolut în ceea ce privește gândirea politică.

Generații de elevi au fost obligate să repete tezele promovate de centrele de putere și chiar astăzi profesorii de gimnaziu și liceu spun că predau ceea ce pare a fi adevărul științific absolut. Realitatea a fost total opusă celor scrise de specialiști obișnuiți să repete ceea ce au conceput predecesorii dominați de patimi politice. Adevărul a fost și este că nazismului n-a fost mișcare de extrema dreaptă și este pură prostie să se mai susțină o astfel de teză.

Adolf Hitler a promovat ziua de 1 Mai pentru apropierea Berlinului de mulțimi și aparatul de propagandă a acționat perfect în acest sens sub comanda lui Goebbels. Adolf Hitler trebuia să fie reprezentantul maselor și a făcut totul în acest sens. Partidul nazist lupta sub același steag roșu, dar care nu avea simbolul secerii cu ciocanul încrucișat. În plus, popoarele uită de la ce vine prescurtarea nazism. Termenul complet era de național – socialism și gruparea era evident de nuanță socialistă. Adolf Hitler, fost militar de rând, a intrat în politică într-un partid marxist, Partidul Muncitoresc German, pe care a ajuns să-l domine.

Apoi a apărut varianta denumită NSDAP, cea care astăzi este considerată, în ciuda denumirii, drept naționalistă, antisemită și de extrema dreaptă. Așa se încearcă să se ascundă faptul că partidul a fost socialist și de extrema stângă prin tot ceea ce a făcut. Programul în 25 de puncte din anul 1920 avea clar o orientare de stânga și prevedea în mod clar confiscarea averilor acumulate în vreme de război și naționalizarea marilor firme. Nu erau dorite nici ocupațiile speculative. Statul urma să ofere pensii în creștere celor care s-au spetit în fabrici.

Nu este de mirare că s-a putut ajunge la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop la 23 august 1939 și cele două grupări socialiste au colaborat împotriva lumii libere și pentru topirea individului într-o masă informă. A urmat Frontul de Est începând din 22 iunie 1941, un fel de cruciadă în sens politic între două ramuri ale aceleiași ideologii. Așa se și explică brutalitatea extremă a celor două tabere înarmate până-n dinți.

Lupta politică în jurul zilei de 1 Mai a fost, este și o să fie foarte înverșunată deoarece masele trebuie să fie supuse ideilor politice simple și promovate de către anumite centre de interese, veșnic interesate să aibă acces la deliciile puterii.

Se vorbește în continuare despre nazismul de extrema dreaptă deoarece există încă foarte multe grupări de nuanță socialistă și comunistă. Nu le convine actualilor politicieni să spună că au fost colegi în credință cu Hitler și că socialismul își propunea să nimicească lumea liberală și tradițională a popoarelor în numele internaționalismului.

_{Foto sus: Paradă
de 1 mai 1941 în capitala Letoniei, Riga (© Wikimedia Commons)}