Lupt─â ├«ntre Alia╚Ťi: britanicii atac─â flota francez─â la Mers el Kebir jpeg

Lupt─â ├«ntre Alia╚Ťi: britanicii atac─â flota francez─â la Mers-el-Kebir

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: Andreea Lup┼čor

3 iulie 1940:Marea Britanie face un gest nea╚Öteptat ÔÇô ├«ntoarce armele ├«mpotriva Fran╚Ťei ╚Öi atac─â flota francez─â sta╚Ťionat─â la Mers-el-Kebir, ├«n Algeria. Decizia controversat─â a fost luat─â de c─âtre Winston Churchill pentru a evita ca flota aliat─â francez─â, a patra cea mai mare din lume, s─â pice ├«n m├óinile inamicului german. ├Än acela╚Öi timp, premierul britanic a dorit s─â transmit─â un mesaj lumii ├«ntregi, dar mai ales Americii:c─â Marea Britanie este dispus─â s─â fac─â orice├«n acest r─âzboi, c─â nu va ceda ├«n fa╚Ťa lui Hitler ╚Öi c─â, la nevoie, va lupta ╚Öi singur─â.

Dup─â ce, ├«n mai-iunie 1940, Fran╚Ťa, principalul aliat al englezilor, se pr─âbu╚Öe╚Öte rapid ├«n fa╚Ťa ofensivei germane, Marea Britanie a ajuns s─â lupte singur─â ├«mpotriva lui Hitler. Mai mult, dup─â intrarea Italiei ├«n r─âzboi, balan╚Ťa de putere din Mediteran─â se schimb─â, britanicii risc├ónd s─â piard─â controlul naval al regiunii. ├Ämpreun─â cu flota francez─â, Marea Britanie nu ar fi avut probleme;├«ns─â aflat─â singur─â ├«n fa╚Ťa flotelor Axei, situa╚Ťia devenea defavorabil─â. ├Än aceste condi╚Ťii, re╚Ťin├ónd ╚Öi c─â flota francez─â era a patra cea mai mare flot─â mondial─â, englezii s-au trezit ├«n fa╚Ťa unei probleme ce trebuia rezolvat─â rapid:cum s─â previn─â ca flota francez─â s─â ajung─â sub controlul german?

Atacul de la Mers-el-Kebir a deteriorat rela╚Ťiile dintre Marea Britanie ╚Öi Fran╚Ťa lui P├ętain, dar ╚Öi dintre Churchill ╚Öi generalul de Gaulle, ╚Öi ├«nc─â reprezint─â un punct sensibil ├«n istoria rela╚Ťiei dintre cele dou─â state, c─âci a dus la moartea la 1300 de marinari francezi.

Situa╚Ťia s-a complicat ╚Öi mai mult c├ónd, pe 20 iunie, mare╚Öalul P├ętain anun╚Ť─â c─â va ├«ncheia armisti╚Ťiu separat cu Germania, ├«nc─âlc├ónd astfel acordul cu Marea Britanie. Englezii, indigna╚Ťi oricum, s-au sim╚Ťit amenin╚Ťa╚Ťi mai ales din cauza clauzei nr. 8 a armisti╚Ťiului, potrivit c─âreia toate navele franceze trebuuiau s─â revin─â ├«n porturile ╚Ť─ârii, cu men╚Ťiunea c─â guvernul german declara solemn c─â nu are de g├ónd s─â emit─â preten╚Ťii cu privire la flota francez─â. Pentru britanici nici nu mai conta:era clar c─â, la un moment dat, germanii tot vor ├«ncerca s─â preia navele franceze. Pe de alt─â parte, amiralul Darlan ├«i promite lui Churchill, ├«n data de 24 iunie, c─â nu va permite niciodat─â ca flota sa s─â ajung─â ├«n m├óinile inamicului. ├Äns─â premierul britanic nu avea de g├ónd s─â ri╚Öte siguran╚Ťa ╚Ť─ârii sale ╚Öi chiar soarta acesteia ├«n r─âzboi pe baza unei simple promisiuni. ├Än aceea╚Öi zi ├«n care amiralul francez ├«i face aceast─â promisiue, la Londra se reune╚Öte consiliul de r─âzboi pentru a discuta despre problema flotei franceze, care trebuia fie adus─â sub control britanic, fie neutralizat─â. A doua zi, vice-amiralul Dudley North este trimis ├«n Algeria pentru a discuta cu comandantul flotei franceze, care refuz─â ferm s─â-╚Öi predea navele britanicilor.

Flota francez─â era dispersat─â ├«n c├óteva porturi:unele nave se aflau ├«n porturi franceze;altele se retr─âseser─â c─âtre porturi britanice sau controlate de britanici, precum Portsmouth ╚Öi Alexandria;├«ns─â cea mai important─â parte a flotei era sta╚Ťionat─â la Mers-el-Kebir, ├«n Algeria.

mers el kebir jpg jpeg

├Än aceste condi╚Ťii, Churchill a trebuit s─â ia o decizie. Pe 27 iunie consiliul de r─âzboi se ├«ntrune╚Öte din nou pentru a discuta despre Opera╚Ťiunea Catapulta, stabilit─â pentru data de 3 iulie. Opera╚Ťiunea nu a avut ├«n vedere doar navele franceze sta╚Ťionate la Mers-el-Kebir, ci toate navele sta╚Ťionate ├«n alte porturi dec├ót cele franceze:cele din porturile britanice puteau fi capturate f─âr─â probleme;cele sta╚Ťionate ├«n Africa de Vest nu reprezentau o problem─â imediat─â, c─âci erau atent supravegheate, iar cele din Alexandria puteau fi neutralizate de c─âtre Amiralul Andrew Cunningham, sta╚Ťionat acolo. La Mers-el-Kebir situa╚Ťia era pu╚Ťin mai complicat─â;se aflau aici cele mai importante nave ale flotei franceze, inclusiv cuirasatele Bretagne╚Öi Provence, ╚Öase distrug─âtoare, un transportor de avioane ╚Öi dou─â cruci╚Ö─âtoare, Strasbourg╚Öi Dunkerque(cele mai puternice nave, mai rapide dec├ót toate navele britanice cu excep╚Ťia cruci╚Ö─âtorului Hood). Aceast─â for╚Ť─â se afla sub comanda amiralului Marcel Gensoul, fidel Amiralului Darlan (comandantul suprem al Flotei) ╚Öi noului guvern P├ętain ╚Öi un cunoscut anglofob. Ca atare, britanicii ╚Ötiau c─â va fi greu s─â negocieze cu acesta.

Guvernul britanic a hotărât să-i prezinte lui Gensoul un ultimatum cu 4 variante:fie navele franceze părăsesc portul alături de britanici și continuă lupta împotriva lui Hitler;fie navighează către un port britanic unde vor fi plasate sub control britanic;fie navighează către un port din Indiile de Vest sau America, unde să rămână până la sfârșitul războiului;în fine, dacă nu acceptă niciuna din aceste variante, lui Gensoul i s-a cerut să-și scufunde navele în termen de 6 ori, altfel va fi atacat.

Vice-amiralul James Sommerville a fost numit comandant al opera╚Ťiunii ╚Öi trimis la Mers-el-Kebir ├«n fruntea unei flotile formate din cruci╚Ö─âtorul Hood, cuirasatele Valiant╚Öi Resolution, portavonul Ark Royal, cruci╚Ö─âtoarele mici Arethusa╚Öi Enterprise╚Öi 11 distrug─âtoare. Lui Sommerville i s-a spus clar:fie asigur─â transferul flotei franceze sub comanda britanic─â, fie asigur─â, prin orice mijloace, neutralizarea (adic─â distrugerea) navelor.

Negocierile ├«ncep ├«n diminea╚Ťa de 3 iulie, c├ónd c─âpitanul Holland, cunosc─âtor de limb─â francez─â, este trimis s─â discute cu Gensoul. Acesta, insultat c─â i-a fost trimis un ofi╚Ťer de rang inferior, ├«l trimite la pe locotenentul Antoine Dufay s─â vorbeasc─â cu britanicul. ├Äntre timp, Gensoul ╚Öi-a dat seama de for╚Ťa navelor britanice aflate ├«n apropierea portului ╚Öi a realizat c─â ceea ce ├«ncearc─â britanicii s─â fac─â este diploma╚Ťie prin for╚Ť─â. Prin urmare, prima faz─â a negocierilor a e╚Öuat, iar Holland, c─âruia francezii ├«i ordon─â s─â p─âr─âseasc─â portul, este nevoit s─â transmit─â ultimatumul lui Dufay (i se spusese s─â i-l dea direct lui Gensoul). Confruntat cu ultimatumul, amiralul francez ia leg─âtura cu sediul Amiralit─â╚Ťii de la Toulon ╚Öi, ├«ntre timp, ordon─â comandan╚Ťilor navelor din port s─â se preg─âteasc─â pentru deplasare. Ca atare, Sommerville prime╚Öte ordin de la Londra s─â mineze ie╚Öirea din port pentru a bloca drumul francezilor, gest pe care Gensoul ├«l consider─â agresiv.

Ini╚Ťial, Gensoul le transmite englezilor c─â vor rezista oric─ârei ├«ncerc─âri de capturare a flotei, dar negocierile vor continua p├ón─â spre dup─â-amiaz─â, c├ónd amiralul francez accept─â, ├«n final, s─â se ├«nt├ólneasc─â personal cu Holland. ├Äntre timp, de la Toulon a sosit r─âspunsul Amiralului Le Luc (care r─âspunde ├«n locul lui Darlan):s─â r─âm├ón─â ferm pe pozi╚Ťii ╚Öi s─â a╚Ötepte ├«nt├óririle din vestul Mediteranei. E de re╚Ťinut c─â Amiralitatea nu a primit mesajul ultimatumului ├«n forma sa complet─â:lipsea varianta num─ârul trei, cea privind retragerea c─âtre apele americane, care ar fi fost favorabil─â francezilor.

Mesajul lui Le Luc a fost interceptat de britanici și Churchill îi ordonă lui Sommerville să rezolve problema rapid (înainte ca francezii să primească întâriri), astfel că amiralul britanic îi transmite urgent lui Gensoul (la ora 17.15) că are 15 minute ca să accepte propunerile britanice, altfel va fi atacat. Cum francezii nu erau dispuși să dea înapoi, Holland s-a retras și, la scurtă vreme după ce părăsește portul, britanicii deschid focul.

Prima confruntare navală franco-britanică în 125 de ani

Croiseur de bataille Strasbourg 03 07 1940 jpg jpeg

Lupta nu a fost egal─â:francezii nu erau preg─âti╚Ťi pentru un atac, iar for╚Ťa britanic─â era superioar─â. Primele salve au lovit nava Bretange, care explodeaz─â ╚Öi se scufund─â (977 de mor╚Ťi). navele Provence, Dunkerque╚Öi Mogadorau fost grav avariante. Nava Strasbourg, portavionul ╚Öi 5 distrug─âtoare au ├«ncercat s─â evite minele ╚Öi s─â p─âr─âseasc─â portul, dar au fost interceptate ╚Öi atacate, reu╚Öind ├«ns─â s─â ajung─â, ├«n ziua urm─âtoare, ├«n portul Toulon.

├Än atacul din 3 iulie, francezii au pierdut 1297 de oameni, britanicii doar doi (aviatori). Pentru englezi, opera╚Ťiunea a fost un succes:de╚Öi nava Strasbourg ╚Öi cinci distrug─âtoare nu au putut fi scufundate, restul flotei franceze a fost neutralizat─â.

Opera╚Ťiunea Catapulta a fost un succes pentru britanici nu doar din punct de vedere militar, ci ╚Öi diplomatic, ca dovad─â a hot─âr├órii britanice de a continua lupta ╚Öi a for╚Ťei sale, ├«n condi╚Ťiile ├«n care cele mai multe guverne str─âine, inclusiv cel american, preconizau c─â britanicii vor ceda ├«n cur├ónd ├«n fa╚Ťa lui Hitler. Acest mesaj era direc╚Ťionat cu prec─âdere c─âtre Washington, care ├«ncep├ónd din vara lui 1940 va acorda sprijin oficial Marii Britanii (acordul Lend-Lease).

├Än toamna lui 1942, Amiralul Darlan a demonstrat c─â nu-i f─âcuse acea promisiune lui Churchill ├«n van:c├ónd germanii au ├«ncercat s─â captureze flota francez─â sta╚Ťionat─â la Toulon, Amiralul a ordonat f─âr─â ezitare sabordarea navelor. C├óteva zile mai t├órziu, Darlan i-a trimis un mesaj lui Churchill, scriindu-i ÔÇ×Domnule Prim Ministru, mi-a╚Ťi spus ┬ź Sper c─â nu ve╚Ťi ceda niciodat─â flota┬╗, iar eu v-am r─âspuns ┬źNici nu se pune problema s─â fac asta┬╗. Se pare c─â a╚Ťi avut ├«ncredere ├«n cuv├óntul meu. Distrugerea flotei de la Toulon tocmai a ar─âtat c─â am avut dreptate.ÔÇŁ Darlan avea dreptate, dar trebuie s─â punem lucrurile ├«n context:situa╚Ťia din iulie 1940 era cu totul alta dec├ót cea din noiembrie 1942. Deja, ├«n acel an, britanicii c├ó╚Ötigaser─â victorii importante ├«n Nordul Africii, americanii intraser─â ├«n r─âzboi, iar situa╚Ťia de la Stalingrad tocmai se ├«ntorsese ├«n favoarea sovieticilor. ├Än schimb, ├«n vara lui 1940, francezii tocmai fuseser─â ├«nfr├ón╚Ťi ├«ntr-o campanie spectaculos de rapid─â ╚Öi toat─â lumea se a╚Ötepta ca Marea Britanie s─â ajung─â ╚Öi ea la un armisti╚Ťiu cu Hitler. Prin urmare, decizia lui Darlan din noiembrie 1942 a fost, pe de o parte, ╚Öi o respectare a promisiunii, dar ╚Öi o ac╚Ťiune prin care guvernul de la Vichy accepta c─â Alia╚Ťii vor c├ó╚Ötiga r─âzboiul.