Lucrări neautorizate la biserica cu statut de monument istoric din Vulcan

Biserica din satul Vulcan, comuna Apold, construită de coloniştii saşi în secolul al XVI-lea, reprezenta în epocă un simbol al credinţei şi prosperităţii comunităţii locale, iar, alături de celelalte ansambluri evanghelice fortificate din zonă, un veritabil monument de arhitectură ecleziastică. Din aceste motive şi pentru a i se asigura protecţia adecvată, biserica a fost inclusă în Lista Monumentelor Istorice, în categoria celor de importanţă naţională.

Edificiul s-a remarcat şi prin durabilitate, rezistând de-a lungul celor 500 de ani de existenţă, atât vicisitudinilor vremurilor, cât şi intemperiilor şi calamităţilor naturale. În ultimii 20 de ani însă, biserica cu statut de monument istoric a intrat într-un accelerat proces de degradare, înclinându-se în faţa neputinţei şi nepăsării celor care ar trebui să vegheze la protejarea şi punerea lui în valoare – proprietarii (Biserica Evanghelică) şi autorităţile statului român cu responsabilităţi în domeniu.

În acest răstimp, depopularea satului ca urmare a emigrării saşilor în Germania şi implicit, diminuarea considerabilă a comunităţii evanghelice, conjugată cu lipsa fondurilor bugetare şi expertizei proprietarilor şi autorităţilor locale în domeniul protecţiei monumentelor istorice au făcut ca, astăzi, biserica să ne ofere un peisaj dezolant:acoperişul deteriorat, structura de rezistenţă grav afectată, ferestre sparte, ziduri fisurate.

Începând cu anul 2008, atât asupra bisericii (monument istoric), cât şi a casei parohiale (aflată în aria de protecţie a bisericii), au fost efectuate, la iniţiativa Bisericii Evanghelice şi Fundaţiei pentru Familia Creştină din Sighişoararefacerea tencuielii unor porţiuni din zidăria exterioară, a fisurilor intramurale, consolidarea unor elemente structurale de rezistenţă (contraforţi) aflate într-o stare avansată de degradare şi în instalarea unui nou sistem de colectare a apei pluviale.

Iniţiativa este lăudabilă în măsura în care a vizat stopareaprocesului de degradare a celor două imobile cu statut special. Numai că lucrările au fost executate fără ca iniţiatorii să solicite şi să obţină autorizaţia de construire eliberată de Primăria comunei Apold (în baza art. 3, lit. b din Legea nr. 50 / 1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii), respectiv avizul pentru intervenţii asupra monumentelor istorice emis de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (prevăzut de art. 23, alin. 1 şi art. 24 din Legea nr. 422 din 2001 privind protejarea monumentelor istorice). Apoi, lucrările au fost executate de muncitori angajaţi cu ziua şi nude personal atestat, aşa cum prevede Legea nr. 422 / 2001, art. 36, alin. 1, lit. h.

Decanul districtual al Bisericii Evanghelice, Johannes Halmen, a motivat că intervenţiile nu reprezintă decât simple lucrări de întreţinere, care nu necesită avize, însă potrivit Legii nr. 422 / 2001, art. 36, alin 1, lit. h, proprietarii şi titularii dreptului de administrare asupra monumentelor istorice sunt obligaţi sărespecte „toate condiţiile şi termenele de execuţie cuprinse în avizul de specialitate atunci când execută ei înşişi lucrări de întreţinere curentă sau orice alte intervenţii”.

Reprezentantul Fundaţiei pentru Familia Creştină, Teodor Halmen (fratele decanului districtual), nu a negat faptul că nu a întreprins niciun demers pentru autorizarea lucrărilor, întrucât nu deţine sumele necesare pentru restaurarea întregii biserici.

La rândul său, administratorul Michael Meyndt a invocat dificultăţile financiare majore cu care se confruntă consistoriul evanghelic în întreţinerea bisericilor cu statut de monument istoric, afirmând că, în cazul celei din Vulcan, aveau de ales între a realiza unproiect al cărui cost se situează între 13.000-15.000 de euro (bani de care nu dispuneau) sau a repara, în fiecare an, câteva ceva, funcţie de fondurile obţinutedin chiriile percepute pentru o serie de imobile aflate în proprietatea bisericii.

Absenţa autorizaţiilor şi avizelor legale a fost confirmată atât de fostul primar al comunei Apold, Bizo Sorin Dorin, cât şi de directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Mureş, Băciuţ Nicolae.

Cel din urmă a reiterat insuficienţa acută a alocaţiilor bugetare destinate restaurării unor monumente istorice aflate în stare avansată de degradare, amintind că în această situaţie se află şi o serie de biserici ortodoxe din lemn din judeţ, doar că întrucât „bani nu dă nimeni, este trist să asişti fără să ai puterea de a face ceva pentru stoparea procesului de degradare, mai ales că aceste inestimabile comori, unice valori de patrimoniu naţional reprezintă identitatea noastră ca popor”.

Situaţia lucrărilor efectuate la bisericadin Vulcan nu este cunoscută la nivelul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mureş, şeful Serviciului de Investigaţii Criminale, în subordineacăruia se află şi un birou de patrimoniu cultural, subcomisarul Rădulescu Constantin afirmând că „nu deţine nicio informaţie”despre acest subiect. Inspectorul Bobei Marian din cadrul Poliţiei municipiului Sighişoara a declarat că „nefiind depusă nicio sesizare cu privire la lucrările executate la Vulcan, nu are cunoştinţă de vreo încălcare a legii”.

Întrucât biserica din satul Vulcan merită să-şi recapete strălucirea de odinioară, dar lipsa fondurilor financiare nu poate constitui un temei acceptabil pentru încălcarea, fie şi neintenţionată, a cadrului normativ care reglementează protecţia monumentelor istorice, rămâne de datoria instituţiilor statului cu atribuţii în acest domeniu să restabilească legalitatea lucrărilor efectuate asupra celor două imobile cu statut special, deoarece continuarea intervenţiilor fără autorizaţii, cu personal necalificat şi prin metode, soluţii tehnice şi materiale de construcţie neavizate de specialişti în restaurare ar putea produce pagube patrimoniale irecuperabile.

Biserica din Vulcan are nevoie urgentă de intervenţii autorizate care să o salveze de la dispariţie, iar includerea ei într-un proiect de restaurare, precum „Tezaure fortificate redescoperite”, demarat tot de Biserica Evanghelică şi finanţat prin Programul Operaţional Regional, în cadrul căruia vor fi reabilitate 18 biserici fortificate, ar putea constitui o alternativă viabilă!