Literatur─â inspirat─â de r─âzboiul personal png

Literatur─â inspirat─â de r─âzboiul personal

Biblia spune:la ├«nceput a fost cuv├óntul.Romancierii ar putea afirma, dup─â cum sus┼úine Orhan Pamuk ├«n Romancierul naiv ┼či sentimental:ÔÇ×La ├«nceput pare s─â fie imaginea, ├«ns─â ea trebuie spus─â ├«n cuvinte.ÔÇŁ Un autor red─â, ├«n mod con┼čtient sau incon┼čtient, propriile experien┼úe senzoriale prin intermediul personajelor, arta romanului reprezent├ónd ├«n sine ├«ndem├ónarea de a vorbi despre tine ├«nsu┼úi ca ┼či cum ai fi altul ┼či despre altul ca ┼či cum ai fi ├«n pielea lui. La ce rezultat ajungem, ├«ns─â, atunci c├ónd protagoni┼čtii dintr-un roman sunt crea┼úi ├«n urma experien┼úei de pe front a autorului, experien┼ú─â de care nu se poate deta┼ča ┼či care ├«┼či las─â amprenta asupra stilului de crea┼úie? Ajungem s─â ne ├«ntreb─âm, poate, c├ót din povestea spus─â de scriitor reprezint─â o experien┼ú─â real─â ┼či c├ót e imagina┼úie. Ajungem s─â emitem judec─â┼úi morale asupra felului ├«n care r─âzboiul a afectat mentalitatea ┼či structura sufleteasc─â a autorului. Mai departe, o scurt─â list─â de autori ale c─âror opere literare concentrez─â experien┼úe de pe front, redate cu ajutorul unor tehnici narative care ne contureaz─â capacitatea de a vedea lumea prin ochii protagoni┼čtilor universului r─âzboiului.

Antoine de Saint-Exup├ęryÔÇô celebrul aviator francez, c─âzut la datorie ├«n 1944, ├«n timpul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, pe l├óng─â minunatul Micul Prin┼ú, a l─âsat ┼či alte opere care, ├«ntr-o manier─â umanist─â, redau pericolele la care r─âzboiul ├«l expune pe individ ┼či, implicit, afecteaz─â ├«ntreaga omenire. Amintim aici Pilot de r─âzboi(1942), oper─â ├«n care descoperim un frumos citat care oglinde┼čte filosofia de via┼ú─â a scriitorului-pilot:ÔÇ×Un individ trebuie s─â se sacrifice pentru salvarea unei colectivit─â╚Ťi. Nu este vorba aici de o aritmetic─â stupid─â. E vorba de respectarea omului ca individ.ÔÇť

William GoldingÔÇô experien┼úa r─âzboiului a ├«nsemnat pentru acest scriitor britanic pierderea ├«ncrederii ├«n umanitate, ├«n existen┼úa binelui ┼či a purit─â┼úii, g─âsind chiar ┼či ├«n sufletele firave ale copiilor germenele r─âului. Astfel, scrie ├Ämp─âratul mu┼čtelor(1954), roman care ├«nf─â┼úi┼čeaz─â lumea distopic─â a unei s─âlb─âticii nemiloase ai c─ârei protagoni┼čti sunt copiii. Activitatea sa literar─â, oglind─â a atrocit─â┼úilor de care e capabil─â fiin┼úa uman─â, ├«i aduce Nobelul ├«n 1983, dar filosofia sa de via┼ú─â r─âm├óne:ÔÇ×Omul face r─âu a┼ča cum albina face miere.ÔÇŁ

Sven HasselÔÇô despre danezul Sven Pedersen, numele s─âu adev─ârat, putem spune c─â a scris literatur─â captiv─â propriilor emo┼úii ┼či g├ónduri. A ├«ncercat ├«n romanele sale s─â surprind─â realitatea crud─â a frontului ┼či a ├«nchisorii, unde a ajuns acuzat fiind de dezertare. Scrierile sale au tent─â autobiografic─â ┼či ├«nt├ólnim, lectur├óndu-le, personaje reale pe care le-a cunoscut ├«n vremea r─âzboiului. A afirmat despre r─âzboi c─â ÔÇ×a reu┼čit s─â sugrume ├«n noi tot ceea ce, c├óndva, fusese omenesc. Nu mai cuno┼čteam alt limbaj dec├ót pe cel al armelor... Violen┼úa existen┼úei pe care o duceam, tirania ┼či r─âzboiul anulaser─â, ├«ncetul cu ├«ncetul, tot ce s─âdise, odinioar─â, civiliza┼úiaÔÇŁ, iar ÔÇ×pentru a fi un bun soldat ├«n timp de r─âzboi, trebuie s─â ur─â┼čti. Dac─â nu ur─â┼čti din ad├óncul inimii, nu po┼úi ucide. Ura e cea mai mare surs─â de energie dintr-o fiin┼ú─â omeneasc─â.ÔÇŁ

Ernest HemingwayÔÇô reporter ├«n ambele r─âzboaie mondiale ┼či ├«n r─âzboiul civil din Spania (foto jos), s─âtul de absurditatea ┼či atrocit─â┼úile acestor r─âzboaie, reia, iar ┼či iar, ├«n romanele lui, aproape toate cu caracter autobiografic, un constant manifest pentru ideea c─â o lume mai bun─â se poate realiza pa┼čnic, f─âr─â s─â fie nevoie de arme ┼či cadavre. Prime┼čte Nobelul pentru Literatur─â ├«n 1954, dar ├«i r─âm├óne gustul amar al suferin┼úelor prin care a trecut, nu at├ót fizice, c├ót morale, ┼či ne sf─âtuie┼čte, cu sinceritate, ÔÇ×s─â nu v─â g├óndi┼úi niciodat─â c─â r─âzboiul, fie el c├ót de justificat, fie el c├ót de necesarÔÇŽnu reprezint─â o crim─â.ÔÇŁ

Bundesarchiv Bild 183 84600 0001 Ivens und Hemingway bei Ludwig Renn Chef der XI  Internationalen Brigaden jpg jpeg

Erich Maria RemarqueÔÇô acest scriitor german a ajuns pe lista lui Goebbles, lista scriitorilor interzi┼či ├«n Germania nazist─â. Experien┼úele din Primul R─âzboi Mondial, dar, mai ales, felul ├«n care se modific─â viziunea asupra vie┼úii ┼či mentalitatea celor care au supravie┼úuit acestei atrocit─â┼úi, reprezint─â subiecte centrale ├«n romanele sale. Pe l├óng─â binecunoscutul Nimic nou pe frontal de vest(1929), e de men┼úionat aici romanul Trei camarazi(1936) ├«n care descoperim cum o prietenie adev─ârat─â are la baz─â sentimentul c─â cei trei b─ârba┼úi sunt uni┼úi, urm─âri┼úi fiind de acelea┼či umbre ale trecutului;cartea surprinde traumele pe care le ├«ncearc─â solda┼úii supravie┼úuitori r─âzboiului:impresia c─â ├«nc─â mai aud ┼čuieratul bombelor, sau imagini pe retin─â cu camarazi mutila┼úi, chinuindu-se s─â moar─â. ┼×i iat─â ce cuvinte g─âsim ├«n Trei camarazi:ÔÇ×Via┼úa a devenit prea murdar─â ca s─â ├«ncap─â ├«n ea fericirea! ÔÇŁ

Kurt VonnegutÔÇô putem spune c─â Vonnegut a suferit o ran─â complet neglijabil─â, dup─â cum singur avea s─â afirme c├ónd a primit decora┼úia Purple Heart la sf├ór┼čitul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial. Avea s─â r─âm├ón─â pentru tot restul vie┼úii cu o ad├ónc─â cicatrice sufleteasc─â dup─â ce, capturat de nazi┼čti, a fost ├«nchis ├«ntr-un depozit de carne cunoscut ca Abatorul cinci, de unde ┼či titlul romanului s─âu de mai t├órziu (1969). Scriitorul american era for┼úat de germani s─â str├óng─â cadavre pentru gropile comune, dar cadavrele fiind prea multe, a fost martor la transformarea ├«n cenu┼č─â a r─âm─â┼či┼úelor umane de c─âtre trupele ├«narmate cu arunc─âtoare de fl─âc─âri. A┼ča merg lucrurile, a repetat el continuu ├«ntr-o ├«ncercare, ce d─â impresia de naivitate, de a surprinde enormit─â┼úile r─âzboiului.