Lista şefilor CPUN din ţară, prima structură post-decembristă condusă de Iliescu. Ce s-a ales de cei care ne-au vândut ideea că suntem oameni liberi

Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională, organism provizoriu al puterii de stat cunoscut ca CPUN, a luat naştere în anul 1990 şi a fost condus de Ion Ilescu.  Noul organism a funcţionat doar câteva luni şi a luat naştere în urma unor discuţii pe care reprezentanţii partidelor înfiinţate după Revoluţie le-au purtat cu reprezentanţii Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN). „Adevărul“ vă prezintă persoanele care au făcut parte din CPUN.

Cum a luat naştere Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională, organism condus de Ion Iliescu în 1990 

Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională, organism provizoriu al puterii de stat cunoscut ca CPUN, a luat naştere în anul 1990 şi a fost condus de Ion Ilescu.  Noul organism a funcţionat doar câteva luni şi a luat naştere în urma unor discuţii pe care reprezentanţii partidelor înfiinţate după Revoluţie le-au purtat cu reprezentanţii Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN).   

La sfârşitul lunii ianuarie 1990, mai multe partide politice nou înfiinţate în urma Revoluţiei din 1989 au organizat un protest faţă de acapararea puterii de către Frontul Salvării Naţionale, după cum se precizează pe wikipedia. Ca răspuns la manifestaţia de amploare organizată de noile partide, „susţinătorii Frontului Salvării Naţionale au devastat sediile partidelor politice de opoziţie“.  

Dorel Vişan, revoluţionarul devenit „Senatorul melcilor”:  „Am schimbat o minciună cu alta”

Îndrăgitul actor Dorel Vişan a fost preşedintele organismului care a preluat puterea administrativă în Cluj la puţin timp după începerea Revoluţiei din 1989.  El spune că s-a implicat atunci pentru că a crezut că astfel se va schimba lumea, însă vede acum că „s-a schimbat o minciună cu alta”. 

În primele zile de la începerea Revoluţiei din 1989, o mână de oameni, „revoluţionari care au vrut să schimbe lumea”, după cum spune maestrul Dorel Vişan, au făcut parte dintr-o instituţie provizorie care a preluat puterea administrativă. Dorel Vişan a fost preşedintele Frontului Salvării Naţionale, care s-a transformat după o vreme în Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) Cluj.

„Ne-am adunat la judeţeana de partid, unde este acum sediul Prefecturii. S-a înfiinţat atunci prima formă de organizare a noii puteri, preşedintele şi membrii însă au fost aleşi destul de arbitrar. Pe mine m-au ales preşedinte pentru că eram cunoscut. Aceste organisme erau formate din revoluţionari, dar nu totdeauna erau oameni de cea mai bună caliatate. Îmi amintesc că era şi Doina Cornea acolo”, povesteşte Dorel Vişan. El spune că a renunţat după 10 zile pentru că „am crezut că au venit cei care se pricep, dar au venit nişte şnapani, care şi acum conduc ţara”.   

Poetul care a stat 73 de zile în fruntea Comitetului Provizoriu de Uniune Naţională

Vrancea Pe 22 decembrie 1989, poetul Liviu Ioan Stoiciu, care lucra ca bibliotecar la Biblioteca Judeţeană, a fost pus de revoluţionari în fruntea judeţului după ce se ştia că este un opozant al fostului regim. În zilele Revoluţiei Române de la 1989, vrâncenii au avut în fruntea judeţului un poet. Este vorba despre Liviu Ioan Stoiciu, vrâncean prin adopţie, după ce a copilărit într-un canton al Haltei CRF Adjud, oraş unde a şi finalizat studiile liceale. Acesta a urmat între 1968 şi 1975 studii de filologie şi filozofie la Baia Mare şi Bucureşti, iar în 1975 s-a căstătorit la Focşani cu prozatoarea Doina Popa.

Aurelian Ghiorghiu-primul şi singurul primar de judeţ, care a condus Consiliul Provizoriu de Uniunea Naţională de la Satu Mare, înfiinţat în '90

Aurelian Gheorghiu a fost imediat după decembrie ’89 primul şi singurul “primar de judeţ”, funcţie pe care a deţinut-o însă puţin timp. El a condus, timp de câteva luni, Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională Satu Mare după care a fost instalat în funcţie de arhitect şef al judeţului Satu Mare.Aurelian Ghiorghiu este născut pe 14 noiembrie 1948 şi are doi copii. A fost arhitectul şef al judeţului Satu Mare timp de 20 de ani şi s-a născut în 14 noiembrie 1947, în aceeaşi zi cu Prinţul Charles al Marii Britanii. Este căsătorit şi are doi copii şi cinci nepoţi.  

Prof.univ.dr. Mircea Tomuş, preşedinte al FSN şi apoi al CPUN la Sibiu, despre zilele Revoluţiei şi primele luni de libertate  

Reputat scriitor şi cadru didactic universitar, Mircea Tomuş a condus FSN-ul şi apoi Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională de la Sibiu în zilele fierbinţi ale Revoluţiei şi apoi în primele luni din 1990. S-a retras repede din politică şi s-a dedicat carierei universitare, iar astăzi este pensionat şi cetăţean de onoare al oraşului Avrig. Mircea Tomuş a rememorat, pentru Adevărul, momentele de cumpănă din 1989, respectiv începutul anilor 1990.  

Revoluţia l-a prins pe Mircea Tomuş, reputat scriitor şi cadru didactic universitar, în funcţia de redactor şef al revistei de cultură Transilvania. De la redacţia de pe strada doctor Raţiu, un grup de soldaţi i-au cerut să-i însoţească la sediul regionalei judeţene de partid.    

Cine a condus Sălajul după Revoluţie. Ce au fost şi ce au ajuns membrii CPUN 

Imediat după evenimentele din decembrie 1989, în Sălaj, ca de altfel şi în celelalte judeţe ale ţării, a luat fiinţă Consiliul Judeţean Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale din Sălaj, constituit în ziua de 22 decembrie 1989.   Potrivit istoricului Marin Pop, noul organism a fost condus, pentru început, de inginerul Nicolae Maier-preşedinte. Acesta a renunţat, câteva zile mai târziu, la funcţie, fiind înlocuit de locotenent-colonelul (pe atunci) Teodor Mănăilă, Comandantul gărzilor patriotice.

Din Consiliul Judeţean Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale din Sălaj mai făceau parte Spiridon Huchiu-Comandantul Granizoanei Zalău, Fabian Barbolovici-muncitor, Ioan Puşcaş-medic, Payer Zoltan-inginer,  Cornel Grad-istoric, Ioan Ghiurco-preot;Gheorghe Stanciu-muncitor, Dan Laza-profesor,  Eugen Teglaş-ziarist, Cornel Halmaghi-inginer, Gheorghe Şişeştean-profesor, Călin Oros-inginer,  Szekely Istvan-paroh reformat,  Alexandru Matei-istoric,  Geczi Francisc-inginer, Eugen Meseşan-avocat,  Marian Levi-pastor baptist,  Ioan Moldovan-jurist,  Gheorghe Steţca-inginer,  Ioan Hâş-inginer,  Liviu Goia-muncitor, Nicu Filipaş-muncitor,  Florin Horvat-muncitor, Poienaru Ioan-programator calculatoare, Ştefănescu Mihail-inginer agronom,  Şildan Sergiu-inginer, Bucur Florin-inginer,  Florin Negrea,  Aurel Gavrea, Astaloş Jiga.    

Un actor a fost conducătorul Revoluţiei din Arad, dar şi preşedinte al Consiliului Judeţean şi al CPUN Arad 

Actorul Valentin Voicilă a fost conducătorul Revoluţiei din Arad, dar şi fost preşedinte al Consiliului Judeţean Arad şi al CPUN Arad. Valentin Voicilă s-a născut în anul 1958, în oraşul Brăila. Revoluţia din anul 1989, l-a prins la Arad. El s-a implicat direct în evenimentele din decembrie.   Valentin Voicilă a preluat conducerea judeţului în data de 22 decembrie şi a ajuns în Parlamentul României ca preşedinte al C.P.U.N. (Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională) Arad, C.F.S.N. Arad.  

„Politica de azi a coborât ştacheta nepermis de mult”:Primul senator de Bârlad plăteşte cotizaţia de partid, dar nu mai calcă prin sediul PSD  

Virgil Popa, fostul senator de Bârlad din perioada 1990 – 2000, trăieşte viaţa de pensionar în linişte, departe de lumea politică din care a făcut parte în primul deceniu de democraţie.   La 77 de ani, fostul senator Virgil Popa trăieşte la fel de simplu ca majoritatea pensionarilor. Locuieşte într-o casă modestă de pe str. Ion Codrescu, din Bârlad, şi se ţine departe de oamenii politici pe care, cu ani în urmă, îi avea colegi sau subordonaţi. Are grijă de cei doi nepoţi ai săi şi trăieşte din pensia de fost demnitar:2.200 lei. Nu mai face politică şi îi condamnă pe actualii politicieni că nu au o atitudine corectă şi sunt prea implicaţi în fapte de corupţie. Orele petrecute în decembrie 1989 în mijlocul bârlădenilor care au ieşit să scandeze „Libertate!” în centrul oraşului par să fi rămas la fel de vii ca acum 24 de ani.  

Ion Sârbulescu, primul preşedinte ales prin vot democratic la conducerea judeţului Mehedinţi 

Judecarea şi împuşcarea soţilor Ceauşescu la Târgovişte a coincis la Severin cu constituirea Consiliului Judeţean al Frontului Salvării Naţionale, prima formă de organizare administrativă după Revoluţie, şi alegerea conducerii acestui guvern local.

În Mehedinţi predarea-preluarea puterii politice şi administrative s-a făcut fără vărsare de sânge. Faptul că în Mehedinţi nu s-a tras, cu excepţia unui singur foc de armă descărcat accidental în sediul palatului administrativ, nu a însemnat că manifestaţiile spontane de protest anti-Ceauşescu au avut întotdeauna un caracter nonviolent. Acţiunile revoluţiei au fost duse la bun sfârşit, fără jertfe umane, graţie în primul rând comandanţilor militari, precum şi comandanţilor unităţilor de miliţie şi securitate din zonă, care au depus imediat armele şi au fraternizat cu mişcarea revoluţionară.  

Spre aducere aminte. Erou al Constanţei:Barbu Dănescu, primul lider post-revoluţionar 

Primul lider al administraţiei Constanţei post-revoluţionare avea să moară eroic după aproape un sfert de veac. În vara 2013, Barbu Dănescu a salvat doi copii de la înec, cu preţul vieţii sale.   Barbu Dănescu a fost primul lider al organismului de conducere post-revoluţionară a judeţului Constanţa. Dănescu a condus Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN) Constanţa), Consiliul Provizoriu de Unitate Naţională (CPUN) Constanţa şi Primăria Constanţa, contribuind la înfiinţarea Universităţii Ovidius.    Marinar de profesie, Dănescu era la momentul Revoluţiei din 1989 şef mecanic pe navă.

A fost printre primii constănţeni care au pătruns în Casa Albă, sediul politico-administrativ al Constanţei. Deşi mulţimea incita la violenţă, Dănescu şi-a păstrat cumpătul şi a ţinut ca nimeni dintre activiştii comunişti să nu fie agresat. A condus CFSN-ul în tandem cu muzicantul Lazăr Cercel. După stabilizarea situaţiei politice s-a retras din viaţa publică.  

Destin tragic pentru fostul lider al CPUN Prahova:Corneliu Ruse a murit într-un grav accident grav, provocat de el 

Fost preşedinte, pentru câteva luni, al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) Prahova, Constantin Corneliu Ruse a murit în 2005, într-un accident tragic, provocat de el, în care şi-au pierdut viaţa şi alte două persoane. Deputat FSN şi PD între 1990 – 2000, a fost implicat şi în scandalul “Sun Oil”.   CPUN-ul, organismul provizoriu de conducere a României din perioada 9 februarie 1990-20 mai 1990, când au avut loc primele alegeri care au urmat Revoluţiei din 1989, a fost condus, în Prahova, de Constantin Corneliu Ruse. Absolvent al Facultăţii de Tehnologia Construcţiilor de Maşini, între 1982-1985 a fost inginer la Combinatul de Îngrăşăminte Chimice Valea Călugărească, iar între 1985-1990, inginer şef secţie la Societatea Comercială UZUC-SA Ploieşti.Citeste mai mult: adev.ro/n4hdez