„Jurnalul fericirii” în variantă nouă de ziua lui Steinhardt

O variantă inedită a „Jurnalului fericirii" de N. Steinhardt va fi lansată cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea scriitorului.

Pe 29 iulie se împlinesc 100 de ani de la naşterea lui N. Steinhardt, iar Editura Polirom va publica o variantă inedită a uneia dintre cele mai importante cărţi care au marcat istoria postdecembristă. Această ediţie are la bază manuscrisul aflat la Mănăstirea Sfânta Ana Rohia, unde monahul şi-a petrecut ultimii ani din viaţă. De îngrijirea ediţiei, compararea variantelor, note, addenda şi indice s-a ocupat George Ardeleanu.

În vara anului 2002, în arhivele Mănăstirii Sf. Ana Rohia a fost descoperită o dactilogramă, incompletă, conţinând o variantă a „Jurnalului fericirii". Prima întrebare care s-a pus a fost:era vorba de varianta a doua a „Jurnalului fericirii" sau de o a treia variantă, rezultată din dorinţa autorului de unificare a primelor două? Un singur lucru era cert: această variantă era diferită de cea publicată în 1991 la Editura Dacia (şi reluată în alte opt ediţii), se arată într-un comunicat al editurii.

„Jurnalul fericirii" a avut un destin dramatic înainte de 1989. Scris între anii 1969 şi 1971, a fost confiscat de Securitate pe 14 decembrie 1972, dar în 1975 i-a fost restituit autorului, în urma unui memoriu. Între timp, însă, Steinhardt rescrisese cartea din memorie. Ulterior, el a trimis copii ale celor două variante mai multor prieteni, inclusiv Monicăi Lovinescu şi lui Virgil Ierunca. Lor le-a mărturisit şi că intenţiona să unifice cele două variante-acesta fiind cel mai puternic argument în sprijinul ideii că dactilograma de la Rohia reprezintă varianta-sinteză a primelor două.

Varianta nouă aduce o altă ordonare a blocurilor textuale şi o altă redactare, o altă formulare, o rescriere a pasajelor comune ori comparabile. În al treilea rând, dislocarea unor fragmente compacte din prima variantă şi repoziţionarea lor. Nu în ultimul rând, prezenţa unor fragmente inexistente în prima variantă.

Varianta apărută la Editura Dacia este cu siguranţă prima, după cum se poate constata din compararea textului publicat cu fragmentele reproduse în „Notele de analiză" ale „Jurnalului fericirii", aflate între documentele dosarului de urmărire informativă a lui N. Steinhardt de la CNSAS. A doua variantă, cea rescrisă din memorie după confiscarea celei dintâi, s-a pierdut în circumstanţe necunoscute, după 1990. Până în prezent, ea nu a ieşit la suprafaţă.

Varianta inedită a „Jurnalului fericirii:Manuscrisul de la Rohia" va fi disponibilă şi în ediţie digitală.

sursa:adevarul.ro