Istoria aproape uitată a primului automobil cu profil aerodinamic din lume
Inginerul român Aurel Persu a fost constructorul primului automobil cu profil aerodinamic din lume cu roțile integrate în caroserie. Mașina Persu a fost realizată în 1923, fiind brevetată în Germania în 1924.
Aurel Persu a construit automobilul cu bani proprii, în Germania, caroseria fiind realizată la diverse ateliere din Berlin. Inginerul român a realizat aceasta invenție cu scopul de a reduce consumul de petrol și poluarea cu aproape 70 de ani înainte ca agenda globală să imprime în practica industrială de design și de arhitectura această direcție.
„Aurel Persu a testat personal maşina, modificările inerente fiind făcute din mers. Cei care au avut privilegiul să se afle la volanul ei s-au declarat uimiți de ușurința cu care putea fi manevrată: chiar dacă viteza maximă era limitată la 80 kilometri pe oră, maşina putea lua viraje strânse la 60 kilometri pe oră, având un echilibru remarcabil”, a scris timișorean Dan Coclici, unul din membrii grupului AutoCult de pe Facebook.
Brevetul înregistrat în Germania
Aurel Persu s-a născut în 1890, la București, și a fost student al Şcolii Superioare Tehnice din Berlin, cursuri pe care avea să le finalizeze, în 1913, în postura de şef de promoţie.
Istoria consemnează că brevetul pentru invenția inginerului român a fost înregistrat în Germania - țară în care a fost construită mașina, având ca suport tehnic un automobil AGA - în 14 noiembrie 1922 și a fost validat de documentul cu numărul 402683, din 19 septembrie 1923. Patru ani mai târziu, invenția avea să fie validată și în SUA.
„Într-un fel, inginerul român a fost un avangardist: Aurel Persu a declarat în repetate rânduri că prin invenția sa a urmărit să micșoreze consumul de petrol și poluarea, țeluri care aveau să devină populare și obligatorii - în special prin schimbări tematice în design, dar nu numai, de abia peste șase-șapte decenii”, susține Dan Coclici.
A refuzat să vândă brevetul invenției sale
După întoarcerea din Germania, Aurel Persu şi-a construit o carieră academică în România, devenind conferenţiar la Şcoala Politenhică, iar anul 1938 îl găsește în funcția de director al fabricii de avioane IAR Braşov.
În anul 1969, când a donat-o Muzeului Naţional Tehnic ”Dimitrie Leonida”, din postura de pensionar încă activ în Institutul de Documentare Tehnică, mașina avea la bord, după unele surse, circa 120.000 kilometri, după alte mărturii, 150.000 kilometri.
„Citindu-i biografia printre rândurile articolelor care-l evocă, după dispariția sa din 1977, nu poți să nu îți dai seama că Aurel Persu avea o personalitate puternică, principii ferme și o încăpățânare care n-a putut fi îmblânzită nici cei mai puternici oameni ai timpului. Azi poate să pară neverosimil, dar inginerul a refuzat, pe rând, să vândă brevetul invenției sale celor două concerne americane interesate - General Motors şi Ford. Motivul: lipsa disponibilității americanilor de a produce în serie automobilul”, a mai precizat Dan Coclici.
Mașina a fost restaurată
În urmă cu mai mulți ani, automobilul Perșu era într-o stare precară. Mașina a fost restaurată special pentru Pavilionul României de la Bienala de Arhitectură Veneția 2023, sub îndrumarea unei echipe de entuziaști ai Retromobil Club Romania condusă de Florian Marin, după planurile și detaliile inițiale lăsate de inventator.
În 2010, Romfilatelia a pus în circulație un timbru cu automobilul Persu și cu chipul inventatorului său (foto sus), în cadrul emisiunii de mărci poștale „România – Premiere Mondiale“. În realitate, inginerul Persu e prea puțin cunoscut în țara lui natală.
Sursa: adevarul.ro
Mai multe pentru tine...
